3. Educaţia religioasă din perspectiva elevilor şi a cadrelor didactice 3. Educaţia religioasă din perspectiva elevilor şi a cadrelor didactice 3.1. Opinii formulate în cadrul dezbaterilor 3.2. Opiniile monitorilor locali 3.3. Evaluarea tematică a chestionarelor 3.4. Evaluarea chestionarelor pe regiuni istorice
3.4. Evaluarea chestionarelor pe regiuni istorice
Sondajul
pe care Liga PRO EUROPA l-a realizat în rîndul elevilor referitor la
modul în care se face predarea religiei în şcoli, chiar dacă nu are
atribute de reprezentativitate, reuşeşte să aducă în dezbatere şi
partenerul neluat pînă acum în seamă: elevii. Dincolo de procente şi
răspunsuri standardizate, parcurgerea chestionarelor completate
desenează o realitate care nu poate fi contestată: există o necesitare
stringentă de reformare a modului în care se face studiul religiei în
şcolile publice din România.
Ce spun cifrele? „Materia unde se ia un zece” „Am învăţat că există ore la care pierzi vremea şi ai media 10, cel puţin în liceu“
Sondajul
a fost realizat în 53 de unităţi şcolare (licee şi şcoli gimnaziale)
din 23 de localităţi alese astfel încît să existe informaţie din
fiecare provincie istorică71 cu o uşoară suprareprezentare a
Transilvaniei dată fiind şi diversitatea religioasă mai mare a acestei
zone. În ceea ce priveşte nivelul de şcolarizare s-a încercat
intervievarea cu preponderenţă a elevilor de clasele VII-VIII şi
liceale dată fiind capacitatea de analiză mai aprofundată a acestora. Subiecţii
au provenit în special din mediul urban (78,5%), iar naţionalitatea
autoidentificată a fost: român (77,6%), moldovean (0,2%), maghiar
(17,4%), secui (0,9%). 1.4% nu au dorit să-şi declare identitatea
etnică, iar 1,1% nu au răspuns. sus Religia predominantă a
respondenţilor este ortodoxă (67,2% în total, 93,3% în Oltenia, 90,2%
Muntenia, 91,5% în Dobrogea, 40,2% în Transilvania), apoi
romano-catolici (16,5%) şi reformaţi (6,7%). 96,1% dintre elevi
studiază religia în şcoală (cel mai scăzut procent 90,4% în Muntenia,
cel mai ridicat 99,3% în Oltenia). Procentul se poate explica pe de o
parte prin interesul faţă de acest aspect al cunoaşterii, iar pe de
altă parte pe lipsa cunoştinţelor despre obligativitatea/opţiunea de a
studia religia în şcoală. Nu trebuie trecut cu vederea nici numărul
celor care studiază religia din dezirabilitate socială. În orarul
a 48,6% dintre respondenţi religia este între alte ore, doar pentru
17,2% este prima oră, iar pentru 30,2% este ultima. Aceste procente
sunt mai ridicate în rîndul elevilor ne-ortodocşi care au şi solicitat
de altfel ca religia să fie prima (respectiv ultima) oră.
Ce cred elevii despre statutul disciplinei religie: obligatoriu sau facultativ ?
72,%
dintre respondenţi învaţă la aceste ore despre propria religie şi 87,8%
spun cel puţin o rugăciune în cadrul acestor ore. Predarea se face cel
mai adesea în absenţa unui manual (56,7% nu au manual). Ponderea celor
care au manual este mai ridicată în cazul ne-ortodocşilor, 66,6% (45,6%
în Moldova, 39,4% în Oltenia, 65,3% în Transilvania, 51,8% în Muntenia,
57,3% în Dobrogea şi 66% în Banat).
 În ceea ce
priveşte nivelul de şcolarizare s-a încercat intervievarea cu
preponderenţă a elevilor de clasele VII-VIII şi liceale dată fiind
capacitatea de analiză mai aprofundată a acestora.  Subiecţii
au provenit în special din mediul urban (78,5%), iar naţionalitatea
autoidentificată a fost: român (77,6%), moldovean (0,2%), maghiar
(17,4%), secui (0,9%). 1.4% nu au dorit să-şi declare identitatea
etnică, iar 1,1% nu au răspuns. Religia predominantă a
respondenţilor este ortodoxă (67,2% în total, 93,3% în Oltenia, 90,2%
Muntenia, 91,5% în Dobrogea, 40,2% în Transilvania), apoi
romano-catolici (16,5%) şi reformaţi (6,7%). Religia3 | General | Moldova | Oltenia | Transilvania | Muntenia | Dobrogea | Banat | Ortodoxă | 67,2 | 71,2 | 93,3 | 40,2 | 90,2 | 91,5 | 75 | Adventistă | 0,5 | 1,4 | 0,3 | 0,2 | 0,8 | - | 0,3 | Romano-catolică | 16,5 | 15,8 | 0,7 | 32,9 | 1,3 | - | 13 | Creştin | 1,6 | 1,9 | 2,4 | 0,7 | 3,8 | 2,0 | 0,3 | Baptistă | 1,2 | 2,8 | - | 0,7 | - | 1,2 | 3,7 | Reformată | 6,7 | - | - | 17,4 | - | - | 1,0 | Nedeclarată | 1,3 | - | 3 | 0,9 | 1,6 | - | - | Penticostală | 1,3 | 0,5 | - | 1,8 | - | - | 5,0 | Unitariană | 0,8 | - | - | 2,2 | - | - | - | Greco-catolică | 0,5 | - | - | 1,2 | - | - | - | Creştin | 0,6 | 3,7 | - | 0,1 | - | - | - | după Evanghelie | | | | | | | |
sus96,1%
dintre elevi studiază religia în şcoală (cel mai scăzut procent 90,4%
în Muntenia, cel mai ridicat 99,3% în Oltenia). Procentul se poate
explica pe de o parte prin interesul faţă de acest aspect al
cunoaşterii, iar pe de altă parte pe lipsa cunoştinţelor despre
obligativitatea/opţiunea de a studia religia în şcoală. Nu trebuie
trecut cu vederea nici numărul celor care studiază religia din
dezirabilitate socială. În orarul a 48,6% dintre respondenţi
religia este între alte ore, doar pentru 17,2% este prima oră, iar
pentru 30,2% este ultima. Aceste procente sunt mai ridicate în rîndul
elevilor ne-ortodocşi care au şi solicitat de altfel ca religia să fie
prima (respectiv ultima) oră.
Ce cred elevii despre statutul disciplinei religie: obligatoriu sau facultativ ?72,%
dintre respondenţi învaţă la aceste ore despre propria religie şi 87,8%
spun cel puţin o rugăciune în cadrul acestor ore. Predarea se face cel
mai adesea în absenţa unui manual (56,7% nu au manual). Ponderea celor
care au manual este mai ridicată în cazul ne-ortodocşilor, 66,6% (45,6%
în Moldova, 39,4% în Oltenia, 65,3% în Transilvania, 51,8% în Muntenia,
57,3% în Dobrogea şi 66% în Banat).
 Se observă o diferenţă
semnificativă între elevii care studiază religia ortodoxă şi cei care
studiază altă religie, în privinţa conţinutului educaţiei religioase.
Astfel:
 În ceea ce priveşte clasificarea religiilor în bune sau
rele, situaţia este îngrijorătoare. După părearea respondenţilor
religiile bune sunt:
Religia | General | Ortodocşi | Neortodocşi | Moldova | Oltenia | Transilvania | Muntenia | Dobrogea | Banat | Ortodoxă | 28,0 | 38,4 | 6,5 | 34 | 29,3 | 15,6 | 33,1 | 54 | 31,3 | Catolică | 15,4 | 10,6 | 25,1 | 14,4 | 5,7 | 22,2 | 10,7 | 10,1 | 13,7 | Toate | 19 | 20,4 | 16,3 | 25,1 | 9,4 | 21 | 16,2 | 6,0 | 28 | Creştinismul | 6,5 | 4,6 | 10,2 | 12,1 | 1,0 | 6,6 | 5,3 | 5,2 | 6,0 | Baptistă | 1,2 | 0,4 | 2,9 | 2,8 | - | 1,0 | - | 0,4 | 3,3 | Reformată | 4,4 | 0,1 | 13,3 | - | - | 11,8 | - | - | - | Nu ştiu | 2,0 | 2,7 | 0,4 | - | - | 0,3 | 6,7 | - | 2,3 | Budism | 0,9 | - | 1,3 | 0,9 | - | 1,1 | 1,3 | - | 0,7 |
susAnalizînd
tabelul de mai sus se observă cu uşurinţă că alteritatea nu naşte
simpatii. Religiile pe elevii nu le cunosc nu au cum să fie bune. De
altfel, în zonele multi-religioase, procentajul celor care respectă în
egală măsură toate religiile este semnificativ mai ridicat decît în
zonele monoreligioase. În argumentarea opţiunilor lor respondenţii
au adus, în mare, patru categorii de răspunsuri. Prima categorie o
reprezintă cea a răspunsurilor subiective şi sincere, de raportare la
propria persoană şi mediul familiar: „este religia mea”, „aşa m-am
născut”, „e religia poporului meu”, „pentru că înveţi să faci
pentagrame”, „pentru că asta o fac”, „pentru că pe asta o înţeleg”,
„este distractivă”, „aşa mi s-a spus”, „religia pe care o studiez în
şcoală”, „religia românilor”, este religie de stat (s.n.), „am fost
învăţată de mică că este bună”. O a doua categorie de răspunsuri
sînt cele induse de apropierea de această religie, fie la şcoală, fie
la biserică. Uneori acest tip de răspuns este vădit exagerat pentru a
pune în lumină nefavorabilă alte credinţe: „pentru că la aceasta sunt
cele mai multe adevăruri”, „deoarece a fost întemeiată de Isus
Cristos”, „fiul lui Dumnezeu”, „ne duce la Dumnezeu”, „cred în
Dumnezeul adevărat”, „pentru că după noi a venit Mesia”, „cea mai
răspîndită”, „se bazează pe Biblie”, „deoarece numai religia ortodoxă e
cea adevărată că ea nu s-a îndepărtat de învăţăturile Domnului”,
„deoarece este dreapta credinţă”, „la celelalte religii oamenii nu cred
în Dumnezeu” (s.n.), „are cea mai mare credinţă”, „este scris în Sfînta
Scriptură”, „şi Isus era ortodox” (s.n.), „singura care crede în toţi
sfinţii”.
O a treia categorie este un mixaj al primelor două, cu
accent pe avantajul personal: „e cea mai credibilă”, „preoţii nu se
căsătoresc”, „oferă libertate”, „e o religie frumoasă şi sîmbătă nu
trebuie să mă duc la catehism”, „de Crăciun primim cadouri timp de 7
zile”, „este una simplă nu împodobită”, „nu practică violenţa”, „te
ajută să îţi găseşti o anumită identitate”. O altă categorie este
cea a răspunsurilor elaborate şi filozofice, care se întîlneşte în
genere la cei care au optat pentru altă religie decît cea proprie:
„Budismul pentru că nu venerează o zeitate, ci lumea în general,
rezultînd mai mult respect faţă de natură”, „pentru că păstrează cel
mai mult din trăsăturile creştinismului primar”, „are baze
scripturistice”, „a apărut prima şi este cea mai reală”, „este cea care
îndeamnă omul să acţioneze moral avînd în vedere percepte şi valori”,
„păstrează neschimbată dogma creştină“. Analizînd aceste răspunsuri
şi coroborînd cu răspunsurile la întrebarea „Ce ai schimba în predarea
religiei dacă ai fi ministrul educaţiei?“, şi fără pretenţia de
generalizare, putem spune că, există cazuri în care predarea religiei
se face dogmatizat, cu focusare pe propria religie privită în antiteză
cu alte culte religioase. Această afirmaţie este întărită şi de situaţia răspunsurilor la întrebarea „După părerea ta care religii sînt rele?“
 Parţial
aceste rezultate îngrijorătoare sînt datorate intervenţiei şcolii.
Religiile „rele“ sunt cele despre care au aflat mai multe la şcoală
(„Prin studiul religiei la clasă ai aflat mai multe despre…”) şi, mai
mult sursa cunoştinţelor despre religie în general este identificată ca
fiind mai degrabă şcoala decît familia (69,9%, respectiv 56,3%).
 Analizînd
intoleranţa foarte crescută faţă de islam, aceasta este mai manifestă
la ne-ortodocşi (8,7%), iar ca regiuni cea mai crescută este în Moldova
(10,7%) şi Dobrogea (9,3%). De notat că majoritatea musulmanilor din
România trăiesc în Dobrogea. Încă şi mai îngrijorătoare sunt
explicaţiile acestor răspunsuri aşa cum apar în chestionare. Resping
islamismul pentru că: „te împinge la violenţă”, „sînt periculoase”,
„confundă Sfânta Scriptură cu terorismul”, „nu sînt sănătoase”, „omoară
oameni”, „au un mod sinistru de a-şi confirma credinţa”, „sînt răi”,
„inventează prostii”, „ei cred că dacă omoară oameni îl mulţumesc pe
Mohamed”, „detest asiaticii”, „cred în diavoli”. Martorii lui
Jehova sînt respinşi în mai mare măsură în Transilvania (6,9%) şi în
mai mică măsură în Banat (2,3%). În ceea ce îi priveşte pe Martorii lui
Jehova aceştia sînt acuzaţi de sacrificii umane, de aberaţii, spălări
de creiere, proastă interpretare a Bibliei. Intoleranţa faţă de alte
religii are şi ea explicaţii terifiante: „nu au un Dumnezeu bun, mai
degrabă un răufăcător”, „nu ne învaţă nimic bun”, „nu sunt educative”,
„nu sunt sănătoase”, „credinţa lor este greşită”, „omoară pe cei
diferiţi ca culoare”, „încalcă legile lui Dumnezeu”, „inoculează idei
tîmpite”, „sunt ilegale”, „se droghează”, „sunt religii false de
umplutură”, „ceea ce fac nu e omenesc”, „se povesteşte în maghiară”,
„icoanele sînt urît pictate”, „l-au omorît pe Isus”, „contrazic religia
creştină”, „fură”, „ortodoxia este o religie aproape moartă care pune
prea mare accent pe tradiţie”, „ortodoxia şi catolicismul sînt
sufocante şi spală creierii”, „vorbesc în latină”, „sînt în calea
dezvoltării”. Răspunsurile de tipul „Nici una“
(dintre religii nu este rea) sunt mai frecvente în Banat (23,3%) şi
Moldova (21,9%) şi mai puţin frecvente în Dobrogea (4,0%).
| General | Ortodocşi | Neortodocşi | Moldova | Oltenia | Transilvania | Muntenia | Dobrogea | Banat | Budismul | 3,0 | 3,0 | 3,0 | 3,3 | 0,3 | 2,0 | 2,0 | 8,5 | 5,0 | Islamismul | 7,2 | 6,5 | 8,7 | 10,7 | 6,1 | 5,7 | 6,9 | 9,3 | 7,3 | Iudaismul | 1,7 | 1,7 | 1,8 | 2,3 | 1,0 | 1,2 | 1,1 | 5,2 | 1,0 | Ateismul | 2,2 | 2,0 | 2,5 | 1,9 | - | 3,4 | 1,6 | 0,4 | 2,7 | Cele necreştine | 1,0 | 0,5 | 2,0 | 3,7 | - | 1,0 | - | - | 0,7 | Martorii lui Iehova | 4,5 | 4,4 | 4,7 | 1,9 | 5,1 | 6,9 | 2,7 | 4,4 | 2,3 | Protestantismul | 2,1 | 3,0 | 0,3 | 4,2 | 1,0 | 1,1 | 4,2 | 2,4 | 0,7 | Satanismul | 4,8 | 4,7 | 4,8 | 3,7 | 2,7 | - | 3,1 | 4,4 | - | Sectele | 3,2 | 2,5 | 4,6 | 2,3 | 1,3 | 4,7 | 1,6 | 6,0 | 1,0 | Nici una | 15,9 | 16,4 | 15,0 | 21,9 | 9,4 | - | 13,6 | 4,0 | 23,3 | Toate în afară de ortodoxie | 1,3 | 1,4 | 0,6 | 0,9 | 0,3 | 0,4 | 1,1 | 5,2 | 1,3 | Adventismul | 1,1 | 1,4 | 0,6 | 0,9 | 0,3 | 0,4 | 1,1 | 5,2 | 1,3 | Baptismul | 1,1 | 1,3 | 0,6 | 1,4 | - | 0,8 | 0,7 | 3,2 | 1,7 | Ortodoxă | 1,8 | 0,2 | 5,3 | 1,9 | - | 3,6 | 0,4 | - | 1,0 | Catolică | 2,5 | 2,3 | 3,1 | 1,4 | 2,7 | 2,4 | 2,9 | 4,4 | 2,3 | Politeismul | 1,1 | 0,6 | 1,9 | 1,9 | - | - | - | 0,4 | 1,0 |
susIntoleranţa
merge în cazul Martorilor lui Jehova pînă la interzicerea acestei
religii (6,8%, chiar 11,2% în Transilvania) şi 3,2% în ceea ce priveşte
islamul şi 3,4% în cazul ortodoxiei (10% la ne-ortodocşi):  Aceste
răspunsuri nu sînt foarte surprinzătoare avînd în vedere că doar 26,6%
recunosc că au fost învăţaţi să fie toleranţi faţă de musulmani şi
24,6% faţă de toţi oamenii. Mai multă toleranţă le-a fost insuflată
faţă de creştini (56,3%), romi (32,4%), catolici (33,7%) şi femei
(32,3%). Toleranţa faţă de următoarele categorii se prezintă astfel:
| General | Moldova | Oltenia | Transilvania | Muntenia | Dobrogea | Banat | Creştini | 56,3 | 57,2 | 75,4 | 44,3 | 59,8 | 64,9 | 65,3 | Romi | 32,4 | 34 | 45,8 | 21,2 | 38,2 | 42,7 | 39 | Evrei | 30 | 31,6 | 37,7 | 20,2 | 36,4 | 41,1 | 35,3 | Catolici | 33,7 | 34,9 | 47,5 | 22,2 | 38,4 | 41,5 | 44,3 | Femei | 32,3 | 30,7 | 53,2 | 20,6 | 36,2 | 44 | 39 | Homosexuali | 22,5 | 26,5 | 25,6 | 14,7 | 24,4 | 35,9 | 26,7 | Atei | 23 | 24,7 | 29,3 | 14,3 | 26,9 | 35,9 | 28,7 | Protestanţi | 25,1 | 27 | 25,3 | 16,9 | 29,3 | 37,5 | 34,7 | Musulmani | 26,6 | 26,5 | 40,7 | 14,7 | 34,0 | 39,1 | 32,7 | Toţi oamenii | 24,6 | 18,1 | 11,1 | 36,4 | 17,6 | 15,3 | 24 | Aproapele nostru | 2,0 | 3,3 | - | 2,2 | 2,0 | 0,4 | 2,3 |
sus Se
observă că educaţia pentru toleranţă este deficitară în Transilvania în
special în cazul elevilor ne-ortodocşi. În ciuda experimentării
statutului de minoritar această experienţă nu este extrapolată în cazul
altor minoritari, ceea ce denotă o lipsă a formatorilor din aceste
şcoli. Predarea religiei este decodificată drept obiectivă şi
corectă de 54,2% dintre respondenţi, în timp ce doar 2,9% o văd ca pe
ceva părtinitor şi incorect. 30,5% consideră că este predată ca orice
materie, iar 13,5% consideră că predarea se face ca la biserică. 6,1%
dintre elevii intervievaţi consideră că abordarea religiei la orele lor
este una ştiinţifică. Principala învăţătură la aceste ore este aceea
de a fi un bun creştin (78,1%), de a-şi cunoaşte religia (61,6%) şi de
a se ruga (55,4%). Doar 26,3% au fost învăţaţi să cunoască alte
religii, chiar dacă doar 4,9% au deprins neîncrederea faţă de alte
religii la orele speciale din şcoală. Nici manualul nu le oferă
informaţii suplimentare, doar 29,4% afirmînd că au aflat din manual
despre alte religii.
În afara orelor de religie, în şcoală se
organizează serbări religioase (34,6% dintre respondenţi), şi slujbe
religioase (25,7% dintre respondenţi). Acestea sunt mai rare în
Bucureşti (8,4% serbări şi 13,1% slujbe) şi mai frecvente în Oltenia
(51,9% serbări) şi Dobrogea (55,2% slujbe religioase). Avînd în vedere
că şcoala este un spaţiu public aceste manifestări ce ţin de instituţia
Bisericii nu şi-ar avea locul în şcolile laice. Simbolurile
religioase, icoanele sînt o prezenţă frecventă în şcolile din România
(45,1% dintre respondenţi le-au identificat a fi ortodoxe, 6,9%
catolice, 0,2% reformate şi 2,4% creştine). Cel mai puţin prezente sunt
în şcolile din Transilvania (24,9%) şi mai adesea sunt întâlnite în
Dobrogea (62,5%). Unele şcoli publice deţin o capelă sau laborator de
religie: 12,1% ortodox, 4,7% romano-catolic. Această prezenţă sporită a
Bisericii în şcoală (prin capele, slujbe, icoane şi serbări religioase)
crează confuzie în rîndul elevilor. 46,6% dintre respondenţi consideră
că România este un stat ortodox în timp ce numai 4,2% ştiu că suntem un
stat laic. Mai mult chiar, 18,8% consideră Biserica Ortodoxă ca
fiind Biserică naţională în timp ce numai 5,7% ştiu că în România nu
există Biserică naţională. „Există în România o biserică naţională? Dacă da, care?”
| General | Ortodocşi | Neortodocşi | Moldova | Oltenia | Transilvania | Muntenia | Dobrogea | Banat | Ortodoxă | 18,8 | 16,9 | 22,8 | 18,6 | 17,2 | 22,6 | 10,4 | 22,6 | 17 | Patriarhia | 2,2 | 3,2 | - | 1,9 | 1,3 | 0,4 | 6,0 | 4,0 | 2,3 | Nu ştiu | 17,5 | 0,1 | 11,5 | 0,5 | 24,9 | 11,7 | 33,6 | 10,5 | 37,7 | Mitropolia | 1,3 | 1,9 | 0,4 | 4,2 | - | 0,3 | 4,9 | 3,2 | 1,3 | Nu există | 5,7 | 4,6 | 8,1 | 9,3 | - | 6,6 | 3,1 | 1,6 | 10,3 |
susOpiniile elevilor„Nu ne scoateţi religia că o să ne bage matematică sau altceva!“Dincolo
de alegerea variantei de răspuns cea mai apropiată de percepţia
personală, a existat posibilitatea unor răspunsuri deschise. Pe lîngă
explicarea alegerii de religie bună/rea, respondenţii au fost întrebaţi
ce ar modifica în predarea religiei în şcoli. Răspunsurile la această
întrebare precum şi comentariile pe marginea întregului chestionar au
evidenţiat cel puţin două aspecte, deloc minore, ale modului de predare
a religiei în şcoli. Un prim aspect este neseriozitatea cu care
această materie este privită atît de către profesori, cît şi de către
elevi. Astfel elevii ortodocşi au semnalat: „Să nu se mai lipsească de
la orele de religie“, „Să fie tratată în serios“, “mai multă
seriozitate“, „Profesori mai serioşi care să acorde mai multă
importanţă orelor de religie“, „seriozitate“, “Mai multă seriozitate în
tratarea orelor de către profesor“, “Profesorii să fie călugări pentru
a avea mai multă autoritate în faţa elevilor“, „profesori de religie
mai serioşi“, „Religia să fie luată în serios de către elevi“.
În
unele cazuri pretenţia de seriozitate este dublată de acuzaţii mai
grave: „Să nu ne mai pună să cumpărăm iconiţe pentru un 10 la religie”,
„Să nu ne mai vîndă profesoara iconiţe“, “Notele să se dea fără să
cumpărăm iconiţe“. Elevii ne-ordodocşi adaugă: „Mai multă severitate.
Cadre mai punctuale“, “Aş cere severitate“, “Aş face materia mai
apreciată“, “Aş ţine toate orele“, “Să se predea cu adevărat“, “Control
strict al profesorilor“. Un alt aspect este legat de posibilitatea
exprimării libere la orele de religie. Relaţia cu divinitatea nu poate
fi dictată şi uniformizată, iar elevii resping îndoctrinarea. Tocmai de
aceea ei cer dezbateri, posibilitatea de a-şi exprima opiniile şi o
exprimare nedoctrinară din partea profesorilor sau preoţilor. Elevii au
semnalat: „N-aş pune profesorii să ţină numai cu religia predată. Să
asculte părerile elevilor şi să nu fie notaţi cu note mici pentru ceea
ce simt şi cred“, „Aş aduce persoane aparţinînd altor culte pentru a
face dezbateri în licee“, „Aş organiza conferinţe pe teme religioase“,
„I-aş face în special pe profesorii de religie mai toleranţi faţă de
celelalte religii“, „lecţii interactive“, „Domnii profesori să fie mai
toleranţi“, „Să funcţioneze feed-back-ul profesor-elev“, „Profesorii de
religie să nu fie îndoctrinaţi“, „reducerea îndoctrinării religioase“,
„Profesorii să nu critice alte religii“, „interzicerea ca profesorii să
nege întrebările neortodoxe“, “învăţarea religiei fără îndoctrinare“,
“Profesorii de religie să nu aibă o gîndire atît de închisă privind
dogma“, “diminuarea discriminării faţă de copii cu alte religii“,
„predarea religiei pe baze ştiinţifice“, „să fie mai libere“, “să nu
mai fie teme tabu“, „profesori mai toleranţi, mai deschişi“,
„Profesorii să nu mai fie aşa de dictatori şi să nu ne spună că trebuie
să crezi ce scrie în Biblie şi să nu te îndoieşti de ea pentru că sunt
lucruri care se bat cap în cap” . Şi tot legat de atitudinea
profesorilor li se cere să fie prietenoşi, de treabă, mai puţin severi,
mai zîmbitori, mai amabili şi chiar: „Părintele să nu mai înjure
copiii!“. Multe dintre notele copiilor vizează predarea istoriei
religiei şi nu o religie anume. Elevii au semnalat şi ei lipsa
manualelor în general sau a manualelor gratuite: „fiecare elev să aibă
un manual“, “să avem cărţi“, “să primim manuale gratuite“, “manuale mai
frumoase“. Mulţi respondenţi doresc organizarea de tabere
religioase, de pelerinaje, vizite la mănăstiri sau cel puţin „să mai
meargă şi profesorii la biserică!“.
Se înregistrează o polarizare a dezideratelor elevilor : O
parte a respondenţilor şi-au exprimat dorinţa de a suplimenta orele de
religie la 2 – 3 pe săptămînă sau chiar în fiecare zi. Au fost
respondenţi care vor religia ca materie de bacalaureat şi elevi care
doresc testări naţionale la această materie. Au existat însă şi
respondenţi care cer ca la religie să se dea calificative şi nu note,
să fie materie facultativă sau chiar “Să nu se mai facă religie şi
cadrele să fie date afară!“. O parte dintre respondenţi solicită
capele, laboratoare de religie în şcoli, creşterea numărului de icoane
şi „minimum două biblii pe şcoală“ sau chiar biserici mici în incinta
şcolilor sau locuri unde să te poţi spovedi, iar alţi respondenţi cer
scoaterea simbolurilor religioase din şcoală şi religia să se predea
numai în şcolile confesionale. Dacă ar fi ministrul educaţiei şi ar
putea schimba modul de predare a religiei lîn şcoli, unii respondenţi
ar vrea ore de religie pe fond muzical adecvat, alţii prezentare de
documentare, iar unii ar acorda dulciuri tuturor elevilor după fiecare
oră. Cei mai mulţi însă consideră că nu ar face nici o modificare,
poate ar aduce mai multe simboluri religioase în şcoli, mai mulţi
preoţi în loc de profesori şi un pic mai multă seriozitate.
susOpiniile cadrelor didacticeÎn
cadrul sondajului au fost chestionate atît cadre didactice care predau
religia cît şi cadre didactice care predau alte materii. Cadrele
didactice care au fost de acord cu completarea chestionarului aplicat
de operatorii Ligii Pro Europa provin din 43 de instituţii publice de
învăţămînt, iar experienţa la catedră este mai degrabă importantă:
16,90% au peste 20 de ani vechime în învăţămînt, 11,46% au între 16 şi
20 de ani la catedră, 21,20% au între 6 şi 10 ani şi numai 4,5% au sub
2 ani vechime în învăţămînt.
74.9% dintre respondenţi sunt români, 13,7% sunt maghiari. Au mai completat chestionarele germani, italieni, romi. În ceea ce priveşte apartenenţa religioasă 75,7% sunt ortodocşi, 6,1% reformaţi, 9,1% romano-catolici. Din
cadrul cadrelor didactice respondente, faţă de studiul de faţă,
importante sunt răspunsurile profesorilor de religie care profesează în
15 localităţi diferite, 75% dintre ei în zonă urbană. Dorinţa de
colaborare, prin completarea chestionarelor, a fost mai ridicată în
Moldova faţă de celelalte regiuni:
 În ciuda faptului că
elevii se plîng de lipsa manualelor 92,5% dintre profesorii de religie
respondenţi utilizează un manual la clasă, manual elaborat de MEC (25%)
sau de profesori de religie (5%). Majoritatea respectă programa şcolară
a MECT dar 2,5% utilizează o programă redactată de Mitropolia
Banatului. Aceste documente şcolare oficiale sunt apreciate de oamenii
de la catedră, ca fiind:
 82,5% dintre respondenţi susţin că
au fost cuprinşi într-un program de pregătire profesională special
gîndit pentru profesorii de religie, dar aceste programe au fost
definite ca: Facultatea de teologie ortodoxă, definitivatul, Institutul
Romano-Catolic sau chiar Cum să prevenim HIV/SIDA. Comparativ cu
alte materii, interesul superiorului ierarhic este uşor diferit. La
întrebarea cît de des asistă la ora Dumneavoastră directorul sau
inspectorul de specialitate, plaja răspunsurilor arată astfel:
 Atunci
cînd cadrele didactice care predau religia trebuie să aprecieze dacă
toţi elevii din şcoală au asigurate ore de religie conform apartenenţei
lor religioase, 75% dintre profesorii de religie consideră că şcoala
oferă posibilitatea fiecărui elev de a studia propria religie, în timp
ce 25% recunosc că şcoala nu oferă această posibilitate. Din
perspectiva profesorului de religie, la oră elevii învaţă propria
religie (75%), valori civice (67,5%), istoria religiilor (77,5%), să
fie buni creştini (87,5%), să se roage (85%) şi respect pentru toate
religiile (85%). Dacă în cazul elevilor, necunoaşterea statutului
materiei religie este oarecum de înţeles, procentul celor 72,5% dintre
profesori care consideră religia materie obligatorie este explicabilă
prin ambiguitatea legislativă şi practica din şcoli (59,7% dintre
profesorii intervievaţi). 20% dintre profesorii de religie chestionaţi
consideră, mai mult, că educaţia religioasă ar trebui limitată în
şcolile de stat la biserica ortodoxă şi numai 30% sunt de acord ca
manualele să prezinte în mod echidistant cele două teorii
(evoluţionistă şi creaţionistă). sus Şcoala publică este locul unde
există laborator sau capelă (35%), simboluri religioase ale unui singur
cult (37,5%), unde se organizează serbări şi evenimente religioase
(85%). Se încurajează participarea la evenimente religioase
extraşcolare (97,5%) şi chiar se organizează astfel de participări
(82,5%). În ceea ce priveşte toleranţa religioasă a celor ce predau
religia în şcoli, aceasta este chiar mai redusă ca în cazul propriilor
elevi. 47,5% dintre profesorii de religie chestionaţi consideră că
Martorii lui Jehova reprezintă un pericol pentru moralitatea elevilor,
iar 30% consideră că Martorii lui Jehova nu ar trebui să aibă acces la
educaţia religioasă în şcoală, iar 25% suprimă acest drept şi
islamiştilor. Această atitudine a cadrelor didactice a început să aibă
ecou în comportamentele elevilor. Profesorii de religie consideră că
România este un stat creştin (45%) sau ortodox (37,5%), dar nicidecum
laic (0%). 62% dintre respondenţi cred că avem o biserică naţională
(57,5% ortodoxă) şi numai 52,5% consideră că toate cultele sunt egale.
Acestea sunt modelele pe care elevii noştri le primesc la orele de
religie. Profesorii de religie se percep ca o legătură necesară
între şcoală şi biserică: „Foarte mulţi elevi primesc educaţie creştină
doar în cadrul şcolii. Consider importantă prezenţa profesorului de
religie în şcoli, astfel se poate crea o legătură între elev şi
biserică, O educaţie bună nu se poate îndeplini fără religie”. De aceea
ei cer ca religia să fie acceptată ca materie de bacalaureat, să se
crească numărul orelor de religie, să fie disciplină olimpică sau doar
să fie o materie respectată în special de „colegii educaţi în spirit
ateu şi comunist”. Există între profesorii de religie persoane care
consideră cultele neoprotestante drept agresive şi prozelitiste, dar
cer „să ni se acorde cel puţin respectul pe care-l acordăm noi
celorlalte culte”. Profesorii de alte materii doresc mai mult
ecumenism în manuale şi predarea religiei, o aplecare spre istoria
religiilor sau chiar scoaterea din programă şi desfăşurarea educaţiei
religioase doar în biserici, sau să rămână în şcoală ca o materie de
artă.
În loc de concluzii„Religia opţională. Libertatea
religioasă în adevăratul sens al cuvîntului. Lupta împotriva ignoranţei
cu care sunt tratate problemele de natură spirituală şi filosofică.“ Dacă
ar fi să mergem în spatele cifrelor, predarea religiei în şcoli
generează frustrare. Frustrare din partea elevilor care consideră că nu
este privită cu seriozitate nici de profesori, nici chiar de profesorii
de religie. În plus elevii se simt îngrădiţi în gîndire: „După părerea
mea educaţia religioasă în România este bigotă şi răstălmăcită“ şi
forţaţi de sistem sau familie să facă nişte alegeri care nu le aparţin:
„Să decidă copilul şi nu părintele dacă doreşte ora de religie“.
Frustrare din partea profesorilor de religie care nu se simt egali cu
celelalte cadre didactice (nu pot participa la olimpiade, nu predau o
materie de bacalaureat) şi nu sunt foarte luaţi în serios de elevi. Pe
lîngă frustrare, educaţia religioasă în şcoală generează intoleranţă:
„Să se predea doar religia ortodoxă în şcoli nici o altă religie“, „Să
nu se acorde permisiunea altor religii în şcoli, interzicerea
celorlalte religii“,“Aş interzice alte culte decît religia mea“ ne spun
elevii. „Nu suport neoprotestanţii” ne spune un profesor de religie.
Este un fel de „iubeşte-ţi aproapele dacă arată la fel ca tine”. Revenind
la tema predării religiei în şcoală, argumentul cu deficitul moral din
societatea românească devine ridicol. Ceva trebuie însă făcut, trebuie
găsit acel echilibru care să ajute elevul să devină cetăţeanul pe care
ni-l dorim şi moral şi tolerant şi cu respect faţă de religie şi
aproapele nostru. În caz contrar vor găsi alte modele pe care să le
copieze şi care, nu de puţine ori, sînt şi mai puţin dezirabile:
„Religia nu mai are o importanţă atît de mare, nimeni nu mai crede în
nimic, trăiască Noua Dreaptă – pentru Dumnezeu, Neam şi Patrie.
Încercăm să facem o Românie naţionalistă.“ (elev din Timişoara).
sus |