C
E N T R U L I N T E R C U L T U R A L Proiect finanţat de Fundaţia Heinrich Böll,
Germania
Istoric Profil Program Manifestări
Istoric
Centrul Intercultural, fondat īn 1993,
este unul din cele mai importante programe ale Ligii PRO EUROPA, fiind
expresia parteneriatului dintre Fundatia Heinrich Böll din Germania si
Liga PRO EUROPA. Necesitatea creeri unui asemenea centru a fost
relevata īn cadrul seminarului international „Minoritatile nationale īn Romānia” ,
desfasurat īntre 30 octombrie si 1 noiembrie 1992 la Tīrgu-Mures,
seminar organizat de Comitetul pentru Drepturile Omului īn Romānia din
cadrul Fundatiei Heinrich Böll, Federatia Internationala Helsinki, Liga
PRO EUROPA si Comitetul Helsinki din Romānia. La seminar au participat
aproape 100 de invitati printre care si reprezentanti ai Consiliului
Europei si ai Parlamentului European. Printre recomandarile
prestigioasei manifestari s-a īnscris si sustinerea creeri unui Centru
Intercultural. „Sesiunea de
lucru sustine propunerea de a crea un centru social si cultural īn
Tīrgu-Mures, unde diferitele minoritati pot sa schimbe informatii
despre fiecare cultura si sa participe īmpreuna la programe
de educatie interculturala, utilizīnd metode de instruire
dinamice.” Liga
PRO EUROPA, prima organizatie neguvernamentala din Romānia a fost cea
care si-a asumat rolul de fondatoare a acestui centru, beneficiind de
sprijinul Fundatiei Heinrich Böll din Germania.
Cuprinzīnd, cunoscuti dizidenti, membri ai Aktion?s Gruppe
Banat, emigrati īn Germania, Centrul Intercultural si-a conturat īn
timp, profilul, scopurile si programele tinīnd cont de
situatia tensionata din Transilvania, de urgentele tranzitiei si
perspectivele evolutiei viitoare a Romāniei īn context central
european, asa cum aratau si editorii trimestrialului Alterei, īn chiar
primul numar: „A-l cunoaste,
a-l īntelege, a-l respecta si, de ce nu, a-l preţui pe celălalt nu mai
este, credem noi, un exerciţiu retoric, ci o condiţie a
supravietuirii.”
Profil
Centrul Intercultural este
menit sa īnlesneasca comunicarea si dialogul dintre diferitele
comunitati culturale, etnice, confesionale, sa ocroteasca alteritatea
si diversitatea, sa contribuie la prevenirea conflictelor, sa semnaleze
si sa analizeze fenomenele de intoleranta si exclusivism. Īntr-un
moment cīnd unele comunitati, traumatizate de istoria ultimelor
decenii, īsi cauta protectia īn izolare etnica, lingvistica si
confesionala - motivata de altfel de nefasta experienta a purificarilor
de tot soiul care au stigmatizat Europa secolului XX, Centrul
Intercultural considera ca singura optiune responsabila este cultivarea
convietuirii interculturale, complementara culturii nationale si
europene, lucru exprimat si īn platforma-program: „Īntr-un moment cīnd destule comunitati, mai
mult sau mai putin traumatizate de istoria ultimelor decenii, īsi cauta
protectia īn interiorul ghetourilor etnice, lingvistice si
confesionale, demersul nostru pare sa fie oarecum īmpotriva curentului.
Si totusi, dupa nefasta experienta a purificarilor de tot soiul din
imediata noastra vecinatate, sīntem ferm convinsi ca singura
optiune responsabila este cultivarea convietuirii multiculturale.
Constituit cu sprijinul initial al Fundatiei Heinrich Böll,
Centrul nostru si-a propus facilitarea comunicarii
interculturale, medierea dialogului, ocrotirea alteritatii si
diversitatii, prevenirea conflictelor, analizarea fenomenelor de
intoleranta si exclusivism.”
Program
Programul Centrului se
desfasoara īn doua directii principale: una practica, vizīnd dialogul
social interetnic si interconfesional, īnvatarea interculturala īn
cadrul unor dezbateri, mese rotunde, cursuri, conferinte si seminarii,
tabere sau universitati de vara, schimburi culturale, manifestari
artistice si sportive; cea de-a doua, teoretica, īsi propune elaborarea
de studii si proiecte de cercetare menite sa abordeze teme legate de
problematica societatilor multiculturale, contribuind la umplerea unui
gol documentar prelungit. Multe din rezultatele acestor reuniuni sau
cercetari si-au gasit locul īn publicatiile Ligii PRO EUROPA:
trimestrialul Altera si lunarul Pro Europa.
sus Manifestări (1994-2002)
Manifestari permanente:
Saptamīna Tolerantei (martie)
Cea
mai importanta manifestare a Centrului Intercultural, care se
doreste a fi ,la Tīrgu-Mures, o replica la intoleranta ce a
culminat īn primavara lui 90. Saptamīna Tolerantei se desfasoara, an de
an, īn perioada 19-25 martie si consta īntr-o serie
de manifestari civice, culturale si artistice destinate a
fi un moment de reflectie asupra sensurilor
profunde ale provocarilor acestui sfīrsit de veac.
Zilele Europei (mai).
Desfasurate an de an cu prilejul Zilei Schumann,
Zilele Europei au inclus, manifestari din cele mai diverse. De la mese
rotunde, expozitii de arta plastica sau concerte simfonice la
Ziua portilor Deschise. An de an cu acest prilej, Centrul
Intercultural organizeaza Crosul PRO EUROPA, manifestare ce aliniaza la
start toti iubitorii miscarii, atīt din judetul Mures cīt si din
īntreaga tara.
Universitatea
de Vara (iulie)
Universitatea de Vara a devenit de-a lungul anilor
unul din cele mai importante proiecte de dialog, romāno-maghiar, un
excelent prilej de trecere īn revista a procesului de tranzitie din
spatiul central- est european, de contact si cunoastere reciproca
dintre tinerii Europei post-totalitare, de
comunicare īntre reprezentantii clasei politice si
liderii de opinie din regiune, de promovare a parteneriatului si
cooperarii la nivelul societatii civile. Partenerul traditional īn
organizarea acestei maifestari este Fundatia Pro Minoritate din
Ungaria. Cursantii universitatii sīnt īn majoritate studenti romāni si
maghiari, tineri lideri politici, persoane interesate de tematica
anuntata, reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale,
jurnalisti. Lor li se adauga, an de an un numeros auditoriu spontan.
Forum
Intercultural (bianual)
Concepute ca un
spatiu de dialog īntre reprezentantii uniunilor minoritatilor
nationale, Forumurile Interculturale au fost īn primii ani singurul
cadru organizat īn care uniunile minoritatilor nationale puteau dezbate
problemele comune. Organizat bianual, Forumul Intercultural a luat īn
discutie problemele presante ale minoritatilor nationale.
Academia
Interculturala Transylvania
Structurata ca o universitate volanta,
Academia
Interculturala Transylvania īsi propune sa familiarizeze
studenti si absolventi de facultate cu traditiile si cultura
transilvanenilor de toate etniile, limbile, confesiunile. Excursiile de
studiu, atelierele, personalitatile de marca ce vor conferentia fac din
acest proiect un veritabil curs de istorie si civilizatie regionala. Dezbateri (mese rotunde, seminarii,
conferinţe)
1994
Europa contra intoleranţei
Drepturile omului si/sau Religia?
masa rotunda la care au participat reprezentanti ai cultelor religioase
din Transilvania, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale de
drepturile omului precum si profesori implicati īn domeniu.
Multiculturalitatea īn arhitectura
ecleziastica din Transilvania , simpozion si expozitie
foto. Manifestarea a reunit specialisti īn arhitectura ecleziasta,
istorici. Paralel cu simpozionul a avut loc si o expozitie de gravuri,
fotografii, planuri, relevee, proiecte ale bisericilor.
Evolutia relatiilor interetnice īn
Bucovina secolului XX , conferinta publica sustinuta de
Mariana Hausleitner profesor la Freie Universitat Berlin.
Romii ? necunoscutii de līnga noi.
Seminar international ce a luat īn discutie urmatoarele
problematici:protectia minoritatilor īn Romānia, institutiile statului
si comunitatea romilor, prevenirea si solutionarea conflictelor īn
comunitatile multietnice, autoorganizarea comunitatilor de romi īn
Europa. Cu ocazia seminarului au avut loc si evenimente
culturale:vernisajul expozitiei fotografice a lui Jakob Tibor,
recitalul actritei Kilyen Ilka, prezentarea versurilor poetei Luminita
Cioaba.
sus
1995
Triunghiularul Tolerantei.
Masa rotunda a adus la dialog reprezentantii partidelor
parlamentare pe o latura a triunghiului, reprezentantii unor minoritati
nationale pe cea de a doua si reprezentanti ai
societatii civile pe cea de-a treia.
Credinta si toleranta.
S-au īntīlnit la o masa rotunda reprezentantii bisericilor si cultelor
care au īncercat sa evalueze dimensiunile si limitele tolerantei
raportate la canoanele propriei religii si la valorile umane universale.
Platforma prieteniei dupa cinci ani.
O temerara īncercae de a reuni īn jurul unei mese rotunde grupul celor
30 de semnatari ai Platformei Prieteniei din 26 decembrie 1989,
intelectuali romāni si maghiari care au raspuns la īntrebarea: ce a mai
ramas din ideile si spiritul acelei Platforme?
Romānia si integrarea europeana.
Conferinta sustinuta de doamna Karen Fogg la care au fost invitati
reprezentanti ai diferitelor partide politice, reprezentanti ai presei,
oameni de afaceri,etc
Din Europa spre Europa.
Masa rotunda cu participarea unor personalitati publice ca: Mariana
Celac, Horvįth Andor, Thomas Kleininger, Adrian Marino, Valentin Stan,
Horea Andreescu.
Dialogul presei. Īn
organizarea Ligii PRO EUROPA si a Asociatiei Ziaristilor Maghiari din
Romānia la Baile Tusnad a avut loc o īntīlnire la care au participant
reprezentantii presei majoritare precum si reprezentantii presei
dedicata minoritatilor nationale.
Un nationalism ?bun?, un nationalism ?rau??
Desfasurata la Bucuresti, la sediul GDS, masa rotunda a
adunat īn jurul sau personalitati de marca: Gabriel Andreescu, Radu
Berceanu, Pavel Cīmpeanu, Magda Cīrneci, Andrei Cornea, Radu Filipescu,
H.R. Patapievici, Horea Rusu, Manuela Stefanescu, Renate Weber, Dinu
Zamfirescu, etc
Forumul Intercultural: Minoritatile
si societatea civila
1996
Relatiile romāno-maghiare si
integrarea euro-atlantica . Prilejuita de vizita
delegatiei FIDESZ condusa de Victor Orban, masa rotunda
a adunat la dialog reprezentanti ai partidelor
democratice, ai autoritatilor locale, ai societatii civile, a presei.
Tentatia intolerantei.
Dezbatere teoretica la care au participat Smaranda Enache, Magda
Cīrneci, Gabriel Andreescu, Horvįth Andor, Claude Karnooh si Rudolf
Herbert(Germania).
Pe urmele unei prejudecati.
Masa rotunda dedicata socializarii copiilor romi īn scoala generala.
Cei peste 50 de participanti au efectuat si o vizita la scolile
generale 1,8 si 12 din Tīrgu-Mures.
Forumul Intercultural: Forumul
Intercultural al Minoritatilor
Interculturalitate si toleranta īn
revistele scolare si studentesti . Masa rotunda
dedicata tinerilor la care au participat 50 de invitati de la 32 de
reviste scolare si studentesti, care sub bagheta lui Andrei Cornea si
Agoston Hugo au purtat un amplu dialog despre toleranta,
interculturalitate si modul cum aceste concepte se regasesc īn
revistele scolare si studentesti.
Relatia majoritate minoritate.
Modele Europene. Organizat īn cadrul Zilelor Europa, seminarul
international a luat īn discutie situatia minoritatilor din Romānia,
Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, Norvegia, Finlanda, Franta,
Elvetia, Spania precum si experientele vest europene.
Tratatul de baza romāno-maghiar.
Conceputa ca un forum intercultural, manifestarea a fost
onorata de participarea doamnei Renate Weber, Valentin Stan, Szilagy
Zsolt, Ioan Muresan. Manifestarea a fost transmisa si la postul de
televiziune TV MURES.
1997
Forumul Intercultural:
Forumul Intercultural Transilvania Forumul Intercultural:
Administratia locala īn comunitatile multietnice
Cum a fost posibil?
Dezbaterea despre evenimentele din martie '90 Dezbatere moderata de
Marius Tabacu a luat īn discutie, cu participarea lui N.S.
Dumitru, Verestóy Attila, Domokos Geza, Kincses Elöd, Mircea Suhareanu
si Smaranda Enache evenimenele tragice din martie 1990.
Uniunea Europeana ?
ultimele evolutii si perspective de viitor, conferinta publica
sustinuta de doamna Edith Müller (Parlamentul European), organizata īn
cadrul Zilelor Europa
Forumul Intercultural:
Instruirea īn limbile minoritatilor nationale.
1998
Alteritate īn mass-media
- masa rotunda la care au fost invitati jurnalisti, sociologi,
reprezentanti ai mass-media locala. Problemele dezbatute au vizat modul
īn care alteritatea este reflectata īn
mass-media. Toleranta si indiferenta sociala ?
masa rotunda cu reprezentantii organizatiilor de romi din Transilvania,
a liderilor comunitatilor de romi din judetul Mures. Forumul Intercultural: O
restanta īn prelucrarea trecutului comunist: minoritatile
Colocviu: Minoritate īn majoritate,
majoritate īn minoritate. Desfasurat la Miercurea Ciuc,
colocviul s-a bucurat de participarea reprezentantilor administratiei
locale, a institutiilor din Miercurea Ciuc, a reprezentantilor
organizatiilor neguvernamentale din judetul Harghita precum si a
invitatilor Mircea Toma, Dan Pavel, Marius Lazar, Renate Weber, Gabriel
Andreescu, Bartunek Istvįn, Dan Oprescu.
Valorile pluralismului european īn
programele si practica partidelor democratice - masa
rotunda avīnd ca invitati lideri ai partidelor PNTCD, PL, PNL, UDMR,
ApR, PAR, PDSR, PAC din Tīrgu-Mures, Reghin, Ludus, Tīrnaveni, membri
ai Parlamentului, reprezentanti ai Prefecturii si Primariei,
reprezentanti mass-media precum si a unor organizatii neguvernamentale. De la „problema transilvana” la „problema
europeana” - la Universitatea Babes-Bolyai Cluj.
Prilejuita de lansarea numarului 10 al trimestrialului „Altera”,
dezbaterea publica s-a bucurat de prezenta autorilor: Bakk Miklós, Al.
Cistelecan, Hannelore Baier, Molnįr Gusztįv, Victor Neumann dar si a
unor personalitati ca Adrian Marino, Claude Karnoouh, Paul Philippi. „Odorheiul Secuiesc pluricultural
si reflectarea lui īn scoala” este un proiect de educatie
interculturala desfasurat īntre septembrie 1998 - aprilie 1999 la
Odorheiul Secuiesc. Proiectul a inclus o serie de cursuri si ateliere
de lucru la care au participat cadre didactice romāne si maghiare din
Odorheiul Secuiesc. Acestea au sustinut o serie de lectii demonstrative
de educatie interculturala
„300 de ani de la Unirea Bisericii
Romāne cu Roma, 50 de ani de la scoaterea īn ilegalitate” .
Organizat sub īnaltul patronaj al cardinalului Todea, īn colaborare cu
AGRU Reghin simpozionul a adus īn discutie problematica Bisericii Unite
din punct de vedere istoric, religios, social, al drepturilor omului.
Au participat: Doina Cornea, Ioan Rosca, Steliu Lambru, Florin Ignat
Boitos.
Forum Intercultural: „Identitatea
nationala si īnvatamīntul īn limba materna”
sus
1999
Bilingvismul īn administratia publica
locala, masa rotunda a luat īn discutie modalitatile
de reprezentare a minoritatilor la nivelul administratiei
publice locale si posibilitatea utilizarii limbii materne īn
administratie. Au fost prezenti: reprezentantul Departamentului
pentru Protectia Minoritatilor Nationale, primarii din
Tīrgu-Mures, Reghin, Sovata, consilieri municipali,
reprezentanti ai Consiliului Judetean, reprezentanti ai mass-media.
Dezbatere: Īntre libertatea de
expresie si calomnia prin presa. Au fost
prezenti: Monica Macovei, avocat, Vera Cīmpeanu si Marius
Lazar, sociolog, profesor universitar, reprezentantii ai
mass-media locala, reprezentanti ai Parchetului de pe līnga
Judecatoria Tīrgu-Mures
Masa rotunda: Politicile de imigrare
si traficul de femei , a pus īn discutie īn
prezenta reprezentantelor organizatiilor de femei problematica
traficului de femei, a modalitatilor de stopare a extinderii
acestui fenomen.
Masa rotunda la televiziunea locala: Toleranta
noastra cea de toate zilele, Participantii,
Szokoly Elek, director Liga PRO EUROPA, Lucia Briscan si
Fodor Zeno, membrii ai Consiliului de Coordonare al Ligii PRO
EUROPA au prezentat problematica complexa a tolerantei si au
raspuns īntrebarilor telespectatorilor
Conferinta publica: Un mic stat
luminat īn centrul Europei - Problema tolerantei religioase īn Ardeal
, a fost prima manifestare publica desfasurata īn limba maghiara.
Romānia īntr-o Europa a regiunilor ?
dezbatere la Universitatea de Vest Timisoara, prilejuita de lansarea
numarului 10 al trimestrialului Altera. Desfasurata īn prezenta unui
public elevat si numeros, dezbaterea si-a atins scopul de a face
cunoscuta publicatia Ligii PRO EUROPA īn mediul universitar timisorean.
La dezbatere au luat parte profesori universitari (Mircea Mihaies,
Adriana Babeti, Cornel Ungureanu etc), istorici (Marius Turda),
sociologi (Gabriela Coltescu), personalitati ale vietii publice
(Gabriel Andreescu, Brīndusa Armanca), studenti ai universitatii
timisorene precum si reprezentanti ai mass media.
Conferinta publica: Unificarea
Europei ? istoric si perspective , conferinta sustinuta
de politologul Valentin Stan. Desfasurata īn colaborare cu Primaria
Tīrgu-Mures, conferinta s-a bucurat de o prezenta numeroasa īn special
tinerii tīrgumureseni.
Transilvania vazuta īn presa:
Īn colaborare cu Project on Ethnic Relation a avut loc la sediul Ligii
PRO EUROPA o īntīlnire a unui grup de reprezentanti ai mass-media
nationala cu membrii Consiliului de Coordonare a Ligii PRO EUROPA.
Programul avea ca obiectiv familiarizarea ziaristilor bucuresteni cu
specificitatea spatiului transilvan multicultural.
Nationalism sau democratism? :
La Libraria Universitatii din Cluj a avut loc lansarea cartii domnului
Andrei Roth, profesor de sociologie la Universitatea Babes-Bolyai din
Cluj ?Nationalism sau democratism??. Publicul participant a fost format
īn special din profesori, studenti si reprezentanti mass-media.
Lansarea cartii Nationalism
sau Democratism? a profesorului Andrei Roth de la
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, cu ocazia Tīrgului International
de Carte de la Tīrgu-Mures. La prezentare au participat peste 40 de
persoane reprezentīnd autoritati locale, studenti ai Colegiului
Democratiei, public interesat. Lansarea
cartii Problema transilvana?
: La sediul Grupului pentru Dialog Social din Bucuresti a avut loc
prezentarea acestei carti, o colectie de eseuri si studii realizate de
experti īn domeniu, printre care si directorul executiv al LPE, Szokoly
Elek. Cartea colectiva, editata de Gabriel Andreescu si Molnįr Gusztįv
este o analiza a specificitatii transilvanene precum si o īncercare de
explicare a unor notiuni considerate tabu de opinia publica:
devolutie, subsidiaritate, federalizare.
Podium discussion: Sansele
reale de integrare ale Romāniei īn Europa secolului XXI :
la Tīrgu-Mures cu participarea doamnei Smaranda Enache, copresedinta
Ligii PRO EUROPA, Ambasadoarea Romāniei la Helsinki alaturi de trei
ziaristi locali. Tema discutiei a adunat la Palatul Culturii din
Tīrgu-Mures peste 100 de participanti.
Lansarea la libraria Romulus Guga din Tīrgu-Mures a numarului
12 al revistei Altera (Multiculturalism)
si a volumului domnului Eugen Patras Minoritatile
nationale din Ucraina si Republica Moldova. Statutul
juridic Prezentarile realizate de Renate Weber, Cornel Moraru, Smaranda
Enache, Szokoly Elek, au atras la manifestare un numeros public.
A VIII-a editie a Forumului Intercultural cu tema Stat si societate īn Noua Europa.
Scopul a fost dezbaterea influentei integrarii europene asupra statelor
nationale, necesitatea de descentralizare, subsidiaritate si pozitia
statelor din Europa Centrala si de Est, incluzīnd Romānia īn acest
proces. Aceste doua zile de discutii s-au bucurat de participarea a 30
de experti din tara si Ucraina: Horvįth Andor, Valentin Constatin,
Eugen Patras, Paul Philippi, Szilįgyi N. Sįndor, Renate Weber si altii.
A fost o oportunitate pentru a sublinia progresul de democratizare īn
societatea romāneasca, precum si de a arata disfunctionalitatile care
īncetinesc reforma. O problema centrala a discutiei a fost dezbaterea
rolului si a sanselor societatii civile din Romānia īn vederea
accelerarii procesului de integrare si influenta minoritatilor īn acest
proces.
2000
Holocaustul
- datoria de a nu uita: podium disscusion cu participarea
istoricului Spielmann Mihįly si a reprezentantilor comunitatii
evreiesti Harry Kuller, Lia Benjamin si Halįsz Anna. Dezbaterea s-a
desfasurat la Teatrul National din Tīrgu-Mures cu participarea a peste
150 de reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, autoritatilor
publice, tineri si tīrgumureseni. Discutia a fost moderata de
directorul Centrul Intercultural, domnul Szokoly Elek.
Scoala
tolerantei īn scoala : masa rotunda la sediul Ligii PRO
EUROPA cu participarea a numerosi elevi din liceele tīrgumuresene,
profesori si reprezentanti ai mass-media. Forum Intercultural
: Martie 2000: Cu participarea a 15 specialisti din Romānia si Ungaria
printer care Smaranda Enache, Ariadna Combes, Molnįr Gusztįv, Salat
Levente, Törzsök Erika, Dana Prelipceanu, Gabriel Andreescu, Marius
Tabacu s-a realizat o analiza a evolutiei relatiilor romāno-ungare dupa
martie ?90 si viitorul acestor relatii īn conditiile integrarii
euro-atlantice.
Valorile
europene si partidele politice : podium disscusion care
s-a concentrat pe dimensiunile europene ale programelor partidelor
politice. Cu aceasta ocazie au fost decernate premiile concursului de
esuri pentru liceeni „Cine este un bun european?”
For
Mures 3 : A treia editie a Forumului Organizatiilor
Neguvernamentale din judetul Mures la care au participat peste 90 de
reprezentanti ai 50 de NGO-uri locale. Organizatiile prezente au
analizat noua legislatie privind asociatiile si fundatiile,
implementarea Agendei Locale 21, cooperare cu administratia publica
locala.
Romānia si minoritatile - zece ani dupa : Cea
de-a VIII-a editie a Forumului Intercultural a trecut īn revista
realizarile si insuccesele politicilor fata de minoritati īn ultimul
deceniu. La masa rotunda au participat reprezentantii uniunilor
minoritatilor nationale, sociologi, analisti politici, reprezentanti ai
mass-media. Fiecare dintre temele de discutie au fost introduse de
catre autorii unor studii sintetice: Dan Pavel (relatia minoritati ?
partide politice), Mircea Toma si Marius Cosmeanu (imaginea
minoritatilor īn mass-media), Gabriel Andreescu (schimbari
legislative), Marius Lazar si Horvįth Istvįn (cercetarile despre
minoritati). Discutiile au vizat si posibilitatea realizarii unor
strategii comune īn viitorii ani.
sus
2001
Armenii
din Transilvania : conferinta cu aceasta tema a avut loc
la Teatrul National cu participarea a peste 150 de persoane.
Prezentarea a fost realizata de Nicolae Gazdovits autorul cartilor
despre istoria armenilor. Holocaustul romilor : conferinta
publica realizata cu participarea a doi supravietuitori ai
Holocaustului precum si a expertilor romi: Maria Ionescu, Vasile Burtea
si Florin Cioaba. Educatie civica, educatia drepturilor omului
: masa rotunda cu studenti, liceeni si cadre didactice din Tīrgu-Mures
Drumul spre Europa -
exercitii de comunicare : podium disscusion realizat īn cooperare cu
Radio Tīrgu-Mures. Invitatii manifestarii au fost: Smaranda Enache si
Constantin Balaceanu Stolnici.
Ziua Europei la Odorheiul Secuiesc
: masa rotunda cu participarea cadrelor didactice, autoritatilor
publice, mass-media precum si a membrilor Consiliului de Coordonare a
Ligii PRO EUROPA. Asemenea manifestari au fost organizate la Satu Mare,
Blaj si Sighisoara.
Nacionalizmus vagy
demokratizmus? : lansarea cartii cu acelasi nume a
profesorului Andrei Roth s-a realizat la Libraria Phoenix din Cluj.
Prezentarea cartii a fost realizata de: Szokoly Elek, Balįzs Sįndor,
Kallós Miklós. Un concept romānesc despre viitorul Uniunii
Europene : podium disscusion organizat īn colaborare cu Universitatea
Babes Bolyai si Fundatia pentru o Societate Deschisa Bucuresti.
Manifestarea gazduita de Biblioteca Centrala Universitara s-a bucurat
de participarea cīstigatorilor concursului lansat de FSD: Gabriel
Andreescu si Adrian Severin, Sorin Moisa, Dorina Nastase. Discutia a
fost moderata de doamna Smaranda Enache si domnul Ovidiu Pecican. Riscurile
interne si geopolitice ale integrarii europene: masa
rotunda organizata la Uniter Bucuresti cu participarea a numeroase
personalitati ale vietii politice romānesti.
Negarea Holocaustului īn Europa de Est :
conferinta organizata la Tīrgu-Mures cu participarea domnului Michael
Shafir, analist politic principal la Radio Europa Libera Praga.
Strategii de combatere a rasismului, seminar organizat la
Tīrgu-Mures de LPE, cu prezentarea concluziilor Conferintei mondiale
īmpotriva rasismului, xenofobiei si altor forme de
intoleranta si a cadrului juridic de combatere a rasismului īn Romānia.
Mitul evreului ratacitor : conferinta publica la
Teatrul Ariel cu participarea domnului Andrei Oisteanu, profesor la
Universitatea Bucuresti. La conferinta au participat peste 75 de
personae interesate de tema conferintei.
Lansarea cartii Imaginea evreului īn cultura romāna
s-a realizat īn cadrul Tīrgului International de Carte de la
Tīrgu-Mures. Prezentarea cartii a fost realizata de criticul literar
Al. Cistelecan.
Comunitatile minoritare
- factor de stabilitate īn Europa Centrala si de Est : reuniunea
comunitatilor minoritare din Romānia si a comunitatilor romānesti de
peste hotare a fost tema celei de a IX-a editii a Forumului
Intercultural desfasurat la Bucuresti. Alaturi de reprezentanti ai
uniunilor minoritatilor nationale din tara si a reprezentantilor
comunitatilor romānesti din Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Republica
Moldova si Iugoslavia la masa rotunda au participat experti de renume
ca: Valentin Stan, Renate Weber, Zoe Petre, Molnįr Gusztįv.
2002
SOS Sighisoara a
fost numele celei de a IV-a editii a Forumului Judetean al
Organizatiilor Neguvernamentale din judetul Mures precum si a unei
dezbateri organizata la GDS Bucuresti īn colaborare cu Asociatia
Sighisoara Durabila, fiind parte a Campaniei SOS Sighisoara lansata de
cele doua organizatii. Atīt participantii la Forum (peste 30 de
organizatii neguvernamentale muresene) cīt si cei de la Bucuresti
(personalitati culturale, reprezentanti ai organizatiilor
neguvernamentale ecologice si culturale) au reliefat necesitatea
protejarii patrimoniului cultural si natural sighisorean īn pericol de
distrugere odata cu amplasarea parcului tematic Dracula Park.
PROVINCIA 2000
: Lansarea ultimei carti a Editurii PRO EUROPA a īmbracat forma unei
dezbateri publice la care au participat īn prezenta unui numeros public
Molnįr Gusztįv, Marius Lazar, Įgoston Hugó, Marius Cosmeanu, Ovidiu
Pecican, si Szokoly Elek, o parte dintre autorii volumului.
Limitele tolerantei
, masa rotunda organizata la Clubul Presei cu participarea unui numar
mare de tineri tārgumureseni si reprezentanti ai mass-media.
SOS Sighisoara:
conferinta la Biserica Evanghelica din Sighisoara cu participarea unor
cunoscuti arhitecti, istorici, experti īn probleme de patrimoniu,
reprezentanti ai mass media, cetateni ai municipiului Sighisoara.
Participantii au demonstrat ca constructia parcului tematic Dracula
Park contravine legislatiei romānesti si va distruge atīt rezervatia
naturala Breite cīt si cetatea sighisoreana.
Prezentarea cartii„ Etnopolitika - a konfliktustól a
méltįnyossįgig. Az autentikus kisebbségi lét normatķv
alapjai” s-a realizat la sediul Universitatii Sapientia cu participarea
autorului Salat Levente, precum si a numerosi studenti,
personalitati locale. Cartea a fost prezentata de Ungvįry Zrķny Imre si
Szokoly Elek.
Societatea civila si
integrarea europeana masa rotunda radio realizata īn
colaborare cu Radio Tīrgu-Mures. Din partea Ligii PRO EUROPA a
participat doamna Smaranda Enache.
Regionalism -
masa rotunda radio realizata īn colaborare cu Radio Tārgu-Mures cu
participarea domnilor: Szokoly Elek, Csutak Istvįn si Brassai Zsolt.
Ziua Europei ,
podium la care au participat: Ovidiu Pecican profesor la Universitatea
Babes Bolyai din Cluj, Facultatea de Studii Europene, Fodor Imre,
viceprimarul municipiului Tīrgu-Mures, Szokoly Elek, directorul
Centrului Intercultural. Tineri studenti au prezentat fragmente din
Adrian Marino, Denis de Rougemont si Richard N. Coudenhove -
Kalergi.
sus
2003
Īn 30 ianuarie la Cluj, Liga PRO
EUROPA a organizat seminarul „Dezvoltarea
regionala si descentralizarea administrativa“ . La
dezbatere au participat 30 de personalitati si experti īn aceasta
problematica. Īn 20
martie, īn cadrul manifestarilor cunoscute sub denumirea de Saptamīna
Tolerantei s-a desfasurat la Tārgu-Mures, masa rotunda „Metamorphosis Transsylvanie“ .
Masa rotunda, desfasurata īn limba maghiara a reunit intelectuali
maghiari care au dezbatut evolutia viitoare a comunitatii maghiare
ardelene.
Īn data de 22 martie, pe fundalul ultimelor evolutii s-a
desfasurat masa rotunda Extremismul
īn Romānia. La īntīlnire au participat experti cunoscuti
ca Gabriel Andreescu, Banyai Peter, Smaranda Enache.
Īn luna mai s-a desfasurat
dezbaterea publica cu privire la Criteriile
politice de aderare si schimbari politice conceptuale.
La dezbatere au participat reprezentanti ai administratiei publice
locale. Īn 17 mai,
la Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia a avut loc Forumul Regional. Dezbaterea a
luat īn discutie dezvoltarea regionala īn Europa si s-a bucurat de
prezenta unor reputati specialisti ca Molnįr Gusztįv, Ovidiu Pecican,
Bakk Miklós si Szokoly Elek.
Īn data de 21 mai la Tārgu-Mures īn colaborare cu
Centrul Europa de la CRDE Cluj s-a desfasurat podiumul Criteriile politice si importanta lor īn
procesul de integrare. La aceasta manifestare au fost
invitati Ovidiu Pecican, Salat Levente, Smaranda Enache si Czegzi
Sįndor, viceprimarul orasului.
Īn 26 iunie la Facultatea de Studii Europene s-a
desfasurat seminarul Libertatea
religioasa si integrarea Europeana. La aceasta
masa au participat reprezentanti ai bisericilor din judetul Cluj:
ortodoxa, Greco-catolica, catolica, reformata, evanghelica, baptista,
adventista. De asemenea au participat reprezentantii organizatiilor
neguvernamentale implicate īn dialogul interconfesional. Participantii
au discutat despre situatia retrocedarilor bunurilor bisericesti.
Īn 18-20 septembrie īn
parteneriat cu EFA, Provincia si Liga Transilvania Banat s-a desfasurat
la Cluj forumul international Forumul
Central European de Regionalizare si Integrare. Forumul a
reunit participanti din Spania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si
Romānia.
Īntre 4-6 decembrie la Sinaia s-a desfasurat cea de-a XI-a
editie a Forumului Intercultural cu tema Utilizarea
limbii materne īn emisiunile de radio si televiziune. La
discutiile forumului care au luat īn dezbatere recomandarile Īnalt
Comisarului pentru Minoritati Nationale din cadrul OSCE au participat
realizatori de radio si televiziune, reprezentanti ai uniunilor
minoritatilor nationale, reprezentanti ai decidentilor.
2004
Īn cadrul Saptamānii Tolerantei
s-au derulat: Societatea
civila pentru īmbunatatirea situatiei romilor la care au
participat reprezentanti ai administratiei publice locale,
institutiilor de īnvatamīnt, organizatiilor si partidelor comunitatii
rome. La masa rotunda s-au luat īn discutie situatie educatiei si a
asistentei sociale pentru romi īn judetul Mures. Binefacerile si obstacolele convietuirii
a fost titlul mesei rotunde desfasurate īn parteneriat cu Conferinta
Preotilor Reformati din judetul Mures. „Carta
europeana a limbilor regionale sau minoritare īn context romānesc •
Necesitatea reprezentarii intereselor minoritatilor la nivel
ministerial“ au fost temele pe care
reprezentantii uniunilor minoritatilor nationale si ai
decidentilor le-au luat īn dezbatere la masa rotunda organizata de
Centrul Intercultural al Ligii PRO EUROPA la Bucuresti.
sus
Manifestari culturale si comunitare
1994
Crosul PRO EUROPA, editia I.
Crosul PRO EUROPA deschis tuturor celor care vad īn miscare o
sursa de sanatate fizica si morala s-a desfasurat pe un traseu din zona
centrala a Tīrgu-Muresului si a reunit la start tineri si
vīrstnici din īntreaga tara
1995
Expozitie de carte
multinationala
Poezie si multiculturalitate.
Dialog īntre un numeros grup de poeti ardeleni de cele mai diferite
etnii care īn limba versurilor si a cadentelor poetice au discutat
problematica reflectarii multiculturalitatii īn poezie.
Premiera absoluta a
filmului artistic Sectia. Filmul laureat la Festivalul
Cinimatografic de la Budapesta a fost prezentat publicului
tīrgumuresean de regizorul Gothar Peter, operatorul Vasile Vivi Dragan,
actrita Nagy Mari precum si de producatorul romān al filmului. Premiera
a fost urmata de o dezbatere pe marginea filmului vizionat.
Poezie si
dizidenta , dialog Mircea Dinescu, Szocs Géza.
Poezia s-a īntīlnit cu politica īntr-un duplex poetic oferit de cei
doi ajutati la chitara de Csutak Istvįn.
Concert de pian - Dialogul
generatiilor, Dan Grigore. concertul extraordinar la Doua
piane a fost sustinut de maiestrul Dan Grigore dupa
o absenta de sase ani si de invitatii sai: Octavian Arion si
Csiky Boldizsar jr.
Expozitia
Pietele oraselor din Europa - expozitie
itineranta.
Lansarea cartii Pentru Europa
de Adrian Marino. Cu ocazia Zilelor Europa, a avut loc lansarea īn
Tīrgu-mures a cartii domnului Marino īn prezenta autorului si a
editorului, Silviu Lupascu, editura Polirom Iasi.
Crosul PRO
EUROPA , editia a II-a
1996
Atelier experimental interactiv Inimi
deschise spre toleranta, realizat īn colaborare cu
organizatia Inimi deschise, un dialog īntre tinerii tīrgumureseni.
Itinerar multicultural tīrgumuresean .
Realizat īn colaborare cu Outward Bound Romānia, concursul a reunit la
start 160 de tineri, grupati īn echipe. Echipele constituite au parcurs
un itinerar intercultural al orasului Tīrgu-Mures, raspunzīnd la
īntrebarile formulate īn chestionar. Echipajele care au dat cele mai
multe raspunsuri au fost recompensate de premii pe categorii de vīrsta.
Recital de pian al
artistului Jandó Jeno
Expozitia de autoportrete
celebre din Colectia David .
Expozitie fotografica Mashkare Rroma
, expozitie realizata la Tīrgu-Mures de artistul fotograf
Jakab Tibor.
Expozitia Sens a plasticienilor
mureseni la Bucuresti
Crosul PRO EUROPA , editia a III-a
Seara de poezii Īntoarcerea
la Eminescu O seara de poezie si muzica īn compania lui Ion Caramitru
si a pianistei Mariana Iyman din Chisinau
sus
1997
Expozitia de pictura Saschiz
Requiem pentru o comunitate, realizata īn colaborare cu Academia de
Arta din Bucuresti, expozitia a fost o rememorare sociologica a
cauzelor care au dus la disparitia completa a comunitatii sasesti.
Seara interculturala de folclor
. Desfasurata la Teatrul National din Tīrgu-Mures, īn colaborare
cu Fundatia Folk Center, manifestarea a reunit pentru prima
data un program de cīntece si jocuri populare romānesti si maghiare din
zonele de interferenta culturala ale Transilvaniei.
Concursul cine stie cīstiga
Toleranta-intoleranta . La concurs au participat
echipajele celor mai importante licee din oras care au raspuns la
īntrebari legate de cele doua concepte.
Cinemateca Saptamīnii Tolerantei:
Plutasii , regizor Elek Judit, La haine si Regina Margot (Franta)
Concert extraordinar al
pianistului Valentin Gheorghiu si a Cvartetului Bartha.
Crosul PRO EUROPA , editia a IV-a
1998
Concurs de orientare interculturala ,
īn colaborare cu Outward Bound Romania.
Spectacol folcloric intercultural .
Desfasurat īn cadrul ?Saptamīnii Tolerantei?, spectacolul organizat īn
colaborare cu organizatiile Folk Center si Inimi deschise a prezentat
publicului influentele reciproce ale culturilor maghiara si germana. Cinemateca Saptamīnii Tolerantei
. Īn cadrul acestei manifestari, timp de patru seri tīrgumuresenii au
avut posibilitatea sa vada sau sa revada filme celebre: Cainta, Becket,
Zorba Grecul si Procesul de la Nürnberg. Filmele au fost prezentate de
criticul Mircea Dumitrescu, intrarea la cinematograf a fost libera.
Concursul cartilor postale
Toleranta/intoleranta . Organizat pentru liceenii
tīrgumureseni concursul a constat īn completarea īntrebarilor vizīnd
termenii de tolerata, intoleranta. Din cele 6200 de carti postale
distribuite gratuit, peste 1000 de carti postale au avut raspunsuri
corecte, acestea participīnd la tragerea la sorti desfasurata īn cadrul
unui program artistic.Cīstigatorii au fost recompensati cu premii īn
obiecte si locuri īn tabere.
1999
Itinerar multicultural tīrgumuresean -
concurs de orientare multiculturala īn Tīrgu- Mures,
Seara de folclor Influente
reciproce ale culturilor maghiara si romanesa? a fost
realizat īn colaborare cu organizatiile Folk Center
si Ansamblul „Floare de nu ma uita” din Gornesti, care au
demonstrat prin dans elementele comune celor doua culturi. Īn
debutul spectacolului s-a prezentat un material referitor la situatia
romilor din Romānia
Cinemateca cu difuzarea
gratuita a unui film despre intoleranta rasiala: „Din vremea
tiganilor” Crosul Primaverii la Sovata
Crosul PRO EUROPA editia a VI-a Īntīlnirea Ansamblurilor Folclorice ale
Romilor din Transilvania . Realizate īn colaborare cu
Ansamblul Floare de nu ma uita, cele doua zile ale
manifestarii au demonstrat publicului (peste 200 de participanti)
frumusetea dansului si muzicii populare ale romilor.
Kristallnacht .
Realizata īn colaborare cu Federatia Comunitatilor Evreiesti
din Tīrgu-Mures, dezbaterea pe marginea Holocaustului si a
antisemitismului din zilele noastre a suscitat interesul a peste 100 de
elevi din 4 licee tīrgumuresene. Dezbaterea a fost urmata de vizitarea
Sinagogii si de un moment comemorativ la cimitirul evreiesc din
Tīrgu-Mures.
Recital extraordinar cu
ocazia celei de-a X-a aniversari a Ligii PRO EUROPA sustinut de
pianistii Dana Borsan din Bucuresti si Szokolay Balįzs din Budapesta.
sus
2000
Spectacol folcloric Aven
Amentza Romale organizat cu ocazia Zilei Dezrobirii
Romilor la Sala Palatului Culturii din Tīrgu-Mures. Cei peste 200 de
spectatori au aplaudat teatrul popular pus īn scena de ansamblul Aven
Amentza Romale din Tīrgu-Mures.
Germanii vecinii nostri
a fost titlul sub care īn holul Primariei Tīrgu-Mures au fost
prezentate imagini ale cetatilor sasesti ardelene. Expozitia a fost
pregatita si prezentata de Pozsony Ferenc, profesor de etnografie la
Universitatea Babes Bolyai din Cluj.
Cīntece si dansuri evreiesti din
Ardeal spectacol folcloric organizat īn
cooperare cu Fundatia Folk Center.
Īn cadrul Cinematecii Saptamīnii Tolerantei a fost prezentat filmul La vita e bella .
Cinematograful Tineretului s-a dovedit neīncapator pentru publicul
tīnar tīrgumuresean. Prezenzentarea filmului a fost realizata de
criticul Mircea Dumitrescu.
Concertul dedicat memoriei victimelor
conflictului interetnic a adus īn fata tīrgumuresenilor
virtuosi muzicieni ca Stefan Ruha, Erich Türk, Csķki Boldizsįr jr, Nina
Paneeva si Ana Bogatila.
Concursul de orientare
interculturala , organizat īn fiecare an, a reunit la
start 60 de echipaje formate din cīte 4 participanti care au avut
astfel prilejul sa cunoasca un Tīrgu-Mures istoric si cultural.
Crosul PRO EUROPA editia a VII a
adus la start 250 de iubitori ai alergarii din īntreaga tara.
Festivalul Ansamblurilor de romi din
Transilvania desfasurat la Gornesti īn parteneriat cu
ansamblul Floare de nu ma uita a prezentat celor peste 300 de
spectatori maiestria dansului si cīntecului romales.
Kristallnacht -
īntīlnirea tinerilor tārgumureseni cu domnul Grün Lįszló supravietuitor
al Holocaustului. Nefelejcs la 5 ani a
fost motto-ul sub care 7 ansambluri de dansuri populare ale romilor
si-au dat īntīlnire la Gornesti.
2001
Aven Amentza Romale -
spectacol folcloric de dansuri si cīntece ale romilor organizat cu
ocazia zilei Dezrobirii Romilor. Īn deschiderea spectacolului Haller
Istvįn a prezentat audientei (peste 300 de persoane) istoria
comunitatilor de romi din Ardeal. Celor mai buni studenti ai Scolii
Liderilor Romi li s-au īnmīnat diplomele de absolvire.
Razboi īn bucatarie a
fost titlul filmului lui Rasvan Popescu prezentat la cinemateca
Saptamīnii Tolerantei . Alaturi de scenarist, Marius Barna regizorul
filmului au dezvaluit celor peste 350 de tineri mesajul filmului
inspirat de conflictul interetnic din martie 1990.
Concertul de orga organizat
īn sala mare a Palatului Culturii a fost un prilej pentru publicul
tīrgumuresean de īntīlnire cu cunoscuta organista Molnįr Tünde.
Cīntecele si dansurile ceangaiesti
din Ardeal au fost prezentate cu profesionalism si daruire
de membrii Fundatiei Folk Center, partenerul acestei manifestari.
Concursul intercultural
tīrgumuresean a oferit pentru 284 de tineri posibilitatea
de a cunoaste mai multe despre istoria, cultura acestui oras.
Sunshine este un film
care prezinta drama evreilor īn cel de-al doilea Razboi Mondial. Cei 70
de spectatori prezenti la proiectie au completat informatiile filmului
cu cele oferite de istoricul Spielmann Mihįly si de domnul Ausch Sįndor
membru al comunitatii evreiesti din Tīrgu Mures.
Europublicitate si-au
numit actiunea studentii Colegiului Democratiei care cu prilejul Zilei
Europa au oferit concitadinilor lor informatii despre Uniunea
Europeana, Consiliul Europei. Materialele au fost difuzate gratuit timp
de 4 ore īn centrul orasului.
Crosul PRO EUROPA editia a VIII s-a
bucurat de prezenta a 260 de concurenti din īntreaga tara.
Kristallnacht
manifestare devenita traditionala a prilejuit unui numar de 150 de
liceeni o tulburatoare īntīlnire cu membrii comunitatii evreiesti din
Tīrgu-Mures: Ausch Sįndor - vicepresedinte si Grün Lįszló
supravietuitor al Holocaustului.
Ziua Minoritatilor Nationale
a fost marcata prin publicarea īn doua cotidiene locale: 24 Ore
Muresene si Népśjsįg a unei sinteze referitoare la situatia
minoritatilor transilvane cu o scurta prezentare a fiecarei minoritati
tīrgumuresene.
sus
2002
Dancer in the dark a
fost filmul cinematecii Saptamīnii Tolerantei . Filmul aduce īn
discutie problema condamnarii la moarte
Dansuri populare romānesti si
maghiare din Ardeal a fost titlul manifestarii organizate
la Teatrul National īn cooperare cu Fundatia Folk Center ? prilej de
īntīlnire īntre ansamblul folkloric din Mociu si ansambluri maghiare
locale.
Concursul de orientare interculturala
s-a bucurat de prezenta a peste 70 de tineri tīrgumureseni
dar si a unui grup de sportive din Sfāntu Gheorghe aflati īn
cantonament la Tīrgu-Mures si care nu au ratat ocazia de a cunoaste un
oras plin de istorie.
Ansamblul Baroc Transilvania
a concertat īn Biserica Reformata din Cetate, locul īn care s-a citit
primul edict de toleranta religioasa.
Europublicitate ,
manifestare prilejuita de Ziua Schuman si prin care tīrgumuresenii au
primit informatii despre Europa, Uniunea Europeana, Consiliul Europei,
materiale puse la dispozitie de Delegatia Uniunii Europene la
Bucuresti. Manifestarea a avut ca partener media Radio Tīrgu-Mures. Īn
finalul zilei tīrgumuresenii si-au dat īntīlnire la concertul formatiei
Nightlosers.
Crosul PRO EUROPA
editia a IX-a a stabilit un record de participare - peste
460 de iubitori de alergare din īntreaga tara -care au avut si prilejul
reīntīlnirii cu Mihaela Penes, director la Comitetul Olimpic Romān.
2003
Īn cadrul Saptamīnii Tolerantei
, la cinematograful Tineretului din Tārgu-Mures a vut loc cinemateca cu
filmul „Trenul vietii“ de
Radu Mihaileanu, o metafora la adresa regimurilor totalitare īn general
si la efectele nocive ale Holocaustului.
Īn luna
martie, īn colaborare cu Fundatia Romilor Phoenix din Bucuresti s-a
organizat o expozitie de pictura a
tinerilor artisti romi. La vernisajul expozitiei Oglinda a
culturii rome a participat si Hugo Maracineanu, critic de arta rom. Tot
īn cadrul Saptamīnii Tolerantei s-a desfasurat īn ziua de 19 martie Concertul de muzica Klezmer la
Sinagoga locala. Īn data de 21 martie, la Biserica Evanghelica
din Sighisoara a avut loc un Concert
de Orga. Pentru tīrgumuresenii care au dorit sa audieze
acest concert s-au pus la dispozitie autobuze gratuite. Saptamīna
Tolernatei din 2003 s-a īncheiat cu un spectacol
de teatru Lebensraum — Spatiu Vital prezentat de studentii
Academiei de Arta Teatrala Bucuresti. Īn 2 aprilie īn
parteneriat cu Asociatia Memorialul Revolutiei din Decembrie de la
Timisoara s-a organizat expozitia
„Memorialul Revolutiei“ . Expozitia a fost
gazduita īn foaierul Teatrului National din Tārgu-Mures iar la vernisaj
au participat elevi de la liceele locale, revolutionari, reprezentanti
ai administratiei publice locale. Zilele Europa din 2003 au
debutat cu piesa de teatru Trilogia
din Belgrad jucata de studentii Academiei de Arta Teatrala
din Tārgu-Mures pe scena Casei de Cultura din Blaj. Manifestarea a fost
organizata īn parteneriat cu Primaria Blaj. Si īn 2003,
studentii Colegiului Democratiei īn colaborare cu radio Tārgu-Mures au
realizat diseminarea de informatii despre Uniunea Europeana.
Mnaifestarea este traditionala si cunoscuta sub numele de Europublicitate . Crosul PRO EUROPA , editia a X-a
s-a bucurat de prezenta la start a unui numar de 560 de iubitori ai
alergarii care au dorit īn acest fel sa-si manifeste apartenenta la
valorile europene precum si sustinerea procesului de integrare. Continuīnd
traditia anului 2002 si īn 2003 Centrul Intercultural al Ligii PRO EUROPA a devenit partenere la Tabara de
Vara Scena . Comemorarea
Kristallnacht -ului din 2003 s-a realizat atīt prin
participarea unui numar de 250 de elevi de liceu la īntīlnirea cu
reprezentantii Comunitatii Evreiesti desfasurata la Sinagoga din
Tārgu-Mures dar si printr-o piesa de teatru Seara fara aplauze
realizata pe baza textelor Annei Frank si a lui Kertesz Imre. Cu
ocazia Zilei Minoritatilor Nationale , Liga
PRO EUROPA a distribuit gratuit o publicatie sintetica referitoare la
situatia minoritatilor nationale din Romānia.
2004 Concurs de orientare interculturala
— La concurs au participat 122 de elevi la cele trei categorii de
vārsta (clasele I-IV, V-VIII si IX-XII). La categoria clasele I-IV, 90%
dintre echipaje au obtinut punctaj maxim fiind nevoie de mai multe
serii de īntrebari de departajare. Participarea cea mai numeroasa s-a
īnregistrat la categoria clasele V-VIII.
Cinemateca Saptamānii
Tolerantei : Pianistul
— Sala Cinematografului Tineretului a fost plina (peste 300 de
persoane). Filmul īn regia lui Roman Polanski prezinta viata
pianistului evreu din Varsovia Wladyslaw Szpilman, supravietuitor al
ghetoului din Varsovia, nevoit ulterior sa se ascuda pāna la terminarea
Razboiului.
„Tārgu-Muresul īn 1900. (Oras al art
nouveau-lui)“ a fost titlul conferintei publice sustinuta
de doamna arhitect Mariana Celac īn Sala de Sedinte a Consiliului
Judetean. Formatia de muzica
veche CODEX a sustinut īn cadrul Saptamānii Tolerantei un
concert la sala mica a
Palatului Culturii, concert ce a inclus muzica renascentista central si
Est europeana.
Campanii ecologice
1994
Caravana Cris, cu Clubul Tisza din
Szolnok, Ungaria
1995
Caravana Ecologica pe rīurile Crisul
Repede si Barcau
Campania de cercetare a Tisei Superioare
1996
Campanie ecologica pe rīul
Somes
sus
Tabere si universitati
de vara 1994
Universitatea de Vara Bįlvįnyos V.
1995
Tabara de multiculturalitate de la
Sovata
Universitatea de Vara Bįlvįnyos VI.
1996
Universitatea de Vara Bįlvįnyos VII.
1997
Universitatea de Vara
Bįlvįnyos-Tusnad VIII.
2002
Universitatea
de vara
Transilvania
2003
La
Universitatea de Vara Transsylvania
editia a II-a au aplicat 207 de persoane iar peste 30 s-au
īnscris
dupa expirarea termenului de primire a fiselor de īnscriere. Au fost
selectati un numar de 50 de participanti care au sosit din urmatoarele
orase: Cluj, Tārgu Mures, Timisoara, Arad, Rupea, Slobozia, Bucuresti,
Bistrita, Iasi, Drobeta Turnu Severin, Tulcea, Gherla, Zalau, Alba
Iulia, Tārgoviste, Radauti, Bārlad, Bacau, Bals etc. Distributia
participantilor pe regiuni este, conform propriilor declaratii: 50%
Ardeal (incluzīnd aici toate formele declarate: Regiunea 7 Centru,
Regiunea 6 Centru Vest, Ardeal, Transilvania, etc) 10% Banat, 18%
Moldova si Republica Moldova 18% Oltenia si Muntenia 4%
Dobrogea
Īn ceea ce priveste backgroundul
educational participantii sīnt studenti sau absolventi ai
facultatilor: • Relatii internationale si studii europene —
8%, • Stiinte politice — 22% • Stiinte economice — 10%, • Stiinte si
litere — 8%, • Drept — 12% • Ingineria mediului — 2%, • Istorie — 18%,
• Chimie Alimentara — 4% • Sociologie — 6%, • Jurnalistica — 8%, • Arte
— 2%
Programul
Universitatii:
29 iulie, Marti Integrarea
europeana īntre retorica si deficit democratic Adrian Severin,
Zoe Petre, Szilįgyi Zsolt, Cristian Preda, Anton Niculescu Moderator:
Smaranda Enache p.m: Vizitarea Muzeului National Secuiesc si a
orasului Sfāntu Gheorghe, Vizitarea Cetatii de la Harman
30 iulie Miercuri Prelucrarea
critica a trecutului — o conditie a viitorului Adrian
Niculescu, Hannelore Baier, Marius Oprea, Ionut Stefan Traian, Adrian
Cioroianu Moderator: Szokoly Elek p.m. Seara de
poezie: Nichita Stanescu. Regia: Zakariįs Zalįn
31 iulie, Joi Transilvania:
identitati multiple — complementaritate sau concurenta Horvįth
Andor, Ovidiu Pecican, Paul Philippi, Bķró Béla, Zeno Fodor, Mircea
Suhareanu Moderator: Szokoly Elek p.m.: Fundatia KIDA
si Fundatia Lam — model de dezvoltare comunitara, Muzica renascentista;
curs de dans medieval.
1
august, Vineri Regionalizarea Romāniei īn context
european Bakk Miklós, Molnįr Gusztįv, Kolumbįn Gįbor, Sabin
Gherman, Viorel Coifan, Caius Dobrescu Moderator: Smaranda
Enache p.m.: Concert de jazz: Session Quartet
Editare
si publicare
John P. Franck • Modele de guvernare democratice
Ezra Solomon • Economia īntr-o societate libera
Binder Paul • Romįn diplomatįk az erdélyi fejedelmek
szolgįlatįban
Chester Finn • Politica īntr-o societate libera
Chester Finn jr. • A preda democratia
Romānia si minoritatile. Colectie de documente
Richard Coudenhove-Kalergi • Pan Europa
Breviar pentru democratie • Ce este democratia?
Willy Zeller • Breviar pentru economia de piata
Mariana Costin-Ion, Ionel Ion • Manual de aritmetica pentru clasa I,
romani-romān; romani-maghiar
Roth Andrei • Nationalism si democratism
* * * * Provincia 2000 • Antologie - cuprins/autorii
* * * * Altera • trimestrial teoretic
* * * * Info PRO EUROPA • buletin informativ lunar
Studii
si cercetari
Liviu Malita • Bibliografia interbelica a interferentelor culturale din
Ardeal Bodó
Zoltįn, Marius Cosmeanu, Mįtéffy Csaba si Paul Marginean • Analiza de
continut a cotidienelor tīrgumuresene īn primele trei luni ale anului
1990
Hannelore Baier • Deportarea germanilor dupa cel de-al doilea razboi
mondial
Brigitte Mihok • Situatia romilor din districtul Mures
Haller Istvįn • Violenta īmpotriva unei comunitati: cazul Hadareni
Dezso Buzogįny • De la toleranta la intoleranta
Mihįly Spielmann • Unirea cu Roma īn istoriografia maghiara
Greta Miron • Unirea religioasa si constiinta de sine a romānilor sus Coordonator: Kacsó Judith
Andrea E-mail: jakacso@proeuropa.ro
|