::  Misiune :: Istoric :: Statut :: Membrii :: Structura :: Rapoarte anuale ::  Donaţii :: 2% ::  Comunicate :: Contact ::



C E N T R U L    I N T E R C U L T U R A L

Proiect finanţat de Fundaţia Heinrich Böll, Germania

Istoric
Profil
Program
Manifestări


Istoric

        Centrul Intercultural, fondat īn 1993, este unul din cele mai importante programe ale Ligii PRO EUROPA, fiind expresia parteneriatului dintre Fundatia Heinrich Böll din Germania si Liga PRO EUROPA. Necesitatea creeri unui asemenea centru a fost relevata īn cadrul seminarului international
„Minoritatile nationale īn Romānia” , desfasurat īntre 30 octombrie si 1 noiembrie 1992 la Tīrgu-Mures, seminar organizat de Comitetul pentru Drepturile Omului īn Romānia din cadrul Fundatiei Heinrich Böll, Federatia Internationala Helsinki, Liga PRO EUROPA si Comitetul Helsinki din Romānia. La seminar au participat aproape 100 de invitati printre care si reprezentanti ai Consiliului Europei si ai Parlamentului European. Printre recomandarile prestigioasei manifestari s-a īnscris si sustinerea creeri unui Centru Intercultural.
„Sesiunea de lucru sustine propunerea de a crea un centru social si cultural īn Tīrgu-Mures, unde diferitele minoritati pot sa schimbe informatii despre fiecare cultura si sa  participe īmpreuna la programe de educatie interculturala, utilizīnd metode de instruire  dinamice.”
    Liga PRO EUROPA, prima organizatie neguvernamentala din Romānia a fost cea care si-a asumat rolul de fondatoare a acestui centru, beneficiind de sprijinul Fundatiei  Heinrich Böll din Germania. Cuprinzīnd,  cunoscuti dizidenti, membri ai Aktion?s Gruppe Banat, emigrati īn Germania, Centrul Intercultural si-a conturat īn timp,  profilul, scopurile si programele tinīnd cont de situatia tensionata din Transilvania, de urgentele tranzitiei si perspectivele evolutiei viitoare a Romāniei īn context central european, asa cum aratau si editorii trimestrialului Alterei, īn chiar primul numar:
„A-l cunoaste, a-l īntelege, a-l respecta si, de ce nu, a-l preţui pe celălalt nu mai este, credem  noi, un exerciţiu retoric, ci o condiţie a supravietuirii.”

Profil

Centrul Intercultural este menit sa īnlesneasca comunicarea si dialogul dintre diferitele comunitati culturale, etnice, confesionale, sa ocroteasca alteritatea si diversitatea, sa contribuie la prevenirea conflictelor, sa semnaleze si sa analizeze fenomenele de intoleranta si exclusivism. Īntr-un moment cīnd unele comunitati, traumatizate de istoria ultimelor decenii, īsi cauta protectia īn izolare etnica, lingvistica si confesionala - motivata de altfel de nefasta experienta a purificarilor de tot soiul care au stigmatizat Europa secolului XX, Centrul Intercultural considera ca singura optiune responsabila este cultivarea convietuirii interculturale, complementara culturii nationale si europene, lucru exprimat si īn platforma-program:
„Īntr-un moment cīnd destule comunitati, mai mult sau mai putin traumatizate de istoria ultimelor decenii, īsi cauta protectia īn interiorul ghetourilor etnice, lingvistice si confesionale, demersul nostru pare sa fie oarecum īmpotriva curentului. Si totusi, dupa nefasta experienta a purificarilor de tot soiul din imediata noastra vecinatate, sīntem  ferm convinsi ca singura optiune responsabila este cultivarea convietuirii multiculturale. Constituit cu sprijinul initial al Fundatiei Heinrich Böll, Centrul  nostru si-a propus facilitarea comunicarii interculturale, medierea dialogului, ocrotirea alteritatii si diversitatii, prevenirea conflictelor, analizarea fenomenelor de intoleranta si exclusivism.”

Program

Programul Centrului se desfasoara īn doua directii principale: una practica, vizīnd dialogul social interetnic si interconfesional, īnvatarea interculturala īn cadrul unor dezbateri, mese rotunde, cursuri, conferinte si seminarii, tabere sau universitati de vara, schimburi culturale, manifestari artistice si sportive; cea de-a doua, teoretica, īsi propune elaborarea de studii si proiecte de cercetare menite sa abordeze teme legate de problematica societatilor multiculturale, contribuind la umplerea unui gol documentar prelungit. Multe din rezultatele acestor reuniuni sau cercetari si-au gasit locul īn publicatiile Ligii PRO EUROPA: trimestrialul  Altera si lunarul Pro Europa.
sus
Manifestări (1994-2002)

Manifestari permanente:

            Saptamīna Tolerantei (martie)
        Cea mai importanta manifestare a Centrului Intercultural, care se doreste  a fi ,la Tīrgu-Mures, o replica la intoleranta ce a culminat īn primavara lui 90. Saptamīna Tolerantei se desfasoara, an de an,   īn perioada 19-25 martie si consta īntr-o serie de manifestari civice, culturale si artistice destinate a fi   un moment de reflectie asupra sensurilor profunde ale provocarilor acestui sfīrsit de veac.

             Zilele Europei (mai).
             Desfasurate an de an cu prilejul Zilei Schumann, Zilele Europei au inclus, manifestari din cele mai diverse. De la mese rotunde, expozitii de arta plastica sau concerte simfonice la Ziua  portilor Deschise. An de an cu acest prilej, Centrul Intercultural organizeaza Crosul PRO EUROPA, manifestare ce aliniaza la start toti iubitorii miscarii, atīt din judetul Mures cīt si din īntreaga tara.

Universitatea de Vara (iulie)
      Universitatea de Vara a devenit de-a lungul anilor unul din cele mai importante proiecte de dialog, romāno-maghiar, un excelent prilej de trecere īn revista a procesului de tranzitie din spatiul central- est european, de contact si cunoastere reciproca dintre tinerii Europei post-totalitare, de comunicare   īntre reprezentantii clasei politice si liderii de opinie din regiune, de promovare a parteneriatului si cooperarii la nivelul societatii civile. Partenerul traditional īn organizarea acestei maifestari este Fundatia Pro Minoritate din Ungaria. Cursantii universitatii sīnt īn majoritate studenti romāni si maghiari, tineri lideri politici, persoane interesate de tematica anuntata, reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale, jurnalisti. Lor li se adauga, an de an un numeros auditoriu spontan.

Forum Intercultural (bianual)
              Concepute ca un spatiu de dialog īntre reprezentantii uniunilor minoritatilor nationale, Forumurile Interculturale au fost īn primii ani singurul cadru organizat īn care uniunile minoritatilor nationale puteau dezbate problemele comune. Organizat bianual, Forumul Intercultural a luat īn discutie problemele presante ale minoritatilor nationale.

Academia Interculturala Transylvania
          Structurata ca o universitate volanta, Academia Interculturala Transylvania īsi propune sa familiarizeze studenti si absolventi de facultate cu traditiile si cultura transilvanenilor de toate etniile, limbile, confesiunile. Excursiile de studiu, atelierele, personalitatile de marca ce vor conferentia fac din acest proiect un veritabil curs de istorie si civilizatie regionala.

Dezbateri (mese rotunde, seminarii,  conferinţe)

1994   Europa contra intoleranţei

      Drepturile omului si/sau Religia? masa rotunda la care au participat reprezentanti ai cultelor religioase din Transilvania, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale de drepturile omului precum si profesori implicati īn domeniu.
      Multiculturalitatea īn arhitectura ecleziastica din Transilvania , simpozion si expozitie foto. Manifestarea a reunit specialisti īn arhitectura ecleziasta, istorici. Paralel cu simpozionul a avut loc si o expozitie de gravuri, fotografii, planuri, relevee, proiecte ale bisericilor.
      Evolutia relatiilor interetnice īn Bucovina secolului XX , conferinta publica sustinuta de Mariana Hausleitner profesor la Freie Universitat Berlin.
      Romii ? necunoscutii de līnga noi. Seminar international ce a luat īn discutie urmatoarele problematici:protectia minoritatilor īn Romānia, institutiile statului si comunitatea romilor, prevenirea si solutionarea conflictelor īn comunitatile multietnice, autoorganizarea comunitatilor de romi īn Europa. Cu ocazia seminarului au avut loc si evenimente culturale:vernisajul expozitiei fotografice a lui Jakob Tibor, recitalul actritei Kilyen Ilka, prezentarea versurilor poetei Luminita Cioaba.

sus

1995

      Triunghiularul Tolerantei. Masa rotunda a adus la dialog reprezentantii partidelor  parlamentare pe o latura a triunghiului, reprezentantii unor minoritati nationale pe cea de a  doua si  reprezentanti ai societatii civile pe cea de-a treia.
      Credinta si toleranta. S-au īntīlnit la o masa rotunda reprezentantii bisericilor si cultelor care au īncercat sa evalueze dimensiunile si limitele tolerantei raportate la canoanele propriei religii si la valorile umane universale.
      Platforma prieteniei dupa cinci ani. O temerara īncercae de a reuni īn jurul unei mese rotunde grupul celor 30 de semnatari ai Platformei Prieteniei din 26 decembrie 1989, intelectuali romāni si maghiari care au raspuns la īntrebarea: ce a mai ramas din ideile si spiritul acelei Platforme?
      Romānia si integrarea europeana. Conferinta sustinuta de doamna Karen Fogg la care au fost invitati reprezentanti ai diferitelor partide politice, reprezentanti ai presei, oameni de afaceri,etc
      Din Europa spre Europa. Masa rotunda cu participarea unor personalitati publice ca: Mariana Celac, Horvįth Andor, Thomas Kleininger, Adrian Marino, Valentin Stan, Horea Andreescu.
      Dialogul presei. Īn organizarea Ligii PRO EUROPA si a Asociatiei Ziaristilor Maghiari din Romānia la Baile Tusnad a avut loc o īntīlnire la care au participant reprezentantii presei majoritare precum si reprezentantii presei dedicata minoritatilor nationale.
      Un nationalism ?bun?, un nationalism ?rau??  Desfasurata la Bucuresti, la sediul GDS, masa rotunda a adunat īn jurul sau personalitati de marca: Gabriel Andreescu, Radu Berceanu, Pavel Cīmpeanu, Magda Cīrneci, Andrei Cornea, Radu Filipescu, H.R. Patapievici, Horea Rusu, Manuela Stefanescu, Renate Weber, Dinu Zamfirescu, etc
      Forumul Intercultural: Minoritatile si societatea civila

1996

      Relatiile romāno-maghiare si integrarea euro-atlantica . Prilejuita de vizita delegatiei  FIDESZ condusa de Victor Orban, masa rotunda a  adunat la dialog reprezentanti ai partidelor  democratice, ai autoritatilor locale, ai societatii civile, a presei.
      Tentatia intolerantei. Dezbatere teoretica la care au participat Smaranda Enache, Magda Cīrneci, Gabriel Andreescu, Horvįth Andor, Claude Karnooh si Rudolf Herbert(Germania).
      Pe urmele unei prejudecati. Masa rotunda dedicata socializarii copiilor romi īn scoala generala. Cei peste 50 de participanti au efectuat si o vizita la scolile generale 1,8 si 12 din Tīrgu-Mures.
      Forumul Intercultural: Forumul Intercultural al Minoritatilor
      Interculturalitate si toleranta īn revistele scolare si studentesti .  Masa rotunda dedicata tinerilor la care au participat 50 de invitati de la 32 de reviste scolare si studentesti, care sub bagheta lui Andrei Cornea si Agoston Hugo au purtat un amplu dialog  despre toleranta, interculturalitate si modul cum aceste concepte se regasesc īn revistele scolare si studentesti.
      Relatia majoritate minoritate. Modele Europene. Organizat īn cadrul Zilelor Europa, seminarul international a luat īn discutie situatia minoritatilor din Romānia, Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, Norvegia, Finlanda, Franta, Elvetia, Spania precum si experientele vest europene.
      Tratatul de baza romāno-maghiar. Conceputa ca un forum intercultural, manifestarea  a fost onorata de participarea doamnei Renate Weber, Valentin Stan, Szilagy Zsolt, Ioan Muresan. Manifestarea a fost transmisa si la postul de televiziune TV MURES.

1997

      Forumul Intercultural: Forumul Intercultural Transilvania
      Forumul Intercultural: Administratia locala īn comunitatile multietnice
      Cum a fost posibil? Dezbaterea despre evenimentele din martie '90 Dezbatere moderata de Marius Tabacu  a luat īn discutie, cu participarea lui N.S. Dumitru, Verestóy Attila, Domokos Geza, Kincses Elöd, Mircea Suhareanu si Smaranda Enache evenimenele tragice din martie 1990.
      Uniunea Europeana ? ultimele evolutii si perspective de viitor, conferinta publica sustinuta de doamna Edith Müller (Parlamentul European), organizata īn cadrul Zilelor Europa
      Forumul Intercultural: Instruirea īn limbile minoritatilor nationale.

1998

      Alteritate īn mass-media - masa rotunda la care au fost invitati jurnalisti, sociologi, reprezentanti ai mass-media locala. Problemele dezbatute au vizat modul īn care alteritatea este    reflectata īn mass-media.
    Toleranta si indiferenta sociala ? masa rotunda cu reprezentantii organizatiilor de romi din Transilvania, a liderilor comunitatilor de romi din judetul Mures.
      Forumul Intercultural: O restanta īn prelucrarea trecutului comunist: minoritatile
      Colocviu: Minoritate īn majoritate, majoritate īn minoritate. Desfasurat la Miercurea Ciuc, colocviul s-a bucurat de participarea reprezentantilor administratiei locale, a institutiilor din Miercurea Ciuc, a reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale din judetul Harghita precum si a invitatilor Mircea Toma, Dan Pavel, Marius Lazar, Renate Weber, Gabriel Andreescu, Bartunek Istvįn, Dan Oprescu.
      Valorile pluralismului european īn programele si practica partidelor democratice - masa rotunda avīnd ca invitati lideri ai partidelor PNTCD, PL, PNL, UDMR, ApR, PAR, PDSR, PAC din Tīrgu-Mures, Reghin, Ludus, Tīrnaveni, membri ai Parlamentului, reprezentanti ai Prefecturii si Primariei, reprezentanti mass-media precum si a unor organizatii neguvernamentale.
      De la „problema transilvana” la „problema europeana” - la Universitatea Babes-Bolyai Cluj. Prilejuita de lansarea numarului 10 al trimestrialului „Altera”, dezbaterea publica s-a bucurat de prezenta autorilor: Bakk Miklós, Al. Cistelecan, Hannelore Baier, Molnįr Gusztįv, Victor Neumann dar si a unor personalitati ca Adrian Marino, Claude Karnoouh, Paul Philippi.
      „Odorheiul Secuiesc pluricultural si reflectarea lui īn scoala” este un proiect de educatie interculturala desfasurat īntre septembrie 1998 - aprilie 1999 la Odorheiul Secuiesc. Proiectul a inclus o serie de cursuri si ateliere de lucru la care au participat cadre didactice romāne si maghiare din Odorheiul Secuiesc. Acestea au sustinut o serie de lectii demonstrative de educatie interculturala
      „300 de ani de la Unirea Bisericii Romāne cu Roma, 50 de ani de la scoaterea īn ilegalitate” . Organizat sub īnaltul patronaj al cardinalului Todea, īn colaborare cu AGRU Reghin simpozionul a adus īn discutie problematica Bisericii Unite din punct de vedere istoric, religios, social, al drepturilor omului. Au participat: Doina Cornea, Ioan Rosca, Steliu Lambru, Florin Ignat Boitos.
      Forum Intercultural: „Identitatea nationala si īnvatamīntul īn limba materna”

sus


1999

      Bilingvismul īn administratia publica locala, masa rotunda a luat īn discutie modalitatile de  reprezentare a minoritatilor la nivelul administratiei publice locale si posibilitatea utilizarii  limbii materne īn administratie. Au fost prezenti: reprezentantul Departamentului pentru  Protectia Minoritatilor Nationale, primarii din Tīrgu-Mures, Reghin, Sovata, consilieri  municipali, reprezentanti ai Consiliului Judetean, reprezentanti ai mass-media.
      Dezbatere: Īntre libertatea de expresie si calomnia prin presa. Au fost prezenti:  Monica Macovei, avocat, Vera Cīmpeanu si Marius Lazar, sociolog, profesor  universitar, reprezentantii ai mass-media locala, reprezentanti ai Parchetului de pe  līnga Judecatoria Tīrgu-Mures
      Masa rotunda: Politicile de imigrare si traficul de femei , a pus īn discutie īn  prezenta reprezentantelor organizatiilor de femei problematica traficului de femei, a  modalitatilor de stopare a extinderii acestui fenomen.
      Masa rotunda la televiziunea locala: Toleranta noastra cea de toate zilele,  Participantii, Szokoly Elek, director Liga PRO EUROPA, Lucia Briscan si Fodor  Zeno, membrii ai Consiliului de Coordonare al Ligii PRO EUROPA au prezentat  problematica complexa a tolerantei si au raspuns īntrebarilor telespectatorilor
      Conferinta publica: Un mic stat luminat īn centrul Europei - Problema tolerantei religioase īn Ardeal , a fost prima manifestare publica desfasurata īn limba maghiara.
      Romānia īntr-o Europa a regiunilor ? dezbatere la Universitatea de Vest Timisoara, prilejuita de lansarea numarului 10 al trimestrialului Altera. Desfasurata īn prezenta unui public elevat si numeros, dezbaterea si-a atins scopul de a face cunoscuta publicatia Ligii PRO EUROPA īn mediul universitar timisorean. La dezbatere au luat parte profesori universitari (Mircea Mihaies, Adriana Babeti, Cornel Ungureanu etc), istorici (Marius Turda), sociologi (Gabriela Coltescu), personalitati ale vietii publice (Gabriel Andreescu, Brīndusa Armanca), studenti ai universitatii timisorene precum si reprezentanti ai mass media.
      Conferinta publica: Unificarea Europei ? istoric si perspective , conferinta sustinuta de politologul Valentin Stan. Desfasurata īn colaborare cu Primaria Tīrgu-Mures, conferinta s-a bucurat de o prezenta numeroasa īn special tinerii tīrgumureseni.
      Transilvania vazuta īn presa: Īn colaborare cu Project on Ethnic Relation a avut loc la sediul Ligii PRO EUROPA o īntīlnire a unui grup de reprezentanti ai mass-media nationala cu membrii Consiliului de Coordonare a Ligii PRO EUROPA. Programul avea ca obiectiv familiarizarea ziaristilor bucuresteni cu specificitatea spatiului transilvan multicultural.
      Nationalism sau democratism? : La Libraria Universitatii din Cluj a avut loc lansarea cartii domnului Andrei Roth, profesor de sociologie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj ?Nationalism sau democratism??. Publicul participant a fost format īn special din profesori, studenti si reprezentanti mass-media.
      Lansarea cartii Nationalism sau Democratism? a profesorului Andrei Roth de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, cu ocazia Tīrgului International de Carte de la Tīrgu-Mures. La prezentare au participat peste 40 de persoane reprezentīnd autoritati locale, studenti ai Colegiului Democratiei, public interesat.
    Lansarea cartii Problema transilvana? : La sediul Grupului pentru Dialog Social din Bucuresti a avut loc prezentarea acestei carti, o colectie de eseuri si studii realizate de experti īn domeniu, printre care si directorul executiv al LPE, Szokoly Elek. Cartea colectiva, editata de Gabriel Andreescu si Molnįr Gusztįv este o analiza a specificitatii transilvanene precum si o īncercare de explicare a unor notiuni considerate tabu de opinia publica: devolutie, subsidiaritate, federalizare.
      Podium discussion: Sansele reale de integrare ale Romāniei īn Europa secolului XXI : la Tīrgu-Mures cu participarea doamnei Smaranda Enache, copresedinta Ligii PRO EUROPA, Ambasadoarea Romāniei la Helsinki alaturi de trei ziaristi locali. Tema discutiei a adunat la Palatul Culturii din Tīrgu-Mures peste 100 de participanti.
      Lansarea la libraria Romulus Guga din Tīrgu-Mures a numarului 12 al revistei Altera (Multiculturalism) si a volumului domnului Eugen Patras Minoritatile nationale din Ucraina si Republica Moldova. Statutul juridic Prezentarile realizate de Renate Weber, Cornel Moraru, Smaranda Enache, Szokoly Elek, au atras la manifestare un numeros public.
      A VIII-a editie a Forumului Intercultural cu tema Stat si societate īn Noua Europa. Scopul a fost dezbaterea influentei integrarii europene asupra statelor nationale, necesitatea de descentralizare, subsidiaritate si pozitia statelor din Europa Centrala si de Est, incluzīnd Romānia īn acest proces. Aceste doua zile de discutii s-au bucurat de participarea a 30 de experti din tara si Ucraina: Horvįth Andor, Valentin Constatin, Eugen Patras, Paul Philippi, Szilįgyi N. Sįndor, Renate Weber si altii. A fost o oportunitate pentru a sublinia progresul de democratizare īn societatea romāneasca, precum si de a arata disfunctionalitatile care īncetinesc reforma. O problema centrala a discutiei a fost dezbaterea rolului si a sanselor societatii civile din Romānia īn vederea accelerarii procesului de integrare si influenta minoritatilor īn acest proces.

2000
          Holocaustul - datoria de a nu uita: podium disscusion cu participarea istoricului Spielmann Mihįly si a reprezentantilor comunitatii evreiesti Harry Kuller, Lia Benjamin si Halįsz Anna. Dezbaterea s-a desfasurat la Teatrul National din Tīrgu-Mures cu participarea a peste 150 de reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, autoritatilor publice, tineri si tīrgumureseni. Discutia a fost moderata de directorul Centrul Intercultural, domnul Szokoly Elek.
          Scoala tolerantei īn scoala : masa rotunda la sediul Ligii PRO EUROPA cu participarea a numerosi elevi din liceele tīrgumuresene, profesori si reprezentanti ai mass-media.
Forum Intercultural : Martie 2000: Cu participarea a 15 specialisti din Romānia si Ungaria printer care Smaranda Enache, Ariadna Combes, Molnįr Gusztįv, Salat Levente, Törzsök Erika, Dana Prelipceanu, Gabriel Andreescu, Marius Tabacu s-a realizat o analiza a evolutiei relatiilor romāno-ungare dupa martie ?90 si viitorul acestor relatii īn conditiile integrarii euro-atlantice.
          Valorile europene si partidele politice : podium disscusion care s-a concentrat pe dimensiunile europene ale programelor partidelor politice. Cu aceasta ocazie au fost decernate premiile concursului de esuri pentru liceeni „Cine este un bun european?”
          For Mures 3 : A treia editie a Forumului Organizatiilor Neguvernamentale din judetul Mures la care au participat peste 90 de reprezentanti ai 50 de NGO-uri locale. Organizatiile prezente au analizat noua legislatie privind asociatiile si fundatiile, implementarea Agendei Locale 21, cooperare cu administratia publica locala.
          Romānia si minoritatile - zece ani dupa : Cea de-a VIII-a editie a Forumului Intercultural a trecut īn revista realizarile si insuccesele politicilor fata de minoritati īn ultimul deceniu. La masa rotunda au participat reprezentantii uniunilor minoritatilor nationale, sociologi, analisti politici, reprezentanti ai mass-media. Fiecare dintre temele de discutie au fost introduse de catre autorii unor studii sintetice: Dan Pavel (relatia minoritati ? partide politice), Mircea Toma si Marius Cosmeanu (imaginea minoritatilor īn mass-media), Gabriel Andreescu (schimbari legislative), Marius Lazar si Horvįth Istvįn (cercetarile despre minoritati). Discutiile au vizat si posibilitatea realizarii unor strategii comune īn viitorii ani.

sus


2001
          Armenii din Transilvania : conferinta cu aceasta tema a avut loc la Teatrul National cu participarea a peste 150 de persoane. Prezentarea a fost realizata de Nicolae Gazdovits autorul cartilor despre istoria armenilor.
Holocaustul romilor : conferinta publica realizata cu participarea a doi supravietuitori ai Holocaustului precum si a expertilor romi: Maria Ionescu, Vasile Burtea si Florin Cioaba.
      Educatie civica, educatia drepturilor omului : masa rotunda cu studenti, liceeni si cadre didactice din Tīrgu-Mures
          Drumul spre Europa
- exercitii de comunicare : podium disscusion realizat īn cooperare cu Radio Tīrgu-Mures. Invitatii manifestarii au fost: Smaranda Enache si Constantin Balaceanu Stolnici.
       Ziua Europei la Odorheiul Secuiesc : masa rotunda cu participarea cadrelor didactice, autoritatilor publice, mass-media precum si a membrilor Consiliului de Coordonare a Ligii PRO EUROPA. Asemenea manifestari au fost organizate la Satu Mare, Blaj si Sighisoara.
          Nacionalizmus vagy demokratizmus? : lansarea cartii cu acelasi nume a profesorului Andrei Roth s-a realizat la Libraria Phoenix din Cluj. Prezentarea cartii a fost realizata de: Szokoly Elek, Balįzs Sįndor, Kallós Miklós.
Un concept romānesc despre viitorul Uniunii Europene : podium disscusion organizat īn colaborare cu Universitatea Babes Bolyai si Fundatia pentru o Societate Deschisa Bucuresti. Manifestarea gazduita de Biblioteca Centrala Universitara s-a bucurat de participarea cīstigatorilor concursului lansat de FSD: Gabriel Andreescu si Adrian Severin, Sorin Moisa, Dorina Nastase. Discutia a fost moderata de doamna Smaranda Enache si domnul Ovidiu Pecican.
     Riscurile interne si geopolitice ale integrarii europene: masa rotunda organizata la Uniter Bucuresti cu participarea a numeroase personalitati ale vietii politice romānesti.
       Negarea Holocaustului īn Europa de Est : conferinta organizata la Tīrgu-Mures cu participarea domnului Michael Shafir, analist politic principal la Radio Europa Libera Praga.
        Strategii de combatere a rasismului, seminar organizat la Tīrgu-Mures de LPE, cu prezentarea concluziilor Conferintei mondiale īmpotriva rasismului, xenofobiei si altor forme de  intoleranta si a cadrului juridic de combatere a rasismului īn Romānia.
         Mitul evreului ratacitor : conferinta publica la Teatrul Ariel cu participarea domnului Andrei Oisteanu, profesor la Universitatea Bucuresti. La conferinta au participat peste 75 de personae interesate de tema conferintei.
         Lansarea cartii Imaginea evreului īn cultura romāna s-a realizat īn cadrul Tīrgului International de Carte de la Tīrgu-Mures. Prezentarea cartii a fost realizata de criticul literar Al. Cistelecan.
          Comunitatile minoritare - factor de stabilitate īn Europa Centrala si de Est : reuniunea comunitatilor minoritare din Romānia si a comunitatilor romānesti de peste hotare a fost tema celei de a IX-a editii a Forumului Intercultural desfasurat la Bucuresti. Alaturi de reprezentanti ai uniunilor minoritatilor nationale din tara si a reprezentantilor comunitatilor romānesti din Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova si Iugoslavia la masa rotunda au participat experti de renume ca: Valentin Stan, Renate Weber, Zoe Petre, Molnįr Gusztįv.

2002
          SOS Sighisoara a fost numele celei de a IV-a editii a Forumului Judetean al Organizatiilor Neguvernamentale din judetul Mures precum si a unei dezbateri organizata la GDS Bucuresti īn colaborare cu Asociatia Sighisoara Durabila, fiind parte a Campaniei SOS Sighisoara lansata de cele doua organizatii. Atīt participantii la Forum (peste 30 de organizatii neguvernamentale muresene) cīt si cei de la Bucuresti (personalitati culturale, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale ecologice si culturale) au reliefat necesitatea protejarii patrimoniului cultural si natural sighisorean īn pericol de distrugere odata cu amplasarea parcului tematic Dracula Park.
          PROVINCIA 2000 : Lansarea ultimei carti a Editurii PRO EUROPA a īmbracat forma unei dezbateri publice la care au participat īn prezenta unui numeros public Molnįr Gusztįv, Marius Lazar, Įgoston Hugó, Marius Cosmeanu, Ovidiu Pecican, si Szokoly Elek, o parte dintre autorii volumului.
          Limitele tolerantei , masa rotunda organizata la Clubul Presei cu participarea unui numar mare de tineri tārgumureseni si reprezentanti ai mass-media.
          SOS Sighisoara: conferinta la Biserica Evanghelica din Sighisoara cu participarea unor cunoscuti arhitecti, istorici, experti īn probleme de patrimoniu, reprezentanti ai mass media, cetateni ai municipiului Sighisoara. Participantii au demonstrat ca constructia parcului tematic Dracula Park contravine legislatiei romānesti si va distruge atīt rezervatia naturala Breite cīt si cetatea sighisoreana.
Prezentarea cartii„ Etnopolitika - a konfliktustól a méltįnyossįgig. Az autentikus kisebbségi lét normatķv alapjai” s-a realizat la sediul Universitatii Sapientia cu participarea autorului  Salat Levente, precum si a numerosi studenti, personalitati locale. Cartea a fost prezentata de Ungvįry Zrķny Imre si Szokoly Elek.
         Societatea civila si integrarea europeana masa rotunda radio realizata īn colaborare cu Radio Tīrgu-Mures. Din partea Ligii PRO EUROPA a participat doamna Smaranda Enache.
          Regionalism - masa rotunda radio realizata īn colaborare cu Radio Tārgu-Mures cu participarea domnilor: Szokoly Elek, Csutak Istvįn si Brassai Zsolt.
          Ziua Europei , podium la care au participat: Ovidiu Pecican profesor la Universitatea Babes Bolyai din Cluj, Facultatea de Studii Europene, Fodor Imre, viceprimarul municipiului Tīrgu-Mures, Szokoly Elek, directorul Centrului Intercultural. Tineri studenti au prezentat fragmente din Adrian Marino, Denis de Rougemont  si Richard N. Coudenhove - Kalergi.

sus


2003

          Īn 30 ianuarie la Cluj, Liga PRO EUROPA a organizat seminarul „Dezvoltarea regionala si descentralizarea administrativa“ . La dezbatere au participat 30 de personalitati si experti īn aceasta problematica.
       Īn 20 martie, īn cadrul manifestarilor cunoscute sub denumirea de Saptamīna Tolerantei s-a desfasurat la Tārgu-Mures, masa rotunda „Metamorphosis Transsylvanie“ . Masa rotunda, desfasurata īn limba maghiara a reunit intelectuali maghiari care au dezbatut evolutia viitoare a comunitatii maghiare ardelene.
         Īn data de 22 martie, pe fundalul ultimelor evolutii s-a desfasurat masa rotunda  Extremismul īn Romānia. La īntīlnire au participat experti cunoscuti ca Gabriel Andreescu, Banyai Peter, Smaranda Enache.
         Īn luna mai s-a desfasurat dezbaterea publica cu privire la Criteriile politice de aderare si schimbari politice conceptuale.  La dezbatere au participat reprezentanti ai administratiei publice locale.
        Īn 17 mai, la Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia a avut loc Forumul Regional. Dezbaterea a luat īn discutie dezvoltarea regionala īn Europa si s-a bucurat de prezenta unor reputati specialisti ca Molnįr Gusztįv, Ovidiu Pecican, Bakk Miklós si Szokoly Elek.
          Īn data de 21 mai la Tārgu-Mures īn colaborare cu Centrul Europa de la CRDE Cluj s-a desfasurat podiumul Criteriile politice si importanta lor īn procesul de integrare. La aceasta manifestare au fost invitati Ovidiu Pecican, Salat Levente, Smaranda Enache si Czegzi Sįndor, viceprimarul orasului.
        Īn 26 iunie la Facultatea de Studii Europene s-a desfasurat seminarul Libertatea religioasa si integrarea Europeana.  La aceasta masa au participat reprezentanti ai bisericilor din judetul Cluj: ortodoxa, Greco-catolica, catolica, reformata, evanghelica, baptista, adventista. De asemenea au participat reprezentantii organizatiilor neguvernamentale implicate īn dialogul interconfesional. Participantii au discutat despre situatia retrocedarilor bunurilor bisericesti.
          Īn 18-20 septembrie īn parteneriat cu EFA, Provincia si Liga Transilvania Banat s-a desfasurat la Cluj forumul international Forumul Central European de Regionalizare si Integrare. Forumul a reunit participanti din Spania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Romānia.
         Īntre 4-6 decembrie la Sinaia s-a desfasurat cea de-a XI-a editie a Forumului Intercultural cu tema Utilizarea limbii materne īn emisiunile de radio si televiziune. La discutiile forumului care au luat īn dezbatere recomandarile Īnalt Comisarului pentru Minoritati Nationale din cadrul OSCE au participat realizatori de radio si televiziune, reprezentanti ai uniunilor minoritatilor nationale, reprezentanti ai decidentilor.

2004

Īn cadrul Saptamānii Tolerantei s-au derulat:
Societatea civila pentru īmbunatatirea situatiei romilor la care au participat reprezentanti ai administratiei publice locale, institutiilor de īnvatamīnt, organizatiilor si partidelor comunitatii rome. La masa rotunda s-au luat īn discutie situatie educatiei si a asistentei sociale pentru romi īn judetul Mures.
Binefacerile si obstacolele convietuirii a fost titlul mesei rotunde desfasurate īn parteneriat cu Conferinta Preotilor Reformati din judetul Mures.
„Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare īn context romānesc • Necesitatea reprezentarii intereselor minoritatilor la nivel ministerial“ au fost temele pe care reprezentantii  uniunilor minoritatilor nationale si ai decidentilor le-au luat īn dezbatere la masa rotunda organizata de Centrul Intercultural al Ligii PRO EUROPA la Bucuresti.

sus

Manifestari culturale si comunitare

1994

      Crosul PRO EUROPA, editia I. Crosul PRO EUROPA deschis tuturor celor care vad īn  miscare o sursa de sanatate fizica si morala s-a desfasurat pe un traseu din zona centrala a  Tīrgu-Muresului si a reunit la start tineri si vīrstnici din īntreaga tara

1995

         Expozitie de carte multinationala
      Poezie si multiculturalitate. Dialog īntre un numeros grup de poeti ardeleni de cele mai diferite etnii care īn limba versurilor si a cadentelor poetice au discutat problematica reflectarii multiculturalitatii īn poezie.
       Premiera absoluta a filmului artistic Sectia. Filmul laureat la Festivalul Cinimatografic de la Budapesta a fost prezentat publicului tīrgumuresean de regizorul Gothar Peter, operatorul Vasile Vivi Dragan, actrita Nagy Mari precum si de producatorul romān al filmului. Premiera a fost urmata de o dezbatere pe marginea filmului vizionat.
         Poezie si dizidenta , dialog Mircea Dinescu,  Szocs Géza. Poezia s-a īntīlnit cu politica īntr-un duplex poetic oferit de cei doi ajutati la chitara de Csutak Istvįn.
       Concert de pian - Dialogul generatiilor, Dan Grigore. concertul extraordinar la Doua piane a fost sustinut de  maiestrul Dan Grigore  dupa o absenta de sase ani  si de invitatii sai: Octavian Arion si Csiky Boldizsar jr.
          Expozitia Pietele oraselor din Europa -  expozitie itineranta.
      Lansarea cartii Pentru Europa de Adrian Marino. Cu ocazia Zilelor Europa, a avut loc lansarea īn Tīrgu-mures a cartii domnului Marino īn prezenta autorului si a editorului, Silviu Lupascu, editura Polirom Iasi.
         Crosul PRO EUROPA , editia a II-a

1996

      Atelier experimental interactiv Inimi deschise spre toleranta, realizat īn colaborare cu organizatia Inimi deschise, un dialog īntre tinerii tīrgumureseni.
      Itinerar multicultural tīrgumuresean . Realizat īn colaborare cu Outward Bound Romānia, concursul a reunit la start 160 de tineri, grupati īn echipe. Echipele constituite au parcurs un itinerar intercultural al orasului Tīrgu-Mures, raspunzīnd la īntrebarile formulate īn chestionar. Echipajele care au dat cele mai multe raspunsuri au fost recompensate de premii pe categorii de vīrsta.
      Recital de pian al artistului Jandó Jeno
      Expozitia de autoportrete celebre din Colectia David .
      Expozitie fotografica Mashkare Rroma , expozitie realizata la Tīrgu-Mures de artistul fotograf  Jakab Tibor.
      Expozitia Sens a plasticienilor mureseni la Bucuresti
      Crosul PRO EUROPA , editia a III-a
     Seara de poezii  Īntoarcerea la Eminescu O seara de poezie si muzica īn compania lui Ion Caramitru si a pianistei Mariana Iyman din Chisinau

sus


1997

      Expozitia de pictura Saschiz  Requiem pentru o comunitate, realizata īn colaborare cu Academia de Arta din Bucuresti, expozitia a fost o rememorare sociologica a cauzelor care au dus la disparitia completa a comunitatii sasesti.
      Seara interculturala de folclor . Desfasurata la Teatrul National din Tīrgu-Mures, īn colaborare cu  Fundatia Folk Center, manifestarea a reunit pentru prima data un program de cīntece si jocuri populare romānesti si maghiare din zonele de interferenta culturala ale Transilvaniei.
      Concursul cine stie cīstiga Toleranta-intoleranta . La concurs au participat echipajele celor mai importante licee din oras care au raspuns la īntrebari legate de cele doua concepte.
      Cinemateca Saptamīnii Tolerantei: Plutasii , regizor Elek Judit, La haine si Regina Margot (Franta)
      Concert extraordinar al pianistului Valentin Gheorghiu si a Cvartetului Bartha.
      Crosul PRO EUROPA , editia a IV-a

1998

      Concurs de orientare interculturala , īn colaborare cu Outward Bound Romania.
      Spectacol folcloric intercultural . Desfasurat īn cadrul ?Saptamīnii Tolerantei?, spectacolul organizat īn colaborare cu organizatiile Folk Center si Inimi deschise a prezentat publicului influentele reciproce ale culturilor maghiara si germana.
      Cinemateca Saptamīnii Tolerantei . Īn cadrul acestei manifestari, timp de patru seri tīrgumuresenii au avut posibilitatea sa vada sau sa revada filme celebre: Cainta, Becket, Zorba Grecul si Procesul de la Nürnberg. Filmele au fost prezentate de criticul Mircea Dumitrescu, intrarea la cinematograf a fost libera.
      Concursul cartilor postale Toleranta/intoleranta . Organizat pentru liceenii tīrgumureseni concursul a constat īn completarea īntrebarilor vizīnd termenii de tolerata, intoleranta. Din cele 6200 de carti postale distribuite gratuit, peste 1000 de carti postale au avut raspunsuri corecte, acestea participīnd la tragerea la sorti desfasurata īn cadrul unui program artistic.Cīstigatorii au fost recompensati cu premii īn obiecte si locuri īn tabere.

1999

      Itinerar multicultural tīrgumuresean - concurs de orientare multiculturala īn Tīrgu- Mures,
       Seara de folclor Influente reciproce ale culturilor maghiara si romanesa? a fost  realizat īn colaborare cu organizatiile Folk Center  si Ansamblul „Floare de nu ma  uita” din Gornesti, care au demonstrat prin dans elementele comune celor doua  culturi. Īn debutul spectacolului s-a prezentat un material referitor la situatia romilor  din Romānia
      Cinemateca cu difuzarea gratuita a unui film despre intoleranta rasiala: „Din vremea  tiganilor”
      Crosul Primaverii la Sovata
      Crosul PRO EUROPA editia a VI-a
      Īntīlnirea Ansamblurilor Folclorice ale Romilor din Transilvania . Realizate īn colaborare cu Ansamblul Floare de nu ma uita, cele doua zile ale manifestarii au demonstrat publicului (peste 200 de participanti) frumusetea dansului si muzicii populare ale romilor.
      Kristallnacht . Realizata īn colaborare cu Federatia Comunitatilor Evreiesti din Tīrgu-Mures, dezbaterea pe marginea Holocaustului si a antisemitismului din zilele noastre a suscitat interesul a peste 100 de elevi din 4 licee tīrgumuresene. Dezbaterea a fost urmata de vizitarea Sinagogii si de un moment comemorativ la cimitirul evreiesc din Tīrgu-Mures.
      Recital extraordinar cu ocazia celei de-a X-a aniversari a Ligii PRO EUROPA sustinut de pianistii Dana Borsan din Bucuresti si Szokolay Balįzs din Budapesta.

sus

2000

      Spectacol folcloric Aven Amentza Romale organizat cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor la Sala Palatului Culturii din Tīrgu-Mures. Cei peste 200 de spectatori au aplaudat teatrul popular pus īn scena de ansamblul Aven Amentza Romale din Tīrgu-Mures.
      Germanii vecinii nostri a fost titlul sub care īn holul Primariei Tīrgu-Mures au fost prezentate imagini ale cetatilor sasesti ardelene. Expozitia a fost pregatita si prezentata de Pozsony Ferenc, profesor de etnografie la Universitatea Babes Bolyai din Cluj.
      Cīntece si dansuri evreiesti din Ardeal  spectacol folcloric organizat īn cooperare cu Fundatia Folk Center.
      Īn cadrul Cinematecii Saptamīnii Tolerantei a fost prezentat filmul La vita e bella . Cinematograful Tineretului s-a dovedit neīncapator pentru publicul tīnar tīrgumuresean. Prezenzentarea filmului a fost realizata de criticul Mircea Dumitrescu.
      Concertul dedicat memoriei victimelor conflictului interetnic a adus īn fata tīrgumuresenilor virtuosi muzicieni ca Stefan Ruha, Erich Türk, Csķki Boldizsįr jr, Nina Paneeva si Ana Bogatila.
      Concursul  de orientare interculturala , organizat īn fiecare an, a reunit la start 60 de echipaje formate din cīte 4 participanti care au avut astfel prilejul sa cunoasca un Tīrgu-Mures istoric si cultural.
      Crosul PRO EUROPA editia a VII a adus la start 250 de iubitori ai alergarii din īntreaga tara.
      Festivalul Ansamblurilor de romi din Transilvania desfasurat la Gornesti īn parteneriat cu ansamblul Floare de nu ma uita a prezentat celor peste 300 de spectatori maiestria dansului si cīntecului romales.
      Kristallnacht - īntīlnirea tinerilor tārgumureseni cu domnul Grün Lįszló supravietuitor al Holocaustului.
      Nefelejcs la 5 ani  a fost motto-ul sub care 7 ansambluri de dansuri populare ale romilor si-au dat īntīlnire la Gornesti.

2001

      Aven Amentza Romale - spectacol folcloric de dansuri si cīntece ale romilor organizat cu ocazia zilei Dezrobirii Romilor. Īn deschiderea spectacolului Haller Istvįn a prezentat audientei (peste 300 de persoane) istoria comunitatilor de romi din Ardeal. Celor mai buni studenti ai Scolii Liderilor Romi li s-au īnmīnat diplomele de absolvire.
      Razboi īn bucatarie a fost titlul filmului lui Rasvan Popescu prezentat la cinemateca Saptamīnii Tolerantei . Alaturi de scenarist, Marius Barna regizorul filmului au dezvaluit celor peste 350 de tineri mesajul filmului inspirat de conflictul interetnic din martie 1990.
      Concertul  de orga organizat īn sala mare a Palatului Culturii a fost un prilej pentru publicul tīrgumuresean de īntīlnire cu cunoscuta organista Molnįr Tünde.
      Cīntecele si dansurile ceangaiesti din Ardeal au fost prezentate cu profesionalism si daruire de membrii Fundatiei Folk Center, partenerul acestei manifestari.
      Concursul  intercultural tīrgumuresean a oferit pentru 284 de tineri posibilitatea de a cunoaste mai multe despre istoria, cultura acestui oras.
      Sunshine este un film care prezinta drama evreilor īn cel de-al doilea Razboi Mondial. Cei 70 de spectatori prezenti la proiectie au completat informatiile filmului cu cele oferite de istoricul Spielmann Mihįly si de domnul Ausch Sįndor membru al comunitatii evreiesti din Tīrgu Mures.
      Europublicitate si-au numit actiunea studentii Colegiului Democratiei care cu prilejul Zilei Europa au oferit concitadinilor lor informatii despre Uniunea Europeana, Consiliul Europei. Materialele au fost difuzate gratuit timp de 4 ore īn centrul orasului.
      Crosul PRO EUROPA editia a VIII s-a bucurat de prezenta a 260 de concurenti din īntreaga tara.
      Kristallnacht   manifestare devenita traditionala a prilejuit unui numar de 150 de liceeni o tulburatoare īntīlnire cu membrii comunitatii evreiesti din Tīrgu-Mures: Ausch Sįndor - vicepresedinte si Grün Lįszló supravietuitor al Holocaustului.
      Ziua Minoritatilor Nationale a fost marcata prin publicarea īn doua cotidiene locale: 24 Ore Muresene si Népśjsįg  a unei sinteze referitoare la situatia minoritatilor transilvane cu o scurta prezentare a fiecarei minoritati tīrgumuresene.

sus


2002


      Dancer in the dark a fost filmul cinematecii Saptamīnii Tolerantei . Filmul aduce īn discutie problema condamnarii la moarte
      Dansuri populare romānesti si maghiare din Ardeal a fost titlul manifestarii organizate la Teatrul National īn cooperare cu Fundatia Folk Center ? prilej de īntīlnire īntre ansamblul folkloric din Mociu si ansambluri maghiare locale.
      Concursul de orientare interculturala s-a bucurat de prezenta a peste 70 de tineri tīrgumureseni dar si a unui grup de sportive din Sfāntu Gheorghe aflati īn cantonament la Tīrgu-Mures si care nu au ratat ocazia de a cunoaste un oras plin de istorie.
      Ansamblul Baroc Transilvania   a concertat īn Biserica Reformata din Cetate, locul īn care s-a citit primul edict de toleranta religioasa.
      Europublicitate , manifestare prilejuita de Ziua Schuman si prin care tīrgumuresenii au primit informatii despre Europa, Uniunea Europeana, Consiliul Europei, materiale puse la dispozitie de Delegatia Uniunii Europene la Bucuresti. Manifestarea a avut ca partener media Radio Tīrgu-Mures. Īn finalul zilei tīrgumuresenii si-au dat īntīlnire la concertul formatiei Nightlosers.
      Crosul PRO EUROPA   editia a IX-a a stabilit un record de participare - peste 460 de iubitori de alergare din īntreaga tara -care au avut si prilejul reīntīlnirii cu Mihaela Penes, director la Comitetul Olimpic Romān.

2003

Īn cadrul Saptamīnii Tolerantei , la cinematograful Tineretului din Tārgu-Mures a vut loc cinemateca cu filmul „Trenul vietii“ de Radu Mihaileanu, o metafora la adresa regimurilor totalitare īn general si la efectele nocive ale Holocaustului.
Īn luna martie, īn colaborare cu Fundatia Romilor Phoenix din Bucuresti s-a organizat o expozitie de pictura a tinerilor artisti romi. La vernisajul expozitiei Oglinda a culturii rome a participat si Hugo Maracineanu, critic de arta rom.
Tot īn cadrul Saptamīnii Tolerantei s-a desfasurat īn ziua de 19 martie Concertul de muzica Klezmer la Sinagoga locala.
Īn data de 21 martie, la Biserica Evanghelica din Sighisoara a avut loc un Concert de Orga. Pentru tīrgumuresenii care au dorit sa audieze acest concert s-au pus la dispozitie autobuze gratuite.
Saptamīna Tolernatei din 2003 s-a īncheiat cu un spectacol de teatru Lebensraum — Spatiu Vital prezentat de studentii Academiei de Arta Teatrala Bucuresti.
Īn 2 aprilie īn parteneriat cu Asociatia Memorialul Revolutiei din Decembrie de la Timisoara s-a organizat expozitia „Memorialul Revolutiei“ .  Expozitia a fost gazduita īn foaierul Teatrului National din Tārgu-Mures iar la vernisaj au participat elevi de la liceele locale, revolutionari, reprezentanti ai administratiei publice locale.
Zilele Europa din 2003 au debutat cu piesa de teatru Trilogia din Belgrad jucata de studentii Academiei de Arta Teatrala din Tārgu-Mures pe scena Casei de Cultura din Blaj. Manifestarea a fost organizata īn parteneriat cu Primaria Blaj.
Si īn 2003, studentii Colegiului Democratiei īn colaborare cu radio Tārgu-Mures au realizat diseminarea de informatii despre Uniunea Europeana. Mnaifestarea este traditionala si cunoscuta sub numele de Europublicitate .
Crosul PRO EUROPA , editia a X-a s-a bucurat de prezenta la start a unui numar de 560 de iubitori ai alergarii care au dorit īn acest fel sa-si manifeste apartenenta la valorile europene precum si sustinerea procesului de integrare.
Continuīnd traditia anului 2002 si īn 2003 Centrul Intercultural al Ligii PRO EUROPA a devenit partenere la Tabara de Vara Scena .
Comemorarea Kristallnacht -ului din 2003 s-a realizat atīt prin participarea unui numar de 250 de elevi de liceu la īntīlnirea cu reprezentantii Comunitatii Evreiesti desfasurata la Sinagoga din Tārgu-Mures dar si printr-o piesa de teatru Seara fara aplauze realizata pe baza textelor Annei Frank si a lui Kertesz Imre.
Cu ocazia Zilei Minoritatilor Nationale , Liga PRO EUROPA a distribuit gratuit o publicatie sintetica referitoare la situatia minoritatilor nationale din Romānia.

2004

Concurs de orientare interculturala — La concurs au participat 122 de elevi la cele trei categorii de vārsta (clasele I-IV, V-VIII si IX-XII). La categoria clasele I-IV, 90% dintre echipaje au obtinut punctaj maxim fiind nevoie de mai multe serii de īntrebari de departajare. Participarea cea mai numeroasa s-a īnregistrat la categoria clasele V-VIII.

Cinemateca Saptamānii Tolerantei : Pianistul — Sala Cinematografului Tineretului a fost plina (peste 300 de persoane). Filmul īn regia lui Roman Polanski prezinta viata pianistului evreu din Varsovia Wladyslaw Szpilman, supravietuitor al ghetoului din Varsovia, nevoit ulterior sa se ascuda pāna la terminarea Razboiului.
„Tārgu-Muresul īn 1900. (Oras al art nouveau-lui)“ a fost titlul conferintei publice sustinuta de doamna arhitect Mariana Celac īn Sala de Sedinte a Consiliului Judetean.
Formatia de muzica veche CODEX a sustinut īn cadrul Saptamānii Tolerantei un concert la sala mica a Palatului Culturii, concert ce a inclus muzica renascentista central si Est europeana.


Campanii  ecologice

1994

      Caravana Cris, cu Clubul Tisza din Szolnok, Ungaria

1995

      Caravana Ecologica pe rīurile Crisul Repede si Barcau
      Campania de cercetare a Tisei Superioare

1996

      Campanie ecologica pe rīul Somes 

sus

     
Tabere  si  universitati  de  vara

1994

      Universitatea de Vara Bįlvįnyos V.

1995

      Tabara de multiculturalitate de la Sovata
      Universitatea de Vara Bįlvįnyos VI.

1996

      Universitatea de Vara Bįlvįnyos VII.

1997

      Universitatea de Vara Bįlvįnyos-Tusnad VIII.

2002

      Universitatea de vara Transilvania

2003

La Universitatea de Vara Transsylvania editia a II-a au aplicat 207 de persoane iar peste 30 s-au īnscris dupa expirarea termenului de primire a fiselor de īnscriere. Au fost selectati un numar de 50 de participanti care au sosit din urmatoarele orase: Cluj, Tārgu Mures, Timisoara, Arad, Rupea, Slobozia, Bucuresti, Bistrita, Iasi, Drobeta Turnu Severin, Tulcea, Gherla, Zalau, Alba Iulia, Tārgoviste, Radauti, Bārlad, Bacau, Bals etc.
Distributia participantilor pe regiuni este, conform propriilor declaratii:
50% Ardeal (incluzīnd aici toate formele declarate: Regiunea 7 Centru, Regiunea 6 Centru Vest, Ardeal, Transilvania, etc)
10% Banat,
18% Moldova si Republica Moldova
18% Oltenia si Muntenia
4% Dobrogea

Īn ceea ce priveste backgroundul educational participantii sīnt studenti sau absolventi ai facultatilor:
• Relatii internationale si studii europene — 8%, • Stiinte politice — 22% • Stiinte economice — 10%, • Stiinte si litere — 8%, • Drept — 12% • Ingineria mediului — 2%, • Istorie — 18%, • Chimie Alimentara — 4% • Sociologie — 6%, • Jurnalistica — 8%, • Arte — 2%

Programul Universitatii:

29 iulie, Marti
Integrarea europeana īntre retorica si deficit democratic
Adrian Severin, Zoe Petre, Szilįgyi Zsolt, Cristian Preda, Anton Niculescu
Moderator: Smaranda Enache
p.m: Vizitarea Muzeului National Secuiesc si a orasului Sfāntu Gheorghe, Vizitarea Cetatii de la Harman

30 iulie Miercuri
Prelucrarea critica a trecutului — o conditie a viitorului
Adrian Niculescu, Hannelore Baier, Marius Oprea, Ionut Stefan Traian, Adrian Cioroianu
Moderator: Szokoly Elek
p.m. Seara de poezie: Nichita Stanescu. Regia: Zakariįs Zalįn

31 iulie, Joi
Transilvania: identitati multiple — complementaritate sau concurenta
Horvįth Andor, Ovidiu Pecican, Paul Philippi, Bķró Béla, Zeno Fodor, Mircea Suhareanu
Moderator: Szokoly Elek
p.m.: Fundatia KIDA si Fundatia Lam — model de dezvoltare comunitara, Muzica renascentista; curs de dans medieval.

1 august, Vineri
Regionalizarea Romāniei īn context european
Bakk Miklós, Molnįr Gusztįv, Kolumbįn Gįbor, Sabin Gherman, Viorel Coifan, Caius Dobrescu
Moderator: Smaranda Enache
p.m.: Concert de jazz: Session Quartet

Editare  si  publicare

      John P. Franck • Modele de guvernare democratice
      Ezra Solomon • Economia īntr-o societate libera
      Binder Paul •  Romįn diplomatįk az erdélyi fejedelmek szolgįlatįban
      Chester Finn •  Politica īntr-o societate libera
      Chester Finn jr.  •  A preda democratia
      Romānia si minoritatile. Colectie de documente
      Richard Coudenhove-Kalergi • Pan Europa
      Breviar pentru democratie •  Ce este democratia?
      Willy Zeller • Breviar pentru economia de piata
      Mariana Costin-Ion, Ionel Ion • Manual de aritmetica pentru clasa I, romani-romān; romani-maghiar
      Roth Andrei • Nationalism si democratism
      * * * *  Provincia 2000 • Antologie - cuprins/autorii
      * * * * Altera • trimestrial teoretic
      * * * * Info PRO EUROPA • buletin informativ lunar

Studii  si  cercetari

      Liviu Malita • Bibliografia interbelica a interferentelor culturale din Ardeal
      Bodó Zoltįn, Marius Cosmeanu, Mįtéffy Csaba si Paul Marginean • Analiza de continut a cotidienelor tīrgumuresene īn primele trei luni ale anului 1990
      Hannelore Baier • Deportarea germanilor dupa cel de-al doilea razboi mondial
      Brigitte Mihok • Situatia romilor din districtul Mures
      Haller Istvįn • Violenta īmpotriva unei comunitati: cazul Hadareni
      Dezso Buzogįny • De la toleranta la intoleranta
      Mihįly Spielmann • Unirea cu Roma īn istoriografia maghiara
      Greta Miron • Unirea religioasa si constiinta de sine a romānilor
 
sus
Coordonator: Kacsó Judith Andrea
E-mail: jakacso@proeuropa.ro