Ideea unei universităţi volante care să facă educaţie interculturală exista la Liga PRO EUROPA de multă vreme. Poate că situaţia politico-socială actuală (cînd vorbim despre Universitate Multiculturală ca paravan pentru încălcarea unor drepturi şi a contractelor morale), cînd educaţia interculturală rămîne doar un cuvînt la modă („face impresie bună în occident“) a făcut ca debutul Academiei Interculturale să nu mai poată fi amînat. Academia Interculturală Transsylvania nu poate suplini lipsa unor politici educaţionale care să respecte principiile educaţiei interculturale, poate fi un început şi, de ce nu, un model. De ce Interculturală? Prefixul „inter“ al termenului implică în mod necesar interacţiunea, schimbul, doborîrea barierelor, reciprocitate şi solidaritate obiectivă. Termenul „cultură“ asociat prefixului inter implică recunoaşterea valorilor, stilului de viaţă şi reprezentările simbolice fiecărui individ (individualitate sau comunitate) referitoare nu numai la relaţiile cu alţii dar şi în cadrul ego-ului, recunoscîndu-le importanţa, varietatea şi nu în ultimul rînd recunoscîndu-le interacţiunea ce are loc atît între registrele diferite ale acceleiaşi culturi cît şi între culturi diferite ca timp sau spaţiu. Educaţia interculturală este fundamentală în societatea noastră pluriculturală cutremurată uneori de seisme conflictuale. Aflat într-o permanentă reformă a reformei, sistemul nostru de învăţămînt nu reuşeşte să-şi schimbe cu adevărat conţinutul. Academia Interculturală nu este soluţia stării de fapt, dar putem spera în „curenţi“ buni, care să facă dintr-un program din Tîrgu-Mureş „efectul fluturelui“ la Bucureşti.

    Este o universitate itinerantă de studii interdisciplinare,  concepută în spiritul “ethosului instruirii“ specific tradiţiei central - europene, strucurată pe trei sesiuni de cîte o săptămînă, desfăşurate în zone etnoculturale specifice.Fiecare sesiune va cuprinde cursuri şi ateliere, iar în cadrul acelei săptămîni, cursanţii vor efectua  vizite în zonele apropiate pentru un contact nemijlocit cu specificităţile culturale locale Cursurile se vor desfăşura într-o atmosferă neconvenţională, accentul căzînd pe trăirea directă şi dezbaterea vie în compania unor mentori de înaltă calitate intelectuală.

      Persoanele interesate se vor adresa Centrului Intercultural al Ligii PRO EUROPA, în scris sau telefonic solicitînd mapa candidatului.
      Pe baza solicitărilor se face o preselecţie (se verifică respectarea condiţiilor), iar în curs de o săptămînă de la data solicitării li se va expedia mapa candidatului.

    Juriul este alcătuit din persoane cu o bună expertiză.Se vor acorda puncte pentru fiecare componentă a dosarului întocmindu-se un indicator sintetic. Candidaţii se vor angaja să participe la toate sesiunile şi activităţile Academiei şi să redacteze lucrările solicitate.

    Academia Interculturală Transsylvania se va desfăşura pe parcursul a trei sesiuni de cîte o săptămînă, în localităţi din diferite zone etno - culturale specifice din Transilvania în condiţii neconvenţionalele. Cele trei sesiuni vor avea loc în lunile:  noiembrie, februarie şi aprilie. Temele propuse spre dezbatere în cadrul celor patru săptămîni vor fi următoarele: Modulul Săsesc, Modulul Maghiar,  Modulul Românesc şi Politici Europene.

    Programul Academiei Interculturale Transsylvania se prfecţionează an de an. Dintre cursurile apreciate de studenţii ediţiilor trecute menţionăm:

    Fiecare sesiune cuprinde o serie de ateliere practice, cursuri de dans popular precum şi vizitarea obiectivelor culturale din zonă. La sfîrşitul fiecărei sesiuni se organizează o excursie de studii.

    Doresc să ştiţi că fiecare din voi, prin sugestiile, observaţiile, nu de puţine ori critice, şi îndeosebi prin intervenţiile pe care le-aţi avut, aţi fost pentru noi parteneri de excepţie într-un proiect dificil şi important, căruia, pe parcursul a unui an aproape, i-aţi devenit din beneficiari, autori. Ce este atît de admirabil în acest proiect ? În primul rînd, faptul că v-aţi întîlnit, diferiţi şi egali, sub auspiciile aceloraşi idei, de toleranţă, înţelegere şi căutare a unor soluţii care sînt azi în prim planul politicii şi diplomaţiei înalte. Poate nicicînd în ultimii zece ani, ideea europeană nu a fost supusă unei contestări mai vehemente şi nu a provocat mai multe îndoieli. Criza din Kosovo, cu multiplele ei confuzii, violenţe, inabilităţi, nu a făcut decît să dezvăluie că ideile voastre şi ale noastre au un viitor şi că fără ele lumea în care trăim este ameninţată de haos. Ştiu că, în trombele de fum ale bombelor şi ale războiului mediatic, este din ce în ce mai greu să distingem binele de rău şi cauza de efect. Că sîntem tentaţi să ne fie milă de călăi şi să le purtăm pică victimelor, să confundăm principiile cu sloganurile şi să ne lăsăm purtaţi de valul evenimentelor în loc să le dominăm. Este omeneşte să se întîmple aşa, dar nu la fel de omeneşte este să perseverăm în confuzii. Andre Malraux spunea că secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc. Parafrazînd, cred că secolul XXI va fi omenos, adică uman, sau nu va fi deloc. Nu va fi deloc dacă răfuielile trecutului îşi vor întinde umbra asupra viitorului, dacă angajamentele vor rămîne simple exerciţii de retorică, dacă diversitatea va fi înfrîntă de purificarea etnică. Pentru că, onorabili academicieni, gîndiţi-vă ce poate fi mai impur etnic decît omenirea însăşi, în ale cărei vene se amestecă sîngele strămoşului din peşteri, cu cele ale martirilor creştini, limfa Asiei cu limfa Africii şi peste toate, istoriile noastre personale de ingenui şi păcătoşi. Trăim într-o lume în care tot mai mulţi ştiu cu o înfricoşătoare precizie de unde vin şi tot mai puţini unde merg. Academia este un drum. Datorită vouă, nouă şi numeroaselor ursitoare bune care v-au însoţit pe cale, aveţi acum o hartă pentru drumul vieţii. Una din numeroasele pe care întîmplarea v-o va scoate în cale. Puteţi opta, nu uitaţi, acesta este singurul vostru drept inalienabil. Practicaţi-l şi veţi scăpa de confuzie, insecuritate, frica de sine şi de alţii.“
(Smaranda ENACHE ,Helsinki, la 30 aprilie 1999, mesaj pentru absolvenţii ediţiei I)