::  Misiune :: Istoric :: Statut :: Membrii :: Structura :: Rapoarte anuale ::  Donaţii :: 2% ::  Comunicate :: Contact ::



A ct e    n o r m a t i v e

cu privire la minorităţi, 2000


Prezentul studiu trece īn revistă actele normative cu privire la minorităţile naţionale din Romānia din anul 2000, apărute īn Monitorul oficial, fără să se refere la modul lor de implementare şi execuţie practică, īn ordine tematică şi cronologică.
 
Priorităţi legislative şi program guvernamental cu privire la minorităţi

Legea nr. 125 din 13 iulie 2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 331 din 17 iulie 2000, a abilitat Guvernul să emită ordonanţe īn următoarele domenii:
S. Minorităţi:
1. Īnfiinţarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale;
2. Prevenirea discriminării.
U. Culte:
- Reglementări privind unele forme de sprijin pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri din cadrul cultelor religioase.
Hotărīrea Guvernului nr. 39 din 28 decembrie 2000 pentru acordarea īncrederii Guvernului, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 700 din 28 decembrie 2000 conţine īn anexă Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, care, cu privire la minorităţile naţionale din Romānia, prevede următoarele:

CAPITOLUL VI

Educaţia, cercetarea şi cultura, factori strategici ai dezvoltării
6.3. Renaşterea culturii naţionale
Īntrucīt, din cauza condiţiilor de viaţă, unele categorii de populaţie (persoane cu nevoi speciale; minorităţi culturale; persoane care locuiesc īn zone defavorizate; tinerii şi adulţii analfabeţi; populaţiile migratoare; persoane fără adăpost stabil; copiii străzii; persoanele private temporar de libertate; şomerii pe termen lung; imigranţii; refugiaţii de război sau īn urma calamităţilor naturale) nu au acces la educaţia de bază, acestea vor beneficia de programe de protecţie şi susţinere educaţională:
- programe speciale de educaţie pentru persoane cu handicap;
- programe compensatorii pentru persoanele excluse de la viaţa socială normală;
- programe intensive de prevenire a abandonului şcolar;
- programe de generalizare a īnvăţămīntului preşcolar;
- programe pentru cea de-a doua şansă pentru tinerii şi adulţii cu o instruire incompletă;
- programe de susţinere a limbilor şi culturilor minoritare;
- programe de dezvoltare a zonelor defavorizate;
- programe de reinserţie pentru persoanele marginalizate sau excluse social.
[...]

Protejarea şi dezvoltarea culturii minorităţilor naţionale presupun o acţiune permanentă pentru a asigura consolidarea structurilor politice şi minorităţilor naţionale, asocierea reprezentanţilor acestora la luarea deciziilor şi promovarea expresiei lor culturale, pentru continuarea şi amplificarea activităţilor specifice menite să favorizeze producţia şi difuzarea activităţilor culturale ale comunităţilor, precum şi pentru creşterea numărului acţiunilor menite să promoveze interculturalitatea şi dialogul dintre culturi.
[...]
6.5. Cultele şi viaţa religioasă
Programul Guvernului asigură, prin măsurile stabilite, libertatea de gīndire, de conştiinţă şi religioasă, proclamate de Constituţia Romāniei şi Convenţia europeană a drepturilor omului. Īn proiectarea acţiunilor guvernamentale s-a luat īn considerare faptul că democraţia şi religia sīnt valori complementare care exprimă īn modul cel mai nobil condiţia umană. Democraţia oferă cadrul cel mai favorabil libertăţii de conştiinţă, exercitării credinţei şi pluralismului religios, iar din perspectiva sa, religia, prin angajamentul moral şi etic, prin valorile pe care le apără, precum şi prin spiritul său formativ şi prin expresia sa culturală reprezintă un partener de importanţă majoră pentru societatea democratică.
Īn acest context se vor asigura:
- promovarea unui dialog permanent cu reprezentanţii vieţii religioase, ţinīnd seama de faptul că ţara noastră este unul dintre spaţiile europene cu cea mai diversă alcătuire religios-confesională;
- descurajarea oricăror forme de prozelitism, a extremismului religios, generator de intoleranţă, prejudecăţi şi violenţe care ameninţă orice democraţie;
- protejarea pluralismului religios, a tuturor minorităţilor religioase recunoscute de lege, asigurarea respectului de care trebuie să se bucure Biserica Ortodoxă Romānă şi rezolvarea paşnică, armonioasă a diferendelor dintre aceasta şi Biserica Greco-Catolică;
- realizarea cu atenţie şi largă deschidere a solicitărilor privind retrocedarea către culte a bunurilor confiscate īn epoca totalitară şi rezolvarea cīt mai convenabilă a acestora;
- susţinerea, īmpreună cu toate cultele religioase recunoscute prin lege, a unor acţiuni cu caracter social-filantropic (copiii străzii, persoanelor cu handicap, orfelinate, azile de bătrīni, familii defavorizate) prin intermediul instituţiilor abilitate ale statului;
- acordarea īn continuare a asistenţei financiare � īn limitele posibilităţilor statului � īn conformitate cu necesităţile cultelor religioase;
- urgentarea promovării legii cultelor, care să statueze atīt drepturile, cīt şi responsabilităţile cultelor religioase din Romānia.
[...]


CAPITOLUL X

Relaţiile interetnice
Protecţia minorităţilor naţionale va fi realizată prin asigurarea posibilităţilor pentru manifestarea liberă şi deplină a tuturor minorităţilor, a respectării drepturilor omului, īn conformitate cu angajamentele Romāniei de integrare europeană şi euroatlantică.
- Guvernul va acţiona pentru continuarea şi dezvoltarea iniţiativelor instituţionale şi legislative din ultimul deceniu.
- Guvernul se va implica pentru asigurarea dreptului de a-şi păstra şi dezvolta liber exprimarea identităţii etnice pentru toţi cetăţenii romāni aparţinīnd minorităţilor naţionale, astfel īncīt să se poată manifesta pe deplin īn sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei şi īnvăţămīntului, vieţii publice. Va fi stimulat efortul comun şi dialogul cu minorităţile naţionale īn vederea īmbunătăţirii actului decizional şi afirmării identităţii etnice īn rīndul populaţiei.
- Se va acţiona pentru dezvoltarea diversităţii culturale īn folosul īntregii societăţi, īn scopul excluderii apariţiei unor curente de orientare extremistă care promovează intoleranţa şi ura interetnică. Se va asigura totodată buna funcţionare a unui sistem de educaţie īn materie de respectare a legii şi de dezvoltare a valorilor democratice.
- Īn concepţia P.D.S.R. minorităţile sīnt pentru orice ţară o mare resursă. Un bun management al acestei resurse este o cale de a servi īn egală măsură dezvoltarea identităţii minorităţilor, precum şi o cale de a garanta cooperarea interculturală. Acest model poate fi definit ca un model civic multicultural.
10.1. Obiectivele specifice de susţinere a dezvoltării multiculturale sīnt:
- asigurarea unui cadru comunitar favorabil continuării dezvoltării fiecărui model cultural specific atīt īn comunitatea respectivă, cīt şi īn comunitatea locală şi la nivel naţional;
- dezvoltarea unui model de transfer către majoritate al valorilor culturale ale minorităţilor, astfel īncīt să se poată asigura fiecărui cetăţean posibilitatea să asimileze cunoştinţe privind spiritualitatea şi istoria�celorlalţi� din acelaşi spaţiu;
- gestionarea diversităţii, tensiunilor şi a distorsiunilor ce pot să apară la un moment dat, astfel īncīt să poată fi prevenite conflictele şi să se poată asigura managementul crizelor;
- Guvernul va analiza posibilitatea lărgirii cadrului existent al īnvăţămīntului şi al componentelor media īn limbile minorităţilor.
10.2. Vor fi analizate īn continuare posibilităţile de consolidare şi dezvoltare a identităţii etnice pentru minoritatea cea mai numeroasă, minoritatea maghiară, cu privire la educaţie, cultură, limbă şi religie.
Īn acest sens se va avea īn vedere:
- lărgirea cadrului existent al īnvăţămīntului, pe specialităţi şi niveluri de instruire � primar, profesional, gimnazial, universitar;
- interconectarea şi integrarea programelor culturale de radio şi de televiziune īn limba maghiară, astfel īncīt să se realizeze o coerenţă şi o consistenţă sporite ale acestora la nivel naţional;
- asigurarea condiţiilor pentru folosirea limbii materne īn activităţile publice, īn aşa fel īncīt pe o asemenea cale să se īncurajeze atīt multiculturalismul, cīt şi integrarea multilingvistică;
- asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional, īn contextul respectului pentru principiile libertăţii de conştiinţă şi pluralismului religios;
- reprezentarea corectă īn structurile socioprofesionale ale ţării, pe baza principiului egalităţii şanselor şi īn contextul efortului pentru edificarea unităţii īn diversitate a societăţii.
10.3. Elaborarea unei strategii naţionale şi programe specifice, care să asigure īmbunătăţirea substanţială a situaţiei rromilor, prin:
� forme diversificate de īnvăţămīnt, ţinīndu-se seama de nivelul actual de instruire a rromilor;
� realizarea de către televiziunea naţională a unor programe educative şi de atragere a persoanelor analfabete pentru īnvăţarea limbii romāne şi limitarea abandonului şcolar;
� implicarea instituţiilor responsabile ale statului īn socializarea tinerilor rromi;
� realizarea unui program de locuinţe sociale īn mediul rural, destinate familiilor de rromi şi atribuirea de teren agricol;
� orientarea asistenţei educaţionale-sanitare pentru rromi;
� reprezentarea rromilor īn administraţia publică locală;
� politici de responsabilizare civică şi educaţie cetăţenească pentru populaţia de rromi;
� participarea statului la proiecte internaţionale de sprijinire materială şi culturală a rromilor.
10.4. Elaborarea unor strategii de integrare culturală şi socială a celorlalte comunităţi etnice.



CAPITOLUL XI
Politica externă şi promovarea imaginii reale a Romāniei
[...]
11.4. Dimensiunea culturală a politicii externe şi promovarea imaginii reale a Romāniei Guvernul va stimula continuarea schimburilor culturale şi a relaţiilor culturale cu statele lumii, pentru promovarea valorilor culturii romāne, reintegrarea lor īn circuitul valorilor universale, asigurarea cunoaşterii tezaurelor culturale ale altor naţiuni şi promovarea unui climat de respect şi toleranţă, bazat pe dialogul īntre culturi şi īntre civilizaţii. Prin alocarea corespunzătoare a resurselor Guvernul va promova realizarea īn alte ţări ale lumii de evenimente, sărbători şi comemorări dedicate culturii şi istoriei naţionale ale Romāniei. Va sprijini ilustrarea corectă şi cunoaşterea aprofundată a contribuţiei minorităţilor naţionale din Romānia la cultura şi civilizaţia ţării.



CAPITOLUL XII
Pregătirea Romāniei pentru aderarea la Uniunea Europeană
[...]
Guvernul va acţiona pentru eliminarea acestor deficienţe şi pentru accelerarea procesului de negociere īn vederea aderării īntr-un timp rezonabil la Uniunea Europeană. Īn acest scop, se vor urmări:
a) consolidarea gradului de īndeplinire a criteriilor politice potrivit cerinţelor Uniunii Europene, cu deosebire a celor referitoare la standardele umanitare, īn sensul aplicării unor strategii de protejare a copiilor defavorizaţi; integrarea cetăţenilor minoritari, īndeosebi a rromilor, īn viaţa social-economică şi culturală a ţării, combaterea oricăror forme de extremism, şovinism şi xenofobie. [...]

Prevenirea şi sancţionarea discriminării

Legea nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 359 din 2 august 2000, prin art. 6, interzice publicitatea care:
c) prejudiciază respectul pentru demnitatea umană şi morala publică;
d) include discriminări bazate pe rasă, sex, limbă, origine, origine socială, identitate etnică sau naţionalitate;
e) atentează la convingerile religioase sau politice;
f) aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnităţii şi vieţii particulare a persoanelor;
h) prejudiciază securitatea persoanelor sau incită la violenţă.
Capitolul IV prevede sancţiunile:
Art. 18. - Autorul, realizatorul de publicitate şi reprezentantul legal al mijlocului d difuzare răspund solidar cu persoana care īşi face publicitate, īn cazul īncălcării revederilor prezentei legi, cu excepţia īncălcării dispoziţiilor cuprinse īn art. 6 lit. a) şi īn art. 8, cīnd răspunderea revine numai persoanei care īşi face publicitate.
Art. 19. - Dacă persoana care īşi face publicitate nu are sediul īn Romānia sau dacă nu poate fi identificată, răspunderea revine, după caz, reprezentantului său legal īn Romānia, autorului, realizatorului de publicitate sau reprezentantului legal al mijlocului de difuzare.
Art. 22. - Īncălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Art. 23. - (1) Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvīrşite īn astfel de condiţii īncīt, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:
b) īncălcarea prevederilor art. 6, 8, 9 şi ale art. 10-14, cu amendă de la 15.000.000 lei la 40.000.000 lei.
(2) Sancţiunile se pot aplica şi persoanelor juridice.
Art. 24. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 23 se constată şi se sancţionează la sesizarea persoanelor prejudiciate ori a asociaţiilor de consumatori sau din oficiu, de către:
a) reprezentanţii īmputerniciţi ai Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor, īn cazul īncălcării prevederilor art. 6 lit. a), h) şi j), ale art. 8 lit. a), b) şi c), ale art. 9, ale art. 10 lit. b) şi ale art. 13 lit. a) şi b);
b) reprezentanţii īmputerniciţi ai administraţiei publice locale, pentru īncălcarea prevederilor art. 6 lit. c), d), e),  f), g) şi i), ale art. 10 lit. c), ale art. 11, ale art. 13 lit. f) şi ale art. 15;
e) reprezentanţii īmputerniciţi ai Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru īncălcarea prevederilor art. 6 şi 8, īn cazul publicităţii difuzate īn cadrul programelor audiovizuale, şi ale art. 10 lit. a).
Art. 25. - Instituţiile şi autorităţile prevăzute la art. 24 pot dispune, o dată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale, următoarele măsuri, după caz:
a) interzicerea publicităţii, īn cazul īn care a fost difuzată sau urmează să fie difuzată;
b) īncetarea publicităţii pīnă la data corectării ei;
c) publicarea deciziei autorităţii publice, īn totalitate sau parţial, şi stabilirea modului īn care urmează să se realizeze;
d) publicarea pe cheltuiala contravenientului a unuia sau mai multor anunţuri rectificative, cu fixarea conţinutului şi a modului de difuzare.
Art. 26. - Contravenţiilor prevăzute la art. 23 le sīnt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 25-27 din respectiva lege, precum şi cele ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale.



Primul act normativ care īn Romānia prevede pedepsirea oricărei forme de discriminare este Ordonanţa Guvernului nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 431 din 2 septembrie 2000.
Ordonanţa prevede:

CAPITOLUL I

Principii şi definiţii
Art. 1. - (1) Īn Romānia, ca stat de drept, democratic şi social, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane reprezintă valori supreme şi sīnt garantate.
(2) Principiul egalităţii īntre cetăţeni, excluderea privilegiilor şi discriminării sīnt garantate īn special īn exercitarea următoarelor drepturi:
a) dreptul la un tratament egal īn faţa instanţelor judecătoreşti şi a oricărui alt organ jurisdicţional;
b) dreptul la securitatea persoanei şi la obţinerea protecţiei statului īmpotriva violenţelor sau maltratărilor din partea oricărui individ, grup sau instituţie;
c) drepturile politice, şi anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viaţa publică şi de a avea acces la funcţii publice;
d) alte drepturi civile, īn special:
(i) dreptul la libera circulaţie şi la alegerea reşedinţei;
(ii) dreptul de a părăsi ţara şi de a se īntoarce īn ţară;
(iii) dreptul de a obţine cetăţenia romānă;
(iv) dreptul de a se căsători şi de a-şi alege partenerul;
(v) dreptul de proprietate;
(vi) dreptul de moştenire;
(vii) dreptul la libertatea de gīndire, conştiinţă şi religie;
(viii) dreptul la libertatea de opinie şi de exprimare;
(ix) dreptul la libertatea de īntrunire şi de asociere paşnică;
e) drepturile economice, sociale şi culturale, īn special:
(i) dreptul la muncă, la libera alegere a ocupaţiei, la condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, la protecţia īmpotriva şomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare.
(ii) dreptul de a īnfiinţa sindicate şi de a se afilia unor sindicate;
(iii) dreptul la locuinţă;
(iv) dreptul la sănătate, la īngrijire medicală, la securitate socială şi la servicii sociale;
(v) dreptul la educaţie şi la pregătire profesională;
(vi) dreptul de a lua parte, īn condiţii de egalitate, la activităţi culturale;
f) dreptul de acces la toate locurile şi serviciile destinate folosinţei publice.
(3) Orice persoană juridică sau fizică are obligaţia să respecte principiile egalităţii şi nediscriminării.
Art. 2. - (1) Īn prezenta ordonanţă, prin discriminare se īnţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex sau orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrīngerea sau īnlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, īn condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, īn domeniul politic, economic, social şi cultural sau īn orice alte domenii ale vieţii publice.


(2) Orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate, faţă de alte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi, atrage răspunderea contravenţională conform prezentei ordonanţe, dacă nu intră sub incidenţa legii penale.
(3) Dispoziţiile sau, după caz, reglementările unei persoane fizice sau juridice, care generează efectele enunţate īn alin. (2), antrenează răspunderea contravenţională a persoanei fizice sau juridice, dacă nu intră sub incidenţa legii penale.
(4) Măsurile luate de autorităţile publice sau de persoanele juridice de drept privat īn favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunităţi, vizīnd asigurarea dezvoltării lor fireşti şi realizarea efectivă a egalităţii de şanse a acestora īn raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi, precum şi măsurile pozitive ce vizează protecţia grupurilor defavorizate nu constituie discriminare īn sensul prezentei ordonanţe.
(5) Īn īnţelesul prezentei ordonanţe eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin:
a) instituirea unor acţiuni afirmative sau a unor măsuri speciale pentru persoanele şi grupurile de persoane aparţinīnd minorităţilor naţionale, pentru comunităţile minorităţilor naţionale, respectiv īn vederea protecţiei grupurilor defavorizate, atunci cīnd acestea nu se bucură de egalitatea şanselor;
b) sancţionarea comportamentului discriminatoriu prevăzut īn dispoziţiile alin. (2) şi (3).
Art. 3. - Dispoziţiile prezentei ordonanţe se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum şi instituţiilor publice cu atribuţii īn ceea ce priveşte:
a) condiţiile de īncadrare īn muncă, criteriile şi condiţiile de recrutare şi
selectare, criteriile pentru realizarea promovării, accesul la toate formele şi nivelurile de orientare profesională, de formare profesională şi de perfecţionare profesională;
b) protecţia socială şi securitatea socială;
c) serviciile publice sau alte servicii, accesul la bunuri şi facilităţi;
d) sistemul educaţional;
e) asigurarea libertăţii de circulaţie;
f) asigurarea liniştii şi ordinii publice.
Art. 4. - Īn īnţelesul prezentei ordonanţe, categorie defavorizată este acea categorie de persoane care fie se află pe o poziţie de inegalitate īn raport cu majoritatea cetăţenilor datorită originii sociale ori unui handicap, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare datorită unor cauze specifice cum ar fi o boală cronică necontagioasă ori infectarea HIV, statutul de refugiat sau azilant.


CAPITOLUL II

Dispoziţii speciale
Secţiunea I
Egalitatea īn activitatea economică şi īn materie de angajare şi profesie
Art. 5. - Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, condiţionarea participării la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii sau exercitării libere a unei profesii de apartenenţa acesteia la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, de vīrsta sau de apartenenţa acesteia la o categorie defavorizată.
Art. 6. - Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, discriminarea unei persoane pe motiv că aparţine unei rase, naţionalităţi, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia, īntr-un raport de muncă şi protecţie socială, manifestată īn următoarele domenii:
a) īncheierea, suspendarea, modificarea sau īncetarea raportului de muncă;
b) stabilirea şi modificarea atribuţiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului;
c) acordarea drepturilor sociale, altele decīt cele ce reprezintă salariul;
d) formarea, perfecţionarea, reconversia şi promovarea profesională;
e) aplicarea măsurilor disciplinare;
f) dreptul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta;
g) orice alte condiţii de prestare a muncii, potrivit legislaţiei īn vigoare.
Art. 7. - (1) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, refuzul unei persoane fizice sau juridice de a angaja īn muncă o persoană pe motiv că aceasta aparţine unei rase, naţionalităţi, etnii, religii, categorii sociale sau categorii defavorizate ori datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia.
(2) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, condiţionarea ocupării unui post, prin anunţ sau concurs lansat de angajator sau de reprezentantul acestuia, de apartenenţa la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau categorie defavorizată, de vīrsta, de sexul sau orientarea sexuală, respectiv de convingerile candidaţilor, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 2 alin. (4).
(3) Persoanele fizice şi juridice cu atribuţii īn medierea şi repartizarea īn muncă vor aplica un tratament egal tuturor celor aflaţi īn căutarea unui loc de muncă, vor asigura tuturor persoanelor aflate īn căutarea unui loc de muncă accesul liber şi egal la consultarea cererii şi ofertei de pe piaţa muncii, la consultanţă cu privire la posibilităţile de ocupare a unui loc de muncă şi de obţinere a unei calificări, şi vor refuza sprijinirea cererilor discriminatorii ale angajatorilor. Angajatorii vor asigura confidenţialitatea datelor privitoare la rasa, naţionalitatea, etnia, religia, sexul, orientarea sexuală sau a altor date cu caracter privat care privesc persoanele aflate īn căutarea unui loc de muncă.

Art. 8. - Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, discriminarea angajaţilor de către angajatori īn raport cu prestaţiile sociale pe care le acordă acestora, datorită apartenenţei angajaţilor la o rasă, naţionalitate, comunităţi lingvistice, origine etnică, religie, categorie socială sau categorie defavorizată ori datorată vīrstei, sexului, orientării sexuale sau convingerilor acestora.
Art. 9. - Prevederile art. 5-8 nu pot fi interpretate īn sensul restrīngerii dreptului angajatorului de a refuza angajarea unei persoane care nu corespunde cerinţelor şi standardelor uzuale īn domeniul respectiv, atīta timp cīt refuzul nu constituie un act de discriminare īn sensul prezentei ordonanţe.
Secţiunea a II-a
Accesul la serviciile publice administrative şi juridice,
de sănătate, la alte servicii, bunuri şi facilităţi
Art. 10. - Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, refuzarea asigurării serviciilor publice administrative şi juridice, pentru o persoană fizică, un grup de persoane sau o persoană juridică, datorită apartenenţei acesteia/acestuia ori a persoanelor care administrează persoana juridică la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau o categorie defavorizată, respectiv datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor īn cauză, dacă fapta nu intră sub incidenţa legii penale.
Art. 11. - Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, refuzarea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane la serviciile de sănătate publică - alegerea medicului de familie, asistenţa medicală, asigurările de sănătate, serviciile de urgenţă sau alte servicii de sănătate -, datorită apartenenţei acesteia/acestuia la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor īn cauză.
Art. 12. - Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, refuzul de a vinde sau de a īnchiria un teren sau un imobil cu destinaţie de locuinţă, de a acorda un credit bancar sau de a īncheia orice alt tip de contract cu o persoană sau un grup de persoane, datorită apartenenţei acesteia/acestuia la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor īn cauză.

Art. 13. - Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, refuzarea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane la serviciile oferite de hoteluri, teatre, cinematografe, biblioteci, magazine, restaurante, baruri, discoteci sau orice alţi prestatori de servicii, indiferent dacă sīnt īn proprietate privată sau publică, ori de companiile de transport īn comun - prin avion, vapor, tren, metrou, autobuz, troleibuz, tramvai, taxi sau prin alte mijloace -, datorită apartenenţei acesteia/acestuia la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor īn cauză.
Art. 14. - Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, refuzarea acordării pentru o persoană sau pentru un grup de persoane a unor drepturi sau facilităţi, datorită apartenenţei acesteia/acestuia la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor īn cauză.
Secţiunea a III-a
Accesul la educaţie
Art. 15. - (1) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, refuzarea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane la sistemul de educaţie de stat sau privat, la orice formă, grad şi nivel, datorită apartenenţei acesteia/acestuia la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor īn cauză.
(2) Prevederile alineatului precedent se aplică tuturor fazelor sau la etapelor din sistemul educaţional, inclusiv la admiterea sau la īnscrierea īn unităţile ori instituţiile de īnvăţămīnt şi la evaluarea ori examinarea cunoştinţelor.
(3) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, solicitarea unor declaraţii doveditoare a apartenenţei acelei persoane sau acelui grup la etnia respectivă, care să condiţioneze accesul unei persoane sau al unui grup de persoane la educaţie īn limba maternă. Excepţie face situaţia īn care īn īnvăţămīntul liceal şi universitar candidaţii concurează pe locuri special acordate pentru o anumită minoritate şi se impune dovedirea, printr-un act din partea unei organizaţii legal constituite a minorităţii respective, a apartenenţei la această minoritate.
(4) Prevederile alin. (1), (2) şi (3) nu pot fi interpretate īn sensul restrīngerii dreptului unităţii ori instituţiei de īnvăţămīnt de a refuza īnscrierea sau admiterea unei persoane ale cărei cunoştinţe şi/sau rezultate anterioare nu corespund standardelor sau condiţiilor de īnscriere cerute pentru accesul īn instituţia respectivă, atīt timp cīt refuzul nu este determinat de apartenenţa persoanei īn cauză la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia.
(5) Prevederile alin. (1) şi (2) nu pot fi interpretate īn sensul restrīngerii dreptului unităţii ori instituţiei de īnvăţămīnt pentru pregătirea personalului de cult de a refuza īnscrierea unei persoane al cărei statut confesional nu corespunde condiţiilor stabilite pentru accesul īn instituţia respectivă.
(6) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, orice īngrădiri pe criterii de apartenenţă la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată īn procesul de īnfiinţare şi de acreditare a instituţiilor de īnvăţămīnt īnfiinţate īn cadrul legislativ īn vigoare.

Secţiunea a IV-a
Libertatea de circulaţie, dreptul la libera alegere a domiciliului şi accesul īn locurile publice
Art. 16. - (1) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, orice acţiuni constīnd īn ameninţări, constrīngeri, folosirea forţei sau orice alte mijloace de asimilare, strămutare sau colonizare de persoane, īn scopul modificării compoziţiei etnice, rasiale sau sociale a unei zone a ţării sau a unei localităţi.
(2) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, orice comportament constīnd īn determinarea părăsirii domiciliului, īn deportare sau īn īngreunarea condiţiilor de viaţă şi de trai cu scopul de a se ajunge la renunţarea la domiciliul tradiţional al unei persoane sau al unui grup de persoane aparţinīnd unei rase, naţionalităţi, etnii sau religii, respectiv al unei comunităţi, fără acordul acestora. Constituie o īncălcare a prevederilor prezentei ordonanţe atīt obligarea unui grup de persoane aparţinīnd unei minorităţi naţionale de a părăsi localitatea, aria sau zonele īn care locuieşte, cīt şi obligarea unui grup de persoane aparţinīnd majorităţii de a se stabili īn localităţi, arii sau zone locuite de o populaţie aparţinīnd minorităţilor naţionale.
Art. 17. - (1) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, orice comportament care are ca scop mutarea sau alungarea unei persoane sau a unui grup de persoane dintr-un cartier sau dintr-un imobil, datorită apartenenţei acesteia/acestuia la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor īn cauză.
(2) Prevederea alin. (1) nu poate fi interpretată īn sensul restrīngerii dreptului autorităţilor de punere īn aplicare a planurilor de sistematizare şi amenajare a teritoriului, atīt timp cīt mutarea se face īn condiţiile legii, iar măsura luată nu este determinată de apartenenţa persoanei sau grupului de persoane īn cauză la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia/acestora.
Art. 18. - Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, interzicerea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane īn locurile publice, datorită apartenenţei acesteia/acestuia la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o altă categorie defavorizată, respectiv datorită convingerilor, vīrstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor īn cauză.

Secţiunea a V-a
Dreptul la demnitatea personală
Art. 19. - Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, dacă fapta nu intră sub incindenţa legii penale, orice comportament manifestat īn public, avīnd caracter de propagandă naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii sau crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, īndreptat īmpotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acesteia/acestuia la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau categorie defavorizată, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia/acesteia.

CAPITOLUL III
Sancţiuni
Art. 20. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 5-8, 10-14, art. 15 alin. (1), (2), (3), (6), art. 16, art. 17 alin. (1), art. 18 şi 19 din prezenta ordonanţă se sancţionează cu amendă īntre 500.000 lei şi 10.000.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă īntre 1.000.000 lei şi 20.000.000 lei, dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate.
(2) Sancţiunile se aplică şi persoanelor juridice.
(3) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la cap. II din prezenta ordonanţă se fac de către membrii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică īn mod corespunzător.
(4) Actualizarea cuantumului amenzilor prevăzute īn prezenta ordonanţă se va face īn conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 21. - (1) Īn toate cazurile de discriminare prevăzute īn prezenta ordonanţă persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporţional cu prejudiciul suferit, precum şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
(2) Cererea de despăgubire este scutită de taxă judiciară de timbru.
(3) La cerere, instanţa poate dispune retragerea, de către autorităţile emitente, a autorizaţiei de funcţionare a persoanelor juridice care, printr-o acţiune discriminatorie, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, deşi cauzează un prejudiciu redus, īncalcă īn mod repetat prevederile prezentei ordonanţe.
Art. 22. - (1) Organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului au calitate procesuală activă īn cazul īn care discriminarea se manifestă īn domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane.
(2) Organizaţiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă şi īn cazul īn care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, dacă aceasta din urmă mandatează organizaţia īn acest sens.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Art. 23. - (1) Īn termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, se constituie Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, īn subordinea Guvernului.
(2) Structura organizatorică şi celelalte atribuţii ale Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării vor fi reglementate prin hotărīre a Guvernului.
Art. 24. - Prezenta ordonanţă intră īn vigoare īn termen de 60 de zile de la data publicării ei īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.
Deşi ordonanţa a intrat īn vigoare, nu s-a creat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Educaţia īn limbile minoritare

Hotărīrea Guvernului nr. 696 din 17 august 2000 pentru īnlocuirea anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărīrea Guvernului nr. 535/1999 privind autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituţiilor de īnvăţămīnt superior de stat şi particular, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 397 din 24 august 2000, prezintă īn anexe lista specializărilor acreditate din cadrul instituţiilor de īnvăţămīnt superior de stat şi particular. Cele care sīnt īntr-o altă limbă decīt cea romānă, excluzīnd cele la care limba străină e obiect de studiu, sīnt următoarele:
ANEXA Nr. 1
INSTITUŢII DE ĪNVĂŢĂMĪNT SUPERIOR DE STAT
1. UNIVERSITATEA �POLITEHNICA� DIN BUCUREŞTI
a) SPECIALIZĂRI ACREDITATE
CHIMIE
Inginerie chimică (īn limbile engleză şi franceză), zi, 5 ani
ELECTRIC
Inginerie electrică şi calculatoare (īn limbile engleză, franceză şi germană), zi, 5 ani
ECONOMICĂ
Ingineria şi managementul sistemelor de producţie (īn limba germană), zi, 5 ani
MECANIC
Mecanică şi inginerie mecanică (īn limbile engleză, franceză şi germană), zi, 5 ani
b) SPECIALIZĂRI AUTORIZATE SĂ FUNCŢIONEZE PROVIZORIU
ECONOMICĂ
Inginerie economică īn domeniul mecanic (īn limba germană), zi, 5 ani
ŞTIINŢA MATERIALELOR
Ştiinţa materialelor (īn limbile engleză şi franceză), zi, 5 ani
 - Tehnologii ecologice īn metalurgia extractivă zi, 3 ani
2. UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII DIN BUCUREŞTI
a) SPECIALIZĂRI ACREDITATE

CONSTRUCŢII
Inginerie civilă (īn limbile engleză şi franceză) zi, 5 ani
INSTALAŢII
Instalaţii pentru construcţii (īn limba franceză), zi, 5 ani
5. UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
a) SPECIALIZĂRI ACREDITATE
CHIMIE
Chimie (īn limba franceză), zi, 4 ani
FIZICĂ
Fizică (īn limbile franceză şi engleză), zi, 4 ani
MATEMATICĂ
Matematică (īn limba franceză), zi, 4 ani
Matematică aplicată (īn limba engleză), zi, 4 ani
b) SPECIALIZĂRI AUTORIZATE SĂ FUNCŢIONEZE PROVIZORIU
ŞTIINŢE POLITICE
Ştiinţe politice (īn limbile engleză şi franceză), zi, 4 ani
7. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
a) SPECIALIZĂRI ACREDITATE
ECONOMIC
Gestiunea afacerilor (īn limbile engleză, franceză şi germană), zi, 4 ani
Economia īntreprinderii (īn limbile engleză, franceză şi germană), zi, 4 ani
17. UNIVERSITATEA �TRANSILVANIA� DIN BRAŞOV
b) SPECIALIZĂRI AUTORIZATE SĂ FUNCŢIONEZE PROVIZORIU

ELECTRIC
Inginerie electrică şi calculatoare (īn limba engleză), zi, 5 ani
FORESTIER
Ştiinţa şi tehnologia lemnului (īn limba engleză), zi, 5 ani
INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ
Design-ul produselor industriale (īn limba engleză), zi, 5 ani
MECANIC
Ingineria autovehiculelor (īn limba engleză), zi, 5 ani
18. UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
a) SPECIALIZĂRI ACREDITATE
ELECTRIC
Electrotehnică generală (īn limba germană), zi, 5 ani
ŞTIINŢA SISTEMELOR ŞI A CALCULATOARELOR
Automatică şi informatică industrială (īn limba engleză), zi, 5 ani
Calculatoare (īn limba engleză), zi, 5 ani
b) SPECIALIZĂRI AUTORIZATE SĂ FUNCŢIONEZE PROVIZORIU
CONSTRUCŢII
Inginerie civilă (īn limba engleză) zi, 5 ani
INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ
Tehnologia construcţiilor de maşini (īn limba germană) zi, 5 ani
MECANIC
Mecanică şi inginerie mecanică (īn limbile franceză şi engleză), zi, 5 ani
MECATRONICĂ
Roboţi industriali şi sisteme flexibile de fabricaţie (īn limba engleză), zi, 5 ani
20. UNIVERSITATEA �BABEŞ-BOLYAI� DIN CLUJ-NAPOCA
a) SPECIALIZĂRI ACREDITATE
CHIMIE
Chimie (īn limba engleză), zi, 4 ani
24. UNIVERSITATEA �OVIDIUS� DIN CONSTANŢA
c) SPECIALIZĂRI LA CARE NU SE ORGANIZEAZĂ CONCURS DE ADMITERE ĪN ANUL I ŞI CARE FUNCŢIONEAZĂ ĪN LICHIDARE
MEDICINĂ
Medicină generală (īn limba engleză), zi, 6 ani
Stomatologie (īn limba engleză), zi, 6 ani
26. UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
a) SPECIALIZĂRI ACREDITATE
ELECTRIC
Electrotehnică generală (īn limba franceză), zi, 5 ani
ŞTIINŢA SISTEMELOR ŞI A CALCULATOARELOR
Calculatoare (īn limba engleză) zi, 5 ani

29. UNIVERSITATEA �DUNĂREA DE JOS� DIN GALAŢI
b) SPECIALIZĂRI AUTORIZATE SĂ FUNCŢIONEZE PROVIZORIU
ELECTRIC
Acţionări electrice (īn limba franceză), zi, 5 ani
30. UNIVERSITATEA TEHNICĂ �GHEORGHE ASACHI� DIN IAŞI
a) SPECIALIZĂRI ACREDITATE
CONSTRUCŢII
Inginerie civilă (īn limbile engleză şi franceză), zi, 5 ani
b) SPECIALIZĂRI AUTORIZATE SĂ FUNCŢIONEZE PROVIZORIU
ELECTRONIC
Comunicaţii (īn limba engleză), zi, 5 ani
33. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE �GRIGORE T. POPA� DIN IAŞI
b) SPECIALIZĂRI AUTORIZATE SĂ FUNCŢIONEZE PROVIZORIU
MEDICINĂ
Medicină generală (īn limba engleză), zi, 6 ani
Stomatologie (īn limba engleză), zi, 6 ani
40. UNIVERSITATEA �LUCIAN BLAGA� DIN SIBIU
a) SPECIALIZĂRI ACREDITATE
ISTORIE
Istorie (īn limba germană), zi, 4 ani
46. UNIVERSITATEA DE ARTĂ TEATRALĂ DIN TĪRGU MUREŞ
a) SPECIALIZĂRI ACREDITATE
ARTĂ TEATRALĂ
Actorie (īn limba maghiară), zi, 4 ani
47. UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN TIMIŞOARA
a) SPECIALIZĂRI ACREDITATE
CONSTRUCŢII
Inginerie civilă (īn limbile engleză şi germană), zi, 5 ani
MECATRONICĂ
Roboţi industriali (īn limba germană) zi, 5 ani
b) SPECIALIZĂRI AUTORIZATE SĂ FUNCŢIONEZE PROVIZORIU
INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ
Tehnologia construcţiilor de maşini (īn limba franceză), zi, 5 ani
MECANIC
Concepţie, fabricaţie şi management calculator (īn limbile engleză şi germană); integrate pe zi, 5 ani

49. UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA
b) SPECIALIZĂRI AUTORIZATE SĂ FUNCŢIONEZE PROVIZORIU
ARTĂ TEATRALĂ
Actorie (īn limba germană), zi, 4 ani

B u g e t u l     a c o r d a t
pentru organizaţiile minorităţilor naţionale şi biserici, scutiri fiscale


Legea nr. 76 din 4 mai 2000 a bugetului de stat pe anul 2000, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 195 din 5 mai 2000, prevede următoarele puncte bugetare:

Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor                     TOTAL (mii lei)
  aparţinīnd minorităţilor naţionale, altele
  decīt cele care primesc subvenţii de la
  bugetul de stat, potrivit legii                                  66.500.000
Promovarea imaginii şi intereselor romāneşti
  peste hotare                                                               2.500.000
Sprijinirea activităţii romānilor de
  pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative
  ale acestora                                                             15.000.000
Finanţarea partidelor politice                                 39.000.000
Finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific
  şi social-cultural                                                       3.000.000
Finanţarea unor programe şi proiecte īn cadrul
  Campaniei Europene pentru combaterea
  rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi
  intoleranţei                                                                   900.000
Asociaţii şi fundaţii                                                  12.467.525
Fondul la dispoziţia primului-ministru pentru
  sprijinirea comunităţilor romāneşti de
  pretutindeni                                                             5.000.000
Contribuţia statului la salarizarea
  personalului de cult                                           402.534.807


Hotărīrea Guvernului nr. 370 din 8 mai 2000 privind suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 217 din 17 mai 2000, prevede:
Art. 1. - Se aprobă alocarea de la bugetul de stat a sumei de 25.000 milioane lei pentru completarea fondurilor proprii necesare īn vederea continuării lucrărilor de construcţie a unor lăcaşuri de cult, pentru īntreţinerea şi funcţionarea unor unităţi de cult cu venituri reduse, precum şi pentru realizarea unor acţiuni de protocol ale Patriarhiei Romāne, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărīre.
Art. 2. - Cu suma prevăzută la art. 1 se suplimentează bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte pe anul 2000 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finanţelor să introducă modificările corespunzătoare īn bugetul de stat pe anul 2000.
Art. 4. - Secretariatul de Stat pentru Culte şi alte organe abilitate de lege vor controla modul de utilizare a sumei prevăzute la art. 1, īn conformitate cu prevederile legale.
Anexa cuprinde următorul tabel:

Nr. crt.  Unitatea de cult      Suma (milioane lei)
 1.          Patriarhia Romānă                                                  3.000
 2.          Arhiepiscopia Bucureştilor                                    2.000
 3.          Arhiepiscopia Iaşilor                                               2.000
 4.          Arhiepiscopia Sibiului                                            3.000
                   din care Mănăstirea Sīmbăta                           2.000
 5.          Arhiepiscopia Alba Iulia                                         2.000
                   din care Mănăstirea Rīmeţ                                   500
 6.          Episcopia Maramureşului şi Sătmarului             2.000
 7.          Episcopia Rīmnicului                                              2.000
 8.          Episcopia Argeşului şi Muscelului                       1.000
                   din care Mănăstirea Robaia                                500
 9.          Episcopia Covasnei şi Harghitei                          1.500
10.         Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti        1.500
11.         Arhiepiscopia Alba Iulia şi Făgăraş-Blaj
                  (greco-catolică)                                                    3.000
                   din care: Biserica Sfīnta Maria
                   Baia Mare                                                            1.500
12.         Eparhia Reformată din Ardeal                                550
13.         Eparhia Reformată de pe līngă
                  Piatra Craiului                                                        350
14.         Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia         575
15.         Episcopia Romano-Catolică Timişoara               100
16.         Episcopia Romano-Catolică Oradea                   100
17.         Episcopia Romano-Catolică Satu Mare              100
18.         Biserica Evanghelică Luterană S.P.                     100
19.         Biserica Unitariană                                                 1 25
TOTAL:                                                                                25.000



Şi Hotărīrea Guvernului nr. 439 din 25 mai 2000 privind suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 246 din 2 iunie 2000 aprobă alocarea de la bugetul de stat a unei sume pentru completarea fondurilor proprii īn vederea continuării lucrărilor de construcţie a unor lăcaşuri de cult, pentru īntreţinerea şi funcţionarea unor unităţi de cult cu venituri reduse, potrivit următoarei Anexe:

Nr. crt.  Unitatea de cult                                      Suma (milioane lei)
 1.          Episcopia Huşilor                                                 2.500
                   din care:
               - Biserica din incinta Spitalului
                   Orăşenesc Negreşti                                            250
               - Biserica din incinta Spitalului
                   Judeţean Vaslui                                                  250
               - Parohia Stănileşti                                                 250
               - Biserica �Sfīnta Īnviere� din
                   incinta Spitalului Municipal Bīrlad                   250
 2.          Episcopia Romanului                                          2.500
                   din care:
               - Parohia �Precista� Tīrgu Ocna                           500
               - Parohia Oneşti                                                   1.000
 3.          Episcopia Dunării de Jos                                    3.000
                   din care:
               - Parohia �Naşterea Domnului�
                   Brăila                                                                 1.000
 4.          Episcopia Rīmnicului                                          2.000
                   din care:
               - Parohia Tufeni Vale                                          1.000
 5.          Episcopia Caransebeşului                                1.500
 6.          Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor               2.000
                   din care:
                - Parohia Salcea                                                  500
 7.          Episcopia Maramureşului şi Sătmarului        2.500
                   din care:
               - Parohia Băseşti                                                  200
               - Parohia Someş Vileac                                      200
               - Parohia Băiţa de sub Codru                            200
               - Biserica �Sfinţii Arhangheli�
                   Baia Mare                                                          200
 8.          Eparhia Reformată din Ardeal                           550
 9.          Eparhia Reformată de pe līngă
                  Piatra Craiului                                                    300
10.         Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia     575
11.         Episcopia Romano-Catolică Timişoara           100
12.         Episcopia Romano-Catolică Oradea               100
13.         Episcopia Romano-Catolică Satu Mare          100
14.         Episcopia Evanghelică Lutherană S.P .            75
15.         Episcopia Unitariană                                           125
16.          Biserica Unitariană din Sīngeorgiu
                  de Pădure                                                            75
17.         Mitropolia Romānă Unită cu
                  Roma Greco-Catolică Blaj                          3.000
18.         Mitropolia Moldovei şi Bucovinei                  3.000
                   din care:
                - Parohia Todireşti                                             500
               - Parohia �Sfinţii Apostoli Petru şi
                   Pavel� Tīrgu Frumos                                       500
               - Capela Spitalului Orăşenesc
                   Paşcani                                                             250
19.         Mănăstirea Rohia                                            1.000
20.         Schitul �Sfīntul Ioan Botezătorul�
                  Braşov din Mitropolia Ardealului                  500
21.         Arhiepiscopia Tīrgoviştei                                1.000
22.         Schitul Darvari din Arhiepiscopia
                  Bucureştilor                                                       500
23.         Biserica �Naşterea Maici Domnului�
                  Cluj-Napoca din Arhiepiscopia Clujului      500
24.         Biserica Cărămidarii de Jos din
                  Arhiepiscopia Bucureştilor                             500
TOTAL:                                                                           28.000



Bugetul Bisericii Ortodoxe Romāne a fost completat şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66 din 2 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 251 din 6 iunie 2000, care, la art. 5, prevede:

Pentru sprijinirea aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Romāne din afara graniţelor, care desfăşoară activităţi deosebite īn vederea menţinerii identităţii lingvistice, culturale şi religioase a romānilor din afara graniţelor, īn special activităţi adresate tinerilor, se alocă de la bugetul de stat o sumă reprezentīnd echivalentul īn lei al 52.000 dolari S.U.A. lunar.

Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 1026 din 12 iulie 2000 privind aplicarea cotei zero a taxei pe valoarea adăugată pentru construcţia, extinderea, consolidarea şi reabilitarea locuinţelor, precum şi pentru construcţia de lăcaşuri de cult religios, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 339 din 20 iulie 2000, prevede:
Art. 1. - (1) Potrivit prevederilor art. 17 lit. B.n) şi o) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată se aplică cota zero a taxei pe valoarea adăugată pentru construcţia, extinderea, consolidarea şi reabilitarea locuinţelor, precum şi pentru construcţia de lăcaşuri de cult religios.
(2) Cota zero a taxei pe valoarea adăugată se aplică pentru construcţia, extinderea, consolidarea şi reabilitarea locuinţelor, precum şi pentru construcţia de lăcaşuri de cult religios, pentru lucrările care īndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sīnt prevăzute īn autorizaţia eliberată īn condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată;
b) sīnt executate de persoane fizice şi/sau juridice autorizate, cu respectarea reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
(3) Beneficiază de cota zero a taxei pe valoarea adăugată următoarele categorii de persoane:
a) persoanele fizice care au cetăţenie romānă şi domiciliul īn Romānia, pentru construcţia de locuinţe noi, precum şi pentru lucrările privind extinderea, consolidarea şi reabilitarea clădirilor de locuit existente;
b) chiriaşii, pentru lucrările de extindere, consolidare şi reabilitare a locuinţei, pentru executarea cărora s-au obligat conform contractului de īnchiriere īnregistrat la organele fiscale;
c) persoanele juridice romāne, pentru construcţia de locuinţe de serviciu sau de intervenţie pentru salariaţii lor, precum şi pentru extinderea, consolidarea şi reabilitarea acestora;
d) Patriarhia Romānă, mitropoliile, episcopiile, mīnăstirile, protopopiatele şi parohiile, precum şi cultele religioase recunoscute, părţile lor componente, aşezămintele, asociaţiile, ordinele, congregaţiile, pentru construcţia de lăcaşuri de cult religios.

Hotărīrea Guvernului nr. 614 din 13 iulie 2000 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor destinate cţiunilor prevăzute la lit. a)-d) şi f)-h) din anexa nr. 3/11 la Legea bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 348 din 26 iulie 2000, prevede următoarele:
Art. 1. - Se aprobă modul de repartizare şi de utilizare a sumelor destinate acţiunilor prevăzute la lit. a)-d) şi f)-h) din anexa nr. 3/11 la Legea bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 195 bis din 5 mai 2000, după cum urmează:
a) Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, pentru realizarea acţiunilor prevăzute la lit. a)-c) şi h) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000, suma de 68.621.000 mii lei, conform destinaţiilor menţionate īn anexa nr. 1;
b) Departamentului pentru Comunicare, pentru realizarea acţiunilor prevăzute la lit. f) şi g) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000, suma de 5.500.000 mii lei, conform destinaţiilor menţionate īn anexa nr. 2;
c) Departamentului pentru Relaţiile cu Romānii de peste Hotare, pentru realizarea acţiunilor prevăzute la lit. d) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000, suma de 15.000.000 mii lei, conform destinaţiilor menţionate īn anexa nr. 3.
Art. 2. - Secretariatul General al Guvernului execută operaţiunile financiare privind fondurile transferate, potrivit Legii nr. 76/2000, īn bugetul  acestuia, destinate realizării acţiunilor prevăzute la lit. a)-d) şi f)-h) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000. Eliberarea fondurilor către destinatarul acestor acţiuni se face de Secretariatul General al Guvernului pe baza fundamentărilor privind legalitatea, oportunitatea, necesitatea şi economicitatea acestora, elaborate de departamentele de specialitate, şi răspunde numai de īncadrarea sumelor alocate īn limitele stabilite prin prezenta hotărīre.
Art. 3. - (1) Răspunderea privind utilizarea şi justificarea sumelor pe destinaţiile prevăzute īn anexele nr. 1 lit. B-D, nr. 2 şi 3 revine Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Departamentului pentru Comunicare şi Departamentului  pentru Relaţiile cu Romānii de peste Hotare, după caz, iar pentru sumele prevăzute īn anexa nr. 1 lit. A revine, potrivit legii, organizaţiilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale.
(2) Supravegherea utilizării de către organizaţiile cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale a sumelor  prevăzute īn anexa nr. 1 lit. A, potrivit destinaţiilor legale, se exercită de Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale.
Art. 4. - Justificarea sumelor prevăzute īn anexele nr. 1 lit. B-D, şi nr. 2 şi 3, alocate pe baza fundamentărilor prevăzute la art. 2, se face de către Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Departamentul pentru Comunicare şi Departamentul pentru Relaţiile cu Romānii de peste Hotare prin prezentarea de documente legale din care să rezulte utilizarea sumelor pe destinaţiile prevăzute īn notele de fundamentare.
Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărīre.


ANEXA Nr. 1
REPARTIZAREA sumelor alocate Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale  īn vederea realizării acţiunilor prevăzute la lit. a)-c) şi h) din anexa  nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000
TOTAL GENERAL: 68.621.000 mii lei, din care:
A. Sume alocate pentru sprijinirea activităţilor desfăşurate de organizaţiile cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale, altele decīt cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat īn baza dispoziţiilor Legii partidelor politice nr. 27/1996 pentru acoperirea parţială a următoarelor cheltuieli:
- cheltuieli materiale pentru funcţionarea sediilor şi sediilor filialelor, precum şi pentru lucrările de īntreţinere şi reparaţii ale acestora;
- cheltuieli de personal;
- cheltuieli pentru presă, carte şi publicaţii;
- cheltuieli pentru organizarea de acţiuni culturale, ştiinţifice, simpozioane şi alte asemenea manifestări organizate īn ţară şi īn străinătate;
- cheltuieli pentru investiţii īn bunuri mobile şi imobile necesare pentru activitatea organizaţiilor.

Nr.             Organizaţia                                                   Sumele alocate
crt.                                                                                             - mii lei -
  1.  Uniunea Armenilor din Romānia                                3.800.000
  2.  Uniunea Democratică a Slovacilor şi
        Cehilor din Romānia                                                    2.090.000
  3.  Uniunea Ucrainenilor din Romānia                           7.100.000
  4.  Forumul Democrat al Germanilor
        din Romānia                                                                 3.900.000
  5.  Comunitatea Ruşilor Lipoveni din Romānia           3.040.000
  6.  Uniunea Elenă din Romānia                                      3.550.000
  7.  Uniunea Sīrbilor din Romānia                                   2.920.000
  8.  Partida Romilor                                                             8.900.000
  9.  Uniunea Democrată Turcă din Romānia                 2.435.000
10.  Uniunea Polonezilor din Romānia
        �Dom Polski�                                                                 1.710.000
11.  Comunitatea Italiană din Romānia                           1.710.000
12.  Federaţia Comunităţilor Evreieşti
        din Romānia                                                                 2.880.000
13.  Uniunea Culturală a Albanezilor din Romānia      1.290.000
14.  Comunitatea Bulgarilor �Bratstvo�
        din Romānia                                                                 3.040.000
15.  Uniunea Croaţilor din Romānia                                1.335.000
16.  Societatea Maghiară de Cultură
        din Transilvania                                                           9.500.000
17.  Uniunea Democratică a Tătarilor
        Turco-Musulmani din Romānia                                3.400.000
TOTAL:                                                                                62.600.000


B. Suma alocată pentru finanţarea unor acţiuni comune realizate de organizaţiile ce aparţin minorităţilor naţionale sau iniţiate de Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, pe bază de programe şi proiecte: 3.900.000 mii lei.
C. Suma alocată pentru finanţarea unor programe şi proiecte īn cadrul �Campaniei europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei�: 900.000 mii lei.
D. Contribuţii la programele realizate cu finanţare internaţională pentru proiecte de īmbunătăţire a situaţiei socio-medico-educative a romilor - cheltuieli de capital: 1.221.000 mii lei

ANEXA Nr. 2
REPARTIZAREA sumelor alocate Departamentului pentru Comunicare īn vederea realizării acţiunilor prevăzute la lit. f) şi g) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000
TOTAL GENERAL: 5.500.000 mii lei, din care:
a) pentru promovarea imaginii şi a intereselor Romāniei peste hotare - 2.500.000 mii lei, după cum urmează:
- achiziţionarea şi editarea unor materiale īn limbi străine, cu caracter promoţional, de prezentare a Romāniei īn străinătate (pliante, broşuri, cărţi, albume, hărţi, obiecte de artizanat, casete video, compact discuri, casete cu muzică populară), care să creeze şi să menţină o opinie publică externă favorabilă Romāniei;
- finanţarea unor acţiuni de lobby (seminarii, colocvii, congrese, reuniuni  internaţionale, tīrguri internaţionale) organizate de către departament;
- realizarea de produse multimedia (clipuri publicitare, filme promoţionale de  scurt metraj, compact discuri, casete audio şi video);
- cumpărarea de spaţii promoţionale īn publicaţiile internaţionale şi de spaţii de emisie la posturi de televiziune din străinătate;
- invitarea reprezentanţilor unor publicaţii, posturi de radio şi de televiziune internaţionale de prestigiu, cu acoperirea cheltuielilor de sejur pe teritoriul Romāniei;
b) pentru realizarea, īn cazuri justificate, de acţiuni cu caracter ştiinţific şi social-cultural, prin instituţii, asociaţii şi alte persoane juridice, pe bază de licitaţie publică, selecţie de oferte, conform prevederilor legale īn vigoare - suma de 3.000.000 mii lei, după cum urmează:
- editarea unor broşuri, pliante īn limba romānă (componenţa Guvernului, Programul de guvernare, buletine  informative etc.) īn scopul informării opiniei publice asupra activităţii Guvernului Romāniei;
- comandarea de sondaje de opinie;
- traducerea unor materiale pe diferite teme economico-sociale şi legislative, care vor apărea pe pagina web a Guvernului;

- finanţarea organizării de reuniuni, simpozioane şi alte activităţi de comunicare;
- cheltuieli cu organizarea reuniunilor Grupului de comunicare interministerială şi ale Grupului de comunicare la nivelul prefecturilor;
- abonamente la reviste;
- suma de 300.000 mii lei, reprezentīnd sprijin financiar pentru editarea ziarelor �Adevărul Harghitei�, judeţul Harghita, şi �Cuvīntul Nou�, judeţul Covasna, ce se va acorda īn mod egal prin transfer īn tranşe lunare;
- activităţi neprevăzute, īn concordanţă cu atribuţiile departamentului, stabilite prin Hotărīrea Guvernului nr. 182/2000;
- cheltuieli pentru plata T.V.A. etc., taxe ce nu pot fi suportate din IDF Grant No. TF 021757 din 2 februarie 1999, pentru creşterea capacităţii de comunicare a măsurilor economice ale Guvernului;
- suma īn lei, echivalentă cu suma de 6.500 dolari S.U.A., reprezentīnd contribuţia contractuală a departamentului la Grantul obţinut de la Banca Mondială No. TF 021757 din 2 februarie 1999, pentru creşterea capacităţii de comunicare a măsurilor economice ale Guvernului;
- finanţarea unor evenimente culturale de interes naţional;
- finanţarea unor manifestări care asigură promovarea imaginii şi a intereselor Romāniei prin cultură.
ANEXA Nr. 3
REPARTIZAREA sumelor alocate Departamentului pentru Relaţiile cu Romānii de peste Hotare, īn vederea realizării acţiunilor prevăzute la lit. d) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000
TOTAL GENERAL: 15.000.000 mii lei, utilizate pentru:
A. Realizarea celor 10 programe:
1. Programul Biserica romānilor
Se va acorda sprijin financiar:
- Bisericii Ortodoxe Romāne din satul Apateu, Ungaria, 20.000 dolari S.U.A.
- Bisericii Ortodoxe Romāne din satul Hagi-Curda (Camaşovca), Republica Moldova, 25.000 dolari S.U.A.
- Bisericii Ortodoxe Romāne din oraşul Ierihon, Israel, 20.000 dolari S.U.A.
- Bisericii Ortodoxe Romāne din satul Horecea, regiunea Cernăuţi, 16.800 dolari S.U.A.
- Bisericii Ortodoxe Aromāne �Schimbarea la faţă - Sfīntul Sotir� din oraşul Korcea, Albania, 140.000 dolari S.U.A.
- Bisericii Ortodoxe �Sfīntul Dumitru şi a tuturor Sfinţilor", Parohia satului Cania, judeţul Cahul, Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, 1,5 miliarde lei
- Bisericii �Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi Drept Credinciosul Ştefan cel Mare" din comuna Voloca, satul Hruşăuţi, regiunea Cernăuţi, 1,2 miliarde lei
şi altor biserici, conform programului;
2. Programul Şcoala romānească;
3. Programul Limba romānă;
4. Programul Lex;
5. Programul Cultivarea īnsemnelor romāneşti;
6. Programul Librăria romānească;
7. Programul Biblioteca romānească;
8. Programul Centrul de afaceri;
9. Programul Īnfiinţarea unor birouri de  sprijin īn interiorul comunităţilor romāneşti;
10. Programul Cercetare interdisciplinară.
B. Alte acţiuni, necesare şi oportune de īndeplinit, potrivit Hotărīrii Guvernului nr. 971/1998 pentru īnfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Relaţiile cu Romānii de peste Hotare, modificată prin Hotărīrea Guvernului nr. 183/2000.

Ordonanţa Guvernului nr. 72 din 24 august 2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinīnd cultelor religioase din Romānia, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 407 din 29 august 2000, prevede:
Art. 1. - Unităţile aparţinīnd cultelor religioase recunoscute din Romānia, precum şi unităţile şi instituţiile de īnvăţămīnt teologic autorizate şi acreditate potrivit legii, din subordinea acestora, neintegrate īn īnvăţămīntul de stat, primesc de la bugetul de stat un sprijin sub formă de contribuţii, care să asigure o completare a drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii ale unităţilor de cult centrale şi locale respective.
Sprijinul financiar de la bugetul de stat se asigură pentru personalul neclerical angajat īn unităţile ce aparţin cultelor religioase din Romānia, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, īn limita prevederilor bugetare anuale, după cum urmează:
a) 17.000 de contribuţii pentru personalul neclerical angajat īn unităţile de cult din ţară prevăzute la alin. 1, o contribuţie echivalentă cu 700.000 lei lunar;
b) 20 de contribuţii pentru personalul neclerical trimis să deservească aşezămintele Bisericii Ortodoxe Romāne din străinătate, echivalentul īn lei a 50% din drepturile īn valută stabilite īn cuantum net, prin asimilare cu funcţiile pe care este īncadrat personalul romān trimis să īşi desfăşoare activitatea īn cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi al altor forme de reprezentare a Romāniei īn străinătate.
Art. 2. - Cuantumul contribuţiilor prevăzute la art. 1 alin. 2 se va indexa periodic prin hotărīre a Guvernului.
Art. 3. - Fondurile de la bugetul de stat pentru contribuţiile prevăzute la art. 1 alin. 2, inclusiv cele pentru plata contribuţiei la Fondul asigurărilor sociale de stat, la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi la Fondul de asigurări de sănătate, aferente, se vor asigura prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte īncepīnd cu data de 1 octombrie 2000.
Art. 4. - De la bugetul de stat se pot aloca, de asemenea, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte sume pentru completarea fondurilor proprii, necesare īn vederea īntreţinerii şi funcţionării unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse, precum şi pentru susţinerea unor acţiuni cu caracter internaţional realizate de cultele religioase din Romānia.
Art. 5. - Influenţele financiare ce derivă din aplicarea prezentei ordonanţe pentru anul 2000 se asigură din fondurile aprobate Secretariatului de Stat pentru Culte prin Legea bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000 şi prin legile rectificative ulterioare.
Art. 6. - Respectarea destinaţiei fondurilor de la bugetul de stat este supusă controlului Secretariatului de Stat pentru Culte şi celorlalte organe cu drept de control, stabilite prin lege.
Art. 7. - Prezenta ordonanţă intră īn vigoare la data de 1 octombrie 2000.


Ordonanţa Guvernului nr. 123 din 31 august 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 427 din 2 septembrie 2000 prevede, la art. 8, īntroducerea literei k) care prevede folosirea sumelor astfel obţinute pentru susţinerea financiară a spectacolelor īn care sīnt prezentate opere de creaţie ai căror autori sīnt romāni sau reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din Romānia.

Hotărīrea Guvernului nr. 771 din 7 septembrie 2000 privind suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 454 din 14 septembrie 2000, prevede:
Art. 1. - Se aprobă alocarea de la bugetul de stat a sumei de 31.800 milioane lei pentru completarea fondurilor proprii īn vederea continuării lucrărilor de construcţie a unor lăcaşuri de cult, pentru īntreţinerea şi funcţionarea unor unităţi de cult cu venituri reduse, precum şi pentru realizarea unor acţiuni de protocol şi cu caracter internaţional ale Patriarhiei Romāne, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărīre.
Art. 2. - Cu suma prevăzută la art. 1 se suplimentează bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte pe anul 2000 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finanţelor să introducă modificările corespunzătoare īn bugetul de stat pe anul 2000.

ANEXĂ
Nr. crt.   Unitatea de cult                                                                      Suma (milioane lei)
  1.          Patriarhia Romānă,                                                                          3.600
                    din care:
                 - Reşedinţa Patriarhală                                                                 1.000
                 - Acţiuni cu caracter extern                                                              300
                 - Parohia Ortodoxă Romānă din Caracas, Venezuela              300
                 - Parohia Ortodoxă �Sf. Mucenic Dimitrie�,
                      Nurnberg, Germania                                                                    500
                 - Aşezămīntul Ortodox Romān de la Ierihon, Israel                    500
                 - Parohia Ortodoxă Romānă, Sofia, Bulgaria                              200
                 - Mīnăstirea Prodromu,
                      Sf. Munte Athos, Kareia, Grecia                                                500
                 - Mitropolia Basarabiei                                                                    300
  2.          Arhiepiscopia Bucureştilor,                                                           1.000
                    pentru:
                 - Parohia �Sfinţii Trei Ierarhi�, Ploieşti                                          200
                 - Mīnăstirea Pasărea                                                                      300
                 - Parohia Căldăraru                                                                        300
                 - Mīnăstirea Christiana                                                                   200
  3.          Episcopia Ortodoxă Romānă din Gyula, Ungaria,                  1.000
                    din care:
                 - Biserica Ortodoxă Romānă Micherechi                                    150
                 - Biserica Ortodoxă Romānă Apateu                                           150
                 - Biserica Ortodoxă Romānă Gyula II                                          200
  4.          Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor                                             1.000
  5.          Arhiepiscopia Tīrgovişte                                                              1.000
  6.          Episcopia Argeşului şi Muscelului,                                            1.000
                    din care:
                 - Mīnăstirea Glavacioc                                                                   150
                 - Biserica �Sfīntul Ilie� Paltinu                                                        200
                 - Catedrala din Mioveni                                                                 150
  7.          Mitropolia Moldovei şi Bucovinei,                                              2.500
                    din care:
                 - Aşezămīntul Mitropolitan Iaşi                                                2.000
                 - Mīnăstirea Bistriţa                                                                       500
  8.          Arhiepiscopia Alba Iulia,                                                            1.500
                    din care:
                 - Mīnăstirea Rīmeţ                                                                        500
  9.          Mitropolia Ardealului,
                    pentru
                 - Mīnăstirea Brāncoveanu                                                          500
10.           Mitropolia Olteniei,                                                                       500
                    din care:
                 - Mīnăstirea Lainici                                                                      300
                 - Mīnăstirea Strehaia                                                                  200
11.          Episcopia Alexandriei şi Teleormanului,                              3.000
                    din care:
                  - Paraclis şi sediul Episcopal                                               1.000
                 - Biserica Sfīntul Mucenic Mina                                            1.300
                 - Mīnăstirea �Sfīnta Treime� - Drăgăneşti-Vlaşca                 150
                 - Mīnăstirea �Sfīntul Ioan� - Brīnceni                                         75
                 - Mīnăstirea �Sfīntul Pantelimon� - Siliştea-Gumeşti           150
                 - Biserica �Sfinţii Arhangheli� - Zimnicea                                 75
                 - Biserica Suhaia                                                                       150
                 - Biserica Năsturelu                                                                     50
                 - Biserica Măldăieni Tīmplaru                                                   50
12.          Mīnăstirea Agapia - Arhiepiscopia Iaşilor                           1.000
13.          Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului,                   1.000
                    din care:
                 - Parohia �Īnălţarea Domnului�                                               500
14.          Mīnăstirea Hurezi - Episcopia Rīmnicului                          1.000
15.          Mīnăstirea Snagov - Arhiepiscopia Bucureştilor               1.000
16.          Mīnăstirea dintr-un lemn - Episcopia Rīmnicului              1.000
17.          Mīnăstirea Arnota - Episcopia Rīmnicului                             200
18.          Mīnăstirea �Maicii Domnului� Cluj - Arhiepiscopia
                    Vadului, Feleacului şi Clujului                                         1.000
19.          Mīnăstirea �Izvorul Tămăduirii� Salva - Arhiepiscopia
                    Vadului, Feleacului şi Clujului                                            250
20.          Parohia �Naşterea Domnului� Baia Mare - Episcopia
                    Maramureşului şi Sătmarului                                               300
21.          Mīnăstirea Putna - Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor    500
22.          Schitul �Īnălţarea Domnului� - Sălsig - Episcopia
                    Maramureşului şi Sătmarului                                              250
23.           Aşezămīntul �Sfīntul Andrei� Bucureşti                                 500
24.           Biserica din satul Breazu - Arhiepiscopia Iaşilor                500
25.           Mīnăstirea �Acoperămīntul Maicii Domnului�
                    - Dorna-Arini, Suceava - Arhiepiscopia Sucevei
                    şi Rădăuţilor                                                                           500
26.           Mīnăstirea �Sf. Nicolae� Predeal - Arhiepiscopia
                    Sibiului                                                                                    500
27.           Eparhia Reformată din Ardeal - Cluj                                    300
28.           Eparhia Reformată de pe līngă
                    Piatra Craiului - Oradea                                                      300
29.           Parohia Reformată Vlăhiţa - Harghita,
                    Episcopia Reformată din Ardeal - Cluj                            150
30.           Parohia Reformată Corneşti - Comuna Adămuş,
                    Episcopia Reformată din Ardeal - Cluj                            150
31.           Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia                        300
32.           Episcopia Romano-Catolică Timişoara                              100
33.           Episcopia Romano-Catolică Oradea                                  100
34.           Episcopia Romano-Catolică Satu Mare                             100
35.           Episcopia Evanghelică Lutherană
                    Sinodo-Presbiterială Cluj                                                    75
36.           Biserica Unitariană Cluj                                                       125
37.           Mitropolia Romānă Unită cu Roma (Greco-Catolică)
                    Alba Iulia şi Făgăraş-Blaj                                               1.000
38.           Episcopia Romānă Unită cu Roma
                    (Greco-Catolică) Oradea                                                   500
39.           Parohia Ortodoxă Romānă din Lisabona - Portugalia    500
40.           Parohia �Mihai Viteazul� Sibiu - Arhiepiscopia
                    Sibiului                                                                                  300
41.           Mīnăstirea �Sf. Maria� Techirghiol - Arhiepiscopia
                   Bucureştilor                                                                          300
42.           Mīnăstirea Căldăruşani - Arhiepiscopia Bucureştilor     400
43.           Biserica Martirilor din Timişoara - Arhiepiscopia
                    Timişoarei                                                                         1.000
TOTAL:                                                                                                31.800



Hotărīrea Guvernului Romāniei nr. 956 din 13 octombrie 2000 privind suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 514 din 19 octombrie 2000, aprobă alocarea de la bugetul de stat a sumei de 30.000 milioane lei pentru completarea fondurilor proprii īn vederea continuării lucrărilor de construcţie a unor lăcaşuri de cult, pentru īntreţinerea şi funcţionarea unor unităţi de cult cu venituri reduse, potrivit anexei:
Nr. crt.    Unitatea de cult                                                  Suma (milioane lei)
1.           Mitropolia Moldovei                                                         10.000
2.           Arhiepiscopia Clujului, Vadului şi Feleacului             10.000
3.            Arhiepiscopia Blaj,                                                            4.000
                     din care:
                  Episcopia Baia Mare                                                     2.000
4.           Arhiepiscopia Alba Iulia,                                                  2.500
                     din care:
                  Parohia VII - Tīrgu Mureş                                                500
5.           Episcopia Maramureşului şi Sătmarului,                     3.500
                     din care:
                  Biserica �Naşterea Domnului�                                      500
                  Parohia Baia Mare                                                        I 500
TOTAL:                                                                                           30.000



Hotărīrea Guvernului nr. 1030 din 6 noiembrie 2000 privind suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 561 din 13 noiembrie 2000 prevede următoarele:
Art. 1. - Se aprobă alocarea de la bugetul de stat a sumei de 90.000 milioane lei pentru completarea fondurilor proprii īn vederea continuării lucrărilor de construcţie a unor lăcaşuri de cult, pentru īntreţinerea şi funcţionarea unor unităţi de cult cu venituri reduse, precum şi pentru susţinerea de către Patriarhia Romānă a unor acţiuni cu caracter internaţional, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărīre.
Art. 2. - Cu suma prevăzută la art. 1 se suplimentează bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte pe anul 2000, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finanţelor să introducă modificările corespunzătoare īn bugetul de stat şi īn bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte pe anul 2000.
Art. 4. - Secretariatul de Stat pentru Culte şi alte organe abilitate de lege vor controla modul de utilizare a sumei prevăzute la art. 1, īn conformitate cu prevederile legale.
ANEXA

Nr. crt.   Unitatea de cult                                                    Suma acordată (milioane lei)
  1.          Administraţia Patriarhală,                                                4.000
                    din care:
                 Paraclisul Patriarhal                                                        2.000
  2.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Bucureştilor,                         6.000
                    din care:
                 a) Schitul Dīrvari                                                               1.000
                 b) Parohia Ortodoxă �Cărămidarii de Jos�                  1.000
                 c) Facultatea de Teologie Ortodoxă Bucureşti           1.500
                 d) Biserica Ortodoxă Pitar Moş                                      1.000
                 e) Parohia Ortodoxă �Sfīntul Ilie� Rahova -
                      Aşezămīntul social                                                      1.000
                  f) Biserica Ortodoxă �Eroii Neamului�                             500
  3.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Tīrgoviştei,                            3.500
                    din care:
                 - Parohia Ortodoxă Crevedia Lac                                   500
  4.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Tomisului                             1.000
  5.          Episcopia Ortodoxă a Argeşului şi Muscelului,           6.000
                    din care:
                 a) Parohia Ortodoxă Rucăr-Sătic                                    500
                 b) Mīnăstirea Ortodoxă Cotmeana                                  500
  6.          Episcopia Ortodoxă a Buzăului                                      2.000
  7.          Episcopia Ortodoxă a Dunării de Jos Galaţi,               3.000
                    din care:
                 - Catedrala Ortodoxă Brăila, judeţul Brăila                 1.000
  8.          Episcopia Ortodoxă a Sloboziei şi Călăraşilor,            2.000
                    din care:
                 - Catedrala Ortodoxă Urziceni, judeţul Ialomiţa         1.000
  9.          Episcopia Ortodoxă a Alexandriei şi Teleormanului   2.500
10.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Sucevei şi Rădăuţilor,        2.000
                    din care:
             - Mīnăstirea Ortodoxă �Acoperămīntul Maicii
                  Domnului� Dorna-Arini, judeţul Suceava                   1.000
11.          Episcopia Ortodoxă a Romanului                                  3.000
12.          Episcopia Ortodoxă a Huşilor                                         3.000
13.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Sibiului,                                3.000
                    din care:
                 a) Facultatea de Teologie Ortodoxă Sibiu                  1.000
                 b) Mīnăstirea Ortodoxă Brāncoveanu,
                      Sīmbăta de Sus                                                           2.000
14.          Episcopia Ortodoxă a Oradiei                                         3.000
15.          Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, 3.500
                    din care:
                 a) Biserica �Sfīntul Ilie� Baia Mare                                   500
                 b) Mīnăstirea Ortodoxă Habra-Groşi                               500
16.          Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghite                4.000
17.          Episcopia Ortodoxă a Rīmnicului                                  3.000
18.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Timişoarei,                           3.000
                    din care:
                 a) Parohia Ortodoxă Deta                                                 500
                 b) Parohia Ortodoxă Buziaş                                             500
19.          Episcopia Ortodoxă a Aradului, Ienopolei
                şi Hălmagiului                                                                    3.000
20.          Episcopia Ortodoxă a Caransebeşului                         3.000
21.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei,                            1.500
                    din care:
                 - Mīnăstirea Ortodoxă Rīmeţ                                              500
22.          Mīnăstirea Ortodoxă Aninoasa -
                Episcopia Argeşului                                                          1.000
23.          Parohia Ortodoxă Crevedia -
              Arhiepiscopia Bucureştilor                                                   500
24.          Mīnăstirea Ortodoxă Lainici - Mitropolia Olteniei           500
25.          Catedrala Ortodoxă �Naşterea Domnului�,
                    Drobeta-Turnu Severin - Mitropolia Olteniei               500
26.          Biserica Greco-Catolică Seini -
                Episcopia Greco-Catolică
                    Maramureş                                                                        500
27.          Mīnăstirea Ortodoxă Ţigăneşti                                        1.000
28.           Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti                 3.000
29.           Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia                 1.500
30.           Episcopia Romano-Catolică Iaşi                                      700
31.           Episcopia Romano-Catolică Timişoara                          500
32.           Episcopia Romano-Catolică Oradea                               200
33.           Episcopia Romano-Catolică Satu Mare                          300
34.           Arhiepiscopia Greco-Catolică Alba Iulia şi
                 Făgăraş - Blaj                                                                   3.000
35.           Episcopia Greco-Catolică Cluj - Gherla                      1.000
36.           Episcopia Greco-Catolică Maramureş                         1.000
37.           Episcopia Greco-Catolică Oradea                                1.000
38.           Episcopia Greco-Catolică Lugoj                                   1.000
39.           Eparhia Reformată Piatra Craiului Oradea                 1.000
40.           Eparhia Reformată din Ardeal Cluj-Napoca               1.600
41.           Biserica Evanghelică C.A. Sibiu                                       200
42.           Biserica Evanghelică S.P. Cluj-Napoca                          200
43.           Biserica Unitariană                                                              300
44.           Parohia �Sfinţii Apostoli  
                 Petru şi Pavel�, cartierul Mănăştur,                               1.000
                    Cluj-Napoca - Arhiepiscopia Clujului
45.           Parohia Tufeni - Arhiepiscopia Bucureştilor                   500
46.           Patriarhia Romānă,                                                          3.000
                    din care:
                 a) Schitul Lacu, Athos, Grecia                                           500
                 b) Aşezămīntul Romānesc de la Ierihon, Israel          2.500
TOTAL GENERAL:                                                                          90.000



Hotărīrea Guvernului nr. 1338 privind suportarea de către Secretariatul General al Guvernului � Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale a cheltuielilor prilejuite de organizarea la Brăila, īn perioada 1-3 decembrie 2000, a Festivalului Minorităţilor Naţionale, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 689 din 21 decembrie 2000, īn articolul unic, prevede:
Se aprobă suportarea de către Secretariatul General al Guvernului � Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale a sumei de 161.910.500 lei, inclusiv T.V.A., destinată acoperirii cheltuielilor ocazionate de organizarea la Brăila, īn perioada 1-3 decembrie 2000, a Festivalului Minorităţilor Naţionale din fondurile destinate finanţării acţiunilor comune ale organizaţiilor aparţinīnd minorităţilor naţionale, pe bază de proiecte şi programe.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 260 din 7 decembrie 2000 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2000, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 655 din 14 decembrie 2000 prevede modificări īn unele puncte bugetare pentru minorităţi:
Art. 7. - (1) Cheltuielile social-culturale, care se finanţează de la bugetul de stat pe anul 2000, se majorează cu suma de 549,5 miliarde lei, din care: 109,3 miliarde lei cheltuieli materiale şi servicii, 84,1 miliarde lei alocaţii de la buget pentru instituţii publice, 449,6 miliarde lei transferuri, 36,8 miliarde lei cheltuieli de capital, şi se diminuează cu 3,0 miliarde lei la cheltuieli de personal şi cu 127,3 miliarde lei la rambursări de credite, plăţi de dobīnzi şi comisioane la credite.
(2) Cheltuielile social-culturale, pe capitole de cheltuieli, se majorează cu suma de 124,6 miliarde lei pentru īnvăţămīnt, 69,5 miliarde lei pentru cultură, religie, şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret, 486,9 miliarde lei pentru asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii şi se diminuează cu suma de 131,5 miliarde lei pentru sănătate.


ANEXA Nr. 1
BUGETUL DE STAT PE ANUL 2000
- Sinteză -
                                                                                                                 - mii lei -                     TOTAL
Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinīnd
minorităţilor naţionale, altele decīt cele care
primesc subvenţii de la bugetul de stat, potrivit legii                                                     66.500.000
Promovarea imaginii şi  intereselor romāneşti peste hotare                                         4.500.000
Sprijinirea activităţii romānilor de pretutindeni
şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora                                                               17.100.000
Finanţarea partidelor politice                                                                                            45.000.000
Finanţarea unor programe şi proiecte īn cadrul Campaniei
europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei,
antisemitismului şi intoleranţei                                                                                               900.000
Susţinerea cultelor                                                                                                            242.800.000
Fondul la dispoziţia primului-ministru pentru
sprijinirea comunităţilor romāneşti de pretutindeni                                                        5.000.000
Contribuţia statului la salarizarea personalului de cult                                             445.343.683
Contribuţia statului care se alocă Patriarhiei Romāne
pentru sprijinirea  aşezămintelor Bisericii Ortodoxe
Romāne din afara graniţelor                                                                                              3.589.380



Restituirea bunurilor care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale

Societatea Comercială Retizoh S.A. din Craiova, īn dosarul nr. 657/1999 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale din Romānia.
Īn Decizia Curţii Constituţionale nr. 132 din 6 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi a celor ale pct. 11 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale din Romānia (publicat īn Monitorul Oficial nr. 447 din data: 11/09/2000), Curtea Constituţională a Romāniei a constatat următoarele:
Prin Īncheierea din 2 decembrie 1999, pronunţată īn Dosarul nr. 675/1999, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, excepţie ridicată de Societatea Comercială �Retizoh� - S.A., cauza avīnd ca obiect judecarea acţiunii formulate de Fundaţia �Caritatea� din Bucureşti, prin care se solicită anularea īn parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al autorului excepţiei pentru suprafaţa de teren de 1.260 m2, din totalul suprafeţei de 1.706 m2� īnscrisă īn certificat.
Īn motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 īncalcă dreptul său de proprietate constituit anterior intrării īn vigoare a ordonanţei, ceea ce contravine art. 41 din Constituţie, care garantează dreptul de proprietate şi ocroteşte proprietatea privată īn mod egal, indiferent de titular.
Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ, exprimīndu-şi opinia, apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 nu conţine reglementări care să prevadă modul īn care vor fi despăgubiţi eventualii proprietari ai bunurilor imobile retrocedate comunităţilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, īncheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, īn punctul său de vedere, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neīntemeiată, īntrucīt, prin Departamentul pentru administraţie publică locală, va fi solicitată prezentarea situaţiei juridice a imobilelor. Or, art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 prevede, ca o garanţie privind corecta aplicare a măsurilor de restituire, că notele de constatare ale comisiei speciale de restituire �se īntocmesc după obţinerea confirmării� situaţiei juridice a fiecărui imobil. Guvernul consideră totodată că, īntrucīt imobilele menţionate īn anexa la ordonanţă au ca titular al dreptului de proprietate statul romān, este neīntemeiată susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia i-a fost īncălcat dreptul de proprietate asupra unui imobil neidentificat. Īn felul acesta, apreciază Guvernul, se solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra unei situaţii de fapt, īn sensul de a constata �că dreptul de proprietate privată al petentei a fost īncălcat prin dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 cu privire la restituirea unui imobil ce nu poate fi īncă identificat [...]�. Or, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a stabilit īn mod constant, prin decizii definitive şi obligatorii, că aspectele privind situaţia de fapt şi justificarea drepturilor subiective ale părţilor sīnt de competenţa instanţelor judecătoreşti.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA, examinīnd īncheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul īntocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Din examinarea īncheierii prin care a fost sesizată Curtea Constituţională, precum şi a susţinerilor autorului excepţiei formulate īn dosarul cauzei rezultă că, dintre prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale din Romānia, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, obiectul excepţiei īl constituie numai prevederile art. 1 şi cele ale pct. 11 din anexă. Potrivit art. 1 din ordonanţă, �Imobilele, compuse din construcţii īmpreună cu terenul aferent, respectiv terenurile intravilane libere, cuprinse īn anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, care au aparţinut comunităţilor (organizaţii, culte religioase) cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale din Romānia şi au fost trecute după anul 1940 īn proprietatea statului romān prin măsuri de constrīngere, confiscare, naţionalizare sau manevre dolosive, se restituie titularilor sau succesorilor acestora�.
Prevederile art. 2 din ordonanţă instituie o comisie specială de restituire, pentru a analiza documentaţiile prezentate de solicitanţi pentru fiecare imobil şi pentru a stabili, īn cadrul comunităţilor, foştii proprietari sau succesorii acestora, care vor redobīndi dreptul de proprietate asupra imobilelor revendicate.
Imobilul ce constituie obiectul litigiului īn cadrul căruia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate este prevăzut la pct. 11 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 şi este situat īn str. Cīmpia Islaz nr. 40 din Craiova, judeţul Dolj, indicīndu-se ca act de proprietate contractul de vīnzare-cumpărare autentificat prin Procesul-verbal nr. 980 din 14 martie 1922 al Secţiei comerciale şi notariat a Tribunalului Dolj, iar ca titular actual al dreptului de proprietate - statul romān. Totodată, la coloana intitulată �Destinaţia iniţială a imobilului� este menţionată �Şcoala evreiască Lumina�, iar la coloana �Folosinţa actuală a imobilului�, se menţionează �Sediu de firmă�. Īn sfīrşit, la coloana �Actul īn baza căruia imobilul a intrat īn proprietatea statului� este prevăzut �Decretul nr. 176/1948�, iar la �Observaţii� se menţionează că �Imobilul este susceptibil de a fi privatizat�.
Īn motivarea excepţiei autorul acesteia susţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 contravin dispoziţiilor art. 41 din Constituţie privitor la protecţia proprietăţii private, prin faptul că a fost īncălcat dreptul său de proprietate, constituit legal īn favoarea sa, anterior emiterii ordonanţei criticate.
Din analiza actelor existente la dosarul instanţei Curtea reţine că acţiunea introdusă de Fundaţia �Caritatea� din Bucureşti are ca obiect anularea parţială, pentru suprafaţa de 1.260 m2, a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria M.10, eliberat de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului la data de 12 noiembrie 1993 pentru suprafaţa de teren de 1.706 m2. De asemenea, rezultă că acest act administrativ a fost emis īn baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, precum şi a Hotărīrii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat. Īn aceste condiţii, este evident că soluţionarea acţiunii privind anularea actului administrativ īn discuţie nu poate depinde de dispoziţiile ordonanţei criticate pentru neconstituţionalitate, ci de respectarea prevederilor legale existente la momentul emiterii actului administrativ respectiv, care fusese emis cu mult īnaintea adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999.
Avīnd īn vedere dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora �Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate īn faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă īn vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei�, Curtea constată că, potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol, excepţia urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece prevederile criticate ale ordonanţei de urgenţă a Guvernului sīnt nerelevante pentru soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei de judecată, chiar dacă īn acţiune această ordonanţă a fost invocată īntre temeiurile juridice. Este īnsă de principiu că temeiul juridic invocat de reclamant nu leagă instanţa, aceasta fiind īndreptăţită să stabilească ea īnsăşi temeiul juridic corect al cererii de chemare īn judecată.
Faţă de cele de mai sus, īn temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA īn numele legii DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi a celor ale pct. 11 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale din Romānia, excepţie ridicată de Societatea Comercială �Retizoh� - S.A. din Craiova īn Dosarul nr. 675/1999 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ.
Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată īn şedinţa publică din data de 6 iulie 2000.


Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94 din 29 iunie 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din Romānia, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 308 din 4 iulie 2000, prevede:
Art. 1. - (1) Se retrocedează foştilor proprietari, īn condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, imobile care au aparţinut cultelor religioase din Romānia şi care au fost preluate īn mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul romān, existente īn natură şi deţinute de statul romān sau de unităţile administrativ-teritoriale la data intrării īn vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, altele decīt lăcaşele de cult, compuse din construcţii īmpreună cu terenul aferent.
(2) Sīnt imobile, īn sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, construcţiile īmpreună cu anexele acestora şi terenurile aferente lor, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării īn mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin īncorporare īn aceste construcţii.
(3) Prin centru de cult se īnţelege instituţia, cu sediul īn Romānia, care coordonează toate unităţile locale ale unui cult religios. Prin centru eparhial se īnţelege instituţia care are jurisdicţie asupra unui număr de unităţi locale de cult situate īntr-o anumită zonă geografică a ţării.
(4) Numărul maxim de imobile care vor fi retrocedate fiecărui centru eparhial sau centru de cult īn baza prezentei ordonanţe de urgenţă nu poate fi mai mare de zece.
Art. 2. - (1) Īn scopul verificării īndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 se va constitui, prin hotărīre a Guvernului, īn termen de 30 de zile de la data intrării īn vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, o Comisie specială de retrocedare, care va fi formată din:
a) un reprezentant din partea Secretariatului de Stat pentru Culte;
b) un reprezentant din partea Ministerului Justiţiei;
c) un reprezentant din partea Ministerului Funcţiei Publice;
d) un reprezentant din partea Ministerului Finanţelor;
e) un reprezentant din partea Ministerului Culturii;
f) un reprezentant din partea Ministerului Educaţiei Naţionale;
g) un reprezentant din partea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
(2) Membrii Comisiei speciale de retrocedare vor fi nominalizaţi de conducătorul autorităţii din care aceştia fac parte. La lucrările Comisiei speciale de retrocedare va lua parte, cu statut de invitat, şi un reprezentant din partea cultului religios solicitant, pentru a susţine cererea.
(3) Atribuţiile şi regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei speciale de retrocedare vor fi stabilite prin hotărīre a Guvernului, īn termen de 60 de zile de la data intrării īn vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Secretariatul Comisiei speciale de retrocedare va fi asigurat de Secretariatul de Stat pentru Culte.
(5) Comisia specială de retrocedare va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase sau, după caz, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este īntemeiată.
(6) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ īn a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, īn termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărīrea pronunţată de instanţa de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit dreptului comun.
Art. 3. - (1) Fiecare centru eparhial sau, după caz, centru de cult va putea īnainta o singură cerere de retrocedare a celor zece imobile Comisiei speciale de retrocedare.
(2) Pentru fiecare imobil solicitantul va pune la dispoziţie Comisiei speciale de retrocedare, īn vederea stabilirii dreptului de proprietate asupra imobilelor, actele sau orice alte dovezi necesare pentru stabilirea calităţii de fost proprietar, īn condiţiile ce se vor stabili prin regulamentul prevăzut la art. 2 alin. (3).
Art. 4. - (1) Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobīndeşte pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau a hotărīrii judecătoreşti rămase definitive, după caz.
(2) Dispoziţiile legale privind protecţia chiriaşilor se aplică īn mod corespunzător. Termenul contractelor de concesiune, locaţie de gestiune sau al unor operaţiuni de leasing care au ca obiect imobile ce vor fi retrocedate conform prezentei ordonanţe de urgenţă nu va putea depăşi termenul prevăzut la art. 5 alin. (2).
(3) Pentru imobilele care au destinaţie de şcoli, spitale, grădiniţe, centre de plasament, aziluri de bătrīni se vor īncheia contracte de īnchiriere pe termen de 3 ani īntre noii proprietari şi deţinătorii acestora īn momentul intrării īn vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Litigiile legate de eventualele īmbunătăţiri aduse imobilelor, care se retrocedează īn condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către foştii deţinători vor fi soluţionate īntre proprietari şi chiraşi, īn condiţiile legii.
(5) Retrocedarea bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase se va face cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Art. 5. - (1) Proprietarii care vor redobīndi dreptul de proprietate asupra imobilelor īn temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă vor īncheia cu deţinătorii actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare īn termen de 60 de zile de la data rămīnerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.
(2) Proprietarii vor intra īn posesia bunurilor imobile solicitate īn termen de cel mult 3 ani de la redobīndirea dreptului de proprietate, īn condiţiile stabilite de protocolul prevăzut la alin. (1).
Art. 6. - Prezenta ordonanţă de urgenţă intră īn vigoare īn termen de 60 de zile de la data publicării īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.


Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101 din 29 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din Romānia, respectiv a anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale din Romānia, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 311 din 5 iulie 2000 prevede:
Art. 1. - Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din Romānia, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 97 din 21 mai 1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 140/1997, cu modificările ulterioare, se īnlocuieşte cu anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 2. - Datele cuprinse la poziţiile 17, 19, 22, 33, 34 şi 35 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale din Romānia, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, se modifică īn conformitate cu datele cuprinse īn anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

ANEXA Nr. 1


Nr.crt.Adresa imobiluluiActul de proprietateTitularul actual
al dreptului
de proprietate
Destinaţia iniţialăFolosinţa
actuală
Actul pe baza căruia
a intrat īn proprietatea
statului
Observaţii
1Bucureşti,
str. Iuliu Barasch nr. 15 (fosta str. Biserica Udricani nr.15)
Proces-verbal nr.28575/1940 al Comisiunii pentru īnfiinţarea cărţilor funciare īn BucureştiStatul romānTeatrul evreiesc Teatrul Evreiesc de StatFără titluSe restituie terenul īmpreună cu construcţiile aferente
2Bucureşti,
str. Matei Basarab nr. 50-52 (fosta str. Ghenadie Petrescu  58-60)
Proces-verbal nr. 29076/1940 al Comisiunii pentru īnfiinţarea cărţilor funciare īn BucureştiStatul romānLocuinţeSediu firmeDecretul nr. 112/1959 anexa nr. 10 poyiţia 80Se restituie terenul īmpreună cu construcţiile aferente
3Bucureşti. str. Franceyă nr. 18 şi str. Filitti nr. 13 (fosta str. Carol nr. 18) Proces-verbal nr. 730/1940 al Comisiunii pentru īnfiinţarea cărţilor funciare īn BucureştiStatul romānLocuinţe Locuinţe şi atelierDecretul-leg nr. 842/1941 Decretul-lege nr. 111/1951Se restituie terenul īmpreună cu construcţiile aferente
4Cluj-Naăpoca
str: Oţelului nr. 3, judeţul Cluj
Extras C.F. nr. 18214, nr. top 11.222Statul romānSinagogăGrădiniţă de copii construită pe terenul sinagogii demolateProces-verbal 16829/2300 şi cererea Grupului de īntreprinderi de gospodărire comunalăSe restituie terenul īn suprafaţă de 462 stp.
5Petrova, str. Principală nr. 415, judeţul MaramureşExtras C.F. nr. 167. nr. top 284,285Statul romān şi sinagogaBaie rituală  construit īn locul sinagogii şi băii rituale demolateMagazinFără titluSe restituie terenul īn suprafaţă de 102+49 stp
6Hīrlău, str. Rareş nr. 56, judeţul IaşiNumăr 005-2512Statul romānBaie ritualăLocuinţe Fără titluSe restituie cu construcţiile aferente


Anexa nr. 2

nr.crt.Adresa imobiluluiActul de proprietate Titularul actual al dreptului de proprietate Destinaţia iniţială Folosinţa actuală Actul īn baza căruia a intrat īn proprietatea statului
17.Satu Mare, str. Mihai Eminescu nr. 5. jud. Satu MareExtras C.F. 977, transcris īn C.F. nr.13235 nr. top 500/3, 501,502,503Statul romānConvict romano-catolicGrupul Şcolar UnioDescretul nr. 176/1948
19.Oradea
str. Republicii nr. 33 str. Snagovului nr.2 judeţul Bihor
Extras C.F. nr. 1607,  nr. top 584/1, 586,587,588/1, 589Statul romānSpitalul MizericordianDirecţia judeţeană sanitarăĪncheierea nr. 917/1962 īnchierea nr. 3354/1967
22.Zalău, str. Republicii nr.15, judeţul SălajExtras C.F. nr. 3056. 3539, nr.top 421/a/1, 422/a, transcris īn C.F. nr. 78/1967Statul romānCasa de cultură reformatăCasa de cultură orăşeneascăLegea nr. 10/1948 īncheierea nr.1
33.Galaţi, str. Domnească nr. 25, 31 (fosta str. Domnească nr. 29a-29bLegea nr. 83/1932(Monitorul Oficial nr. 89/1932)Statul romānComplex comercial şi cultural al comunităţii eleneRestaurant şi cinematografDecretul nr. 303/1948
34.Nădlac, judeţul AradExtras C.F. nr. 3187, 8984, nr. topo 832Statul romānŞcoala slovacă a bisericii evanghelice slovaceLiceul slovac aflat īn administrarea Ministerului Educaţiei  NaţionaleDecretul nr. 176/1948
35.Se elimină



Hotărīrea nr. 1334 din 14 decembrie 2000 pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale din Romānia, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 698 din 27 decembrie 2000 completează lista imobilelor ce urmează a fi restituite cu următoarele:

nr.crt.Adresa imobiluluiActul de proprietateTitularul actual al dreptului de proprietateDestinaţia iniţialăFolosinţa actualăActul īn baza căruia a intrat īn proprietatea statuluiObservaţii
1Str. Roşcani nr. 5 (fostă str. Aron Vodă nr. 5), Iaşi, jud. IaşiCertificatul nr. 2765/1996, emis de Direcţia Generală a Arhivelor StatuluiStatul romānŞcoala Talmud, ThoraInsp. de stat terit. pt. pers. cu handicap iaşiDecretul nr. 176/1948
2Str. Vasile Alecsandri nr. 4, Sighetul Marmaţiei, jud. MaramureşC.F. 2914, nr. top 1217Statul romānGrădină Teren cu piatră monumentDecretul nr. 712/1966Īn prezent monumentul este deteriorat
3str. Vlad Ţepeş nr. 30 (fost nr. 29) Ploieşti, jud. PrahovaCarte de imobil nr. 8678/1939Statul romānŞcoală de fete Insp. şc. jud. Prahova - Liceul Al. I. CuzaDecretul nr. 176/1948
4Str. Spitalelor (Dr. Ghelerter) nr. 3 Vaslui, jud. VasluiNu existăStatul romānSpital israelitGrădiniţă cu program normal nr. 4 Vasluidexretul nr. 302/1948Dovada proprietăţii se face prin adresa Arhivelor naţionale
5 Str. Basarabilor nr. 10 Ploieşti, jud. PrahovaCert. nr. 241/1999, eliberat de Dir. jud. a Arhivelor Naţionale PrahovaStatul romānŞcoala pentru copii mici Luca MoiseGrădiniţa nr. 28 Ploieştidecretul nr. 176/1948
6Calea Dudeşti nr. 127, sectorul 3 BucureştiProcesul verbal nr. 32909/1940 al Comisiunii pentru Īnfiinţarea Cărţilor Funciare īn Bucureşti Statul romānComplexul şcolar CiocanulGrupul şcolar industrial Timpuri noiDecretul nr. 176/1948
7Str. Cuza Vodă nr. 2, Oradea jud. BihorC.F. 867 transcris īn C.F. 13871, nr. top 2069, 2068/2, 2070/1, 3581/1, 3116/2Statul romānŞcoala primară confesionalăŞcoală ajutătoare Decretul nr. 176/1948
8Str. Zefirului nr. 10, carei, jud. Satu MareC.F. 9199, nr. top 1965Statul romānŞcoală evreiascăCasa Armatei CareiDecretul nr. 176/1948
9Calea Dudeşti, nr. 125B, sectorul 3 BucureştiProces-verbal nr. 32907/1940 al Comisiunii pentru Īnfiinţarea Cărţilor Funciare īn BucureştiStatul romānGrădiniţa de copii Aleph şi BethGrădiniţa nr. 19 BucureştiDecretul nr. 176/1948Īn prezent clădirea este dezafectată şi īn stare avansată de degradare
10Str. Siminoc nr. 25 sectorul 3 BucureştiNu există Statul romānGrădiniţa de copii Ialdei IeşurinTeren virandecretul nr. 176/1948 din Decretul nr. 176/1948Dovada proprietăţii se face prin fila
11Str. Cluceru Udricani nr. 18, sectorul 3, BucureştiProcesul verbal nr. 28586/1940 al Comisiunii pentru Īnfiinţarea Cărţilor Funciare īn BucureştiStatul romānLocuinţă a Cominităţii evreieşti din RomāniaTeren viranFără titlu
12Str. Laptelui nr. 48, sectorul 3, BucureştiProces-verbal nr. 32908/1940 al Comisiunii pentru Īnfiinţarea Cprţilor Finciare īn BucureştiStatul romānteren de sportTeren viranDecretul nr. 217/1989
13Intr. Vīnători nr. 13 (fosta Fundătura Vīnători nr. 9), sectorul 5, BucureştiProcesul-verbal nr. 603/1940 al Comisiunii pentru Īnfiinţarea Cărţilor Funciare īn BucureştiStatul romānSinagoga Eisig IlieTeren viranDemolat conform Decretului de expropriere şi demolare nr. 152/1980
14Str. Prof. Ion Filibiliu nr. 9 (colţ cu str. Romulus nr. 62), sectorul 3, BucureştiProcesul-verbal nr. 29125/1940 al Comisiunii pentru Īnfiinţarea Cărţilor Funciare īn BucureştiStatul romānAzil israelit pentru bătrīni ElisabetheuSpital Institut de expertiza şi recuperare a capacităţii de muncăDecretul-leg nr. 842/1941
15Bd. Dacia nr. 144, BucureştiProcesul-verbal nr. 16100/1940 al Comisiunii Īniinţarea Cărţilor Funciare īn BucureştiStatul romānŞcoala primară de băieţi şi pentru fete, VoinţaTeren viranDecretul nr. 176/1948
16Str. Anton Pann nr. 44, sectorul 3 BucureştiProcesul-verbal nr. 29189/1940 al Comisiunii pentru Īnfiinţarea Cărţilor Funciare īn BucureştiStatul romānLiceul de fete FocşeneanuŞcoala generală nr. 72Decretul nr. 176/1948
17Str. Pictor marcel Iancu nr. 10 (fostă str. Argeş), sectorul 2, BucureştiProces-verbal nr. 16052/1940 al Comisiunii pentru Īnfiinţarea Cărţilor Funciare īn BucureştiStatul romānGrădiniţa EksteinGrădiniţă Decretul nr. 176/1948
18Str. Sborului nr. 7-9 (fost nr.13), sectorul 3, BucurestiProces-verbal nr. 27854/1940 al Comisiunii pentru Īnfiinţarea Cărţilor Funciare īn BucureştiStatul romānLiceul de băieţi Max AsielGrup şcolar industrialDecretul nr. 176/1948Imobilul care a aparţinut Comunităţii evreieşti este partea cu nr. 7 din str. Sborului
19Str. Spitalului nr. 15, Rădăuţi, judeţul SuceavaC.F. 5567, nr. top 2782,47Statul romānAzilul bătrīnilor evrei din RădăuţiPoliclinicăDecizia Comitetului provizoriu al oraşului Rădăuţi nr. 116/1950
20Str. 16 Decembrie 1989 nr. 24 (fosta str. 6 martie), Timişoara, jud. TimişC.F.27, transcris īn C.F. 14479, nr.top 17193Statul romānSpital evreiescMaternitate Decretul nr. 302/1948Et. II a fost construit ulterior şi rămāne īn proprietatea statului.
21Str. Paroşeni nr. 8-10, Arad, jud. AradC.F. 4942, nr. top 1198, 1815/cStatul romānOrfelinatul de băieţi Ignacz DeutschGrădiniţăDecretul nr. 176/1948
22Str. Simion Bărnuţiu nr. 42 Şimleu Silvaniei, jud. SălajC.F. 302, transcris 3095, top 663/a/1/1Statul romānBiserică şi mănăstireLiceul agricolĪncheierile nr. 384 şi 387/1956
23Str. Moscovei  nr. 1-3 Str. Republicii nr. 4-6
Ep. R. Ciorogariu nr. 2 Oradea, jud. Bihor
C.F. 1616 nr. transcris īn C.F. 13033, respectiv
C.F. 1733, nr. top 780,781,782,783,
787/2,788
Statul romānMănăstirea Ordinului Ursulinelor, şcoala primară şi gimnaziu de feteLiceul Ady Endre, grădiniţa Orsolya, magazine, locuinţeDecretul nr. 176/1948Nu se restituie ap.2 şi 3 proprietatea unor persoane fizice
24Piaţa Devei nr. 3 Str. Cuvīntul Liber nr. 1 Oradea, jud. BihorC.F. 2650 nr. top 2438/3Statul romānBiserica Iosia Biserica romano-catolică şi casă parohialăDecretul nr. 260/1945
25Str. Andrei Şaguna nr. 1 Oradea, jud. BihorC.F. 3884, nr. top 558/2, 559/2, 559/1Statul romānLiceul reformatLiceul Andrei ŞagunaDecretul nr. 176/1948
26Str. Napoca nr. 12 (fosta str. Nicolae Iorga) luj Napoca, jud. ClujC.F. 3026, nr. top 405Statul romānFondul de ajutorare a īnvăţătorilor romano-catoliciApartamente īnchiriateDecretul nr. 176/1948
27P-ţa Libertăţii nr. 62, Cristuru Secuiesc, jud. harghitaC.F. 2089, transcris īn C.F. 69, nr. top 118,119Statul romānŞcoală confesională romano-catolică şi locuinţa dascălului Casa elevilorDecretul nr. 176/1948
28Str. Principală nr. 32, Sovata, jud. MuresC.F. 1064, nr. top 301,302,303Statul romān Imobil al bisericii romano-catolice care imediat după ce a fost construit a şi fost naţinaslizatCasa de cultură Clubul muncitorescDecretul  nr. 712/1966
29Str. Eroilor nr. 1 Lupeni, jud. HunedoaraC.F. 578 nr.top 1028/2Statul romānŞcoală romano-catolicăCasa pensionarilorDecretul nr. 176/1948
30P-ţa Mihai Viteazul nr. 1, Cluj-Napoca, jud. ClujC.F. 5646, nr. top 773, defalcat ulterior īn 773/I-XX şi transcris īn C.F. 136077 şi 136078Statul romānCasă de īnchiriat a bisericii reformateGostat, apartamente proprietate de stat (ap.1 a fost cumpărat de chiriaş)Decretul nr. 134/1949 Decretul nr. 176/1948Restituirea se face doar pt. apartamentele nevīndute chiriaşilor
31Str. Şcolii nr. 1, Sf. Gheorghe, jud. CovasnaC.F. 71, nr. top 217/1,  217/2Statul romānColegiul MikoLiceul nr. 1Decretele nr. 218/1960 şi nr. 712/1966
32Str. Poştei nr.2 Tg.Mureş, jud. MureşC.F. 4457 nr.top 2188Statul romānŞcoala confesională Teatru de PăpuşiDecretul nr. 176/1948Naţionalizarea nu a fost notată īn C.F.
33Str. Kriza Janos nr. 6-8, Cristuru Secuiesc, jud. harghitaC.F. 1678, nr. top 725,726,727Statul romānŞcoala confesională şi transcris īn locuinţă a dascăluluicasă de culturăDecretul nr. 176/1948
34B-dul Victoriei nr. 40 Sibiu, jud. SibiuC.F. 10340 transcris īn C.F. 12194,12321, 40199, 63 nr. top 1796,1797, 1798Statul romānSeminar teologicGrupul şcolar pedagogic Danil popovici baricanu, internatĪncheierea NR. 642/1946
35Str. Zimbrului nr. 2 , Bistriţa, jud. Bistriţa-NăsăudC.F. 1154, nr. top 1834, 1833/1Statul romānCasa Comunităţii germaneInspectoratul şcolar judeţean Bistriţa NăsăudDecretul nr. 176/1948
Decretul nr. 92/1950
36Localitatea Şemlac nr. 412 jud. AradC.F. 333 top 421Statul romānCasă culturală Īncheierea nr. 35/1948
37Localitatea Deta nr. 42-43C.F. 22, nr.top 344, 345,346, 347, 348, 349aStatul romānCasă de lecturăCasă de culturăAtribuire rang nr. 333/1958


Sprijinirea persoanelor persecutate din motive etnice

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Romāniei nr. 242 din 28 noiembrie 2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate īn Romānia cu īncepere de la 6 septembrie 1940 pīnă la 6 martie 1945 din motive etnice, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 620 din 30 noiembrie 2000, prevede următoarele modificări:
1. Articolul 2 va avea următorul cuprins: �Art. 2 - (1) Persoanele care s-au aflat īn situaţiile prevăzute la art. 1 lit. a), b) şi c) au dreptul, īncepīnd cu luna noiembrie 2000, la o indemnizaţie lunară de 300.000 lei pentru fiecare an de detenţie, de deportare sau de strămutare īn alte localităţi.
(2) Persoanele care s-au aflat īn situaţiile prevăzute la art. 1 lit. d) şi e) au dreptul, īncepīnd cu luna noiembrie 2000, la o indemnizaţie lunară de 150.000 lei pentru fiecare an īn care au făcut parte din detaşamente de muncă forţată sau au fost īn trenul morţii.
(3) Persoanele care se află īn situaţia prevăzută la art. 1 lit. f) au dreptul, īncepīnd cu luna noiembrie 2000, la o indemnizaţie lunară de 300.000 lei.�
2. Articolul 3 va avea următorul cuprins: �Art. 3. - (1) Soţul supravieţuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1, va beneficia īncepīnd cu data de īntīi a lunii următoare celei īn care a fost depusă cererea, īn condiţiile prezentei ordonanţe, de o indemnizaţie lunară neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
(2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă īncepīnd cu luna noiembrie 2000, īn cuantum de 300.000 lei lunar.�
 

Participarea minorităţilor la alegeri

Procesul verbal din 4 iunie 2000 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea primarilor (4 iunie 2000), publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 260 din 9 iunie 2000, a constatat următoarele rezultate cu privire la organizaţiilor minorităţilor naţionale:
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMĀNIA, locul 8., 419.271 voturi, 4,75%
FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA, locul 22., 25.757 voturi, 0,29%
PARTIDA ROMILOR, locul 28., 9.174 voturi, 0,10%
PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMĀNIA, locul 35., 4.245 voturi, 0,05%
UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 40., 3.013 voturi, 0,03%
CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 41., 2.978 voturi, 0,03%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMĀNIA, locul 45., 2.136 voturi, 0,02%
FORUMUL TINERETULUI SECUIESC, locul 50., 1.662 voturi, 0,02%
COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMĀNIA, locul 53., 910 voturi, 0,01%
ALIANŢA PENTRU UNITATEA RROMILOR, locul 54., 714 voturi, 0,01%
COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMĀNIA, locul 55., 692 voturi, 0,01%
UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 56., 645 voturi, 0,01%
UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT, locul 57., 626 voturi, 0,01%
UNIUNEA SĪRBILOR DIN ROMĀNIA, locul 58., 505 voturi,0,01%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 59., 484 voturi, 0,01%
UNIUNEA ROMILOR DIN JUDEŢUL CONSTANŢA, locul 64., 215 voturi, 0,00%
UNIUNEA DEMOCRATICĂ A CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 65., 210 voturi, 0,00
UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMĀNIA, locul 67., 188 voturi, 0,00
UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMĀNIA �DOM POLSKI� , locul 70., 107 voturi, 0,00
PARTIDUL ROMILOR CĂRĂMIZARI DIN ROMĀNIA, locul 73., 26 voturi, 0,00%
Numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar:
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMĀNIA, locul 2., 110 primari, 15,58%
FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA, locul 12., 3 primari, 0,42%
UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 19., 1 primar, 0,14%
COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMĀNIA, locul 20., 1 primar, 0,14%


Procesul verbal din 4 iunie 2000 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea consiliilor locale (4 iunie 2000), publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 260 din 9 iunie 2000, a stabilit următoarele rezultate cu privire la organizaţiile minorităţilor naţionale:

UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMĀNIA, locul 8., 468.904 de voturi, 5,50%
PARTIDA ROMILOR, locul 20., 52.854 de voturi, 0,62%
FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA, locul 24., 23.289 de voturi, 0,27%
ALIANŢA PENTRU UNITATEA RROMILOR, locul 32., 9.510 de voturi, 0,11%
CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 33., 9.073 de voturi, 0,11%
ASOCIAŢIA CIVICĂ PRO ODORHEI - UDVARHELYÉRT POLGĮRI EGYESÜLET, locul 38., 4.383 de voturi, 0,05%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMĀNIA, locul 39., 4.227 de voturi, 0,05%
UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 40., 3.970 de voturi, 0,05%
UNIUNEA SĪRBILOR DIN ROMĀNIA, locul 43., 3.415 de voturi, 0,04%
COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMĀNIA, locul 44., 3.413 de voturi, 0,04%
PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMĀNIA, locul 45., 3.391 de voturi, 0,04%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMĀNIA, locul 49., 2.998 de voturi, 0,04%
COMUNITATEA ETNIEI RROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 55., 1.435 de voturi, 0,02%
COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMĀNIA, locul 58., 1.109 de voturi, 0,01%
COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMĀNIA, locul 59., 1.097 de voturi, 0,01%
UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT, locul 60., 893 de voturi, 0,01%
ALIANŢA ELECTORALĂ F.D.G.R., U.D.M.R., U.C.R., U.D.S.C.R. LA NIVELUL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN, locul 61, 844 de voturi, 0,01%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 62., 781 de voturi, 0,01%
UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMĀNIA, locul 64., 697 de voturi, 0,01%
UNIUNEA CULTURALĂ A ALBANEZILOR DIN ROMĀNIA, locul 66., 611 de voturi, 0,01%
UNIUNEA ROMILOR DIN JUDEŢUL CONSTANŢA, locul 68., 533 de voturi, 0,01%
UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 71., 473 de voturi, 0,01%
FORUMUL TINERETULUI SECUIESC, locul 72., 363 de voturi 0,00%
COMUNITATEA ELENĂ CONSTANŢA, locul 73., 342 de voturi, 0,00%
COMUNITATEA ELENĂ GALAŢI, locul 75., 329 de voturi, 0,00%
COMUNITATEA ITALIANĂ OLTENIA DIN ROMĀNIA, locul 76., 325 de voturi, 0,00%
ALIANŢA ELECTORALĂ - UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT - ROMĀNIA, UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 77., 283 de voturi, 0,00%
COMUNITATEA ELENĂ IAŞI, locul 78., 251 de voturi, 0,00%
UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMĀNIA �DOM POLSKI�, locul 80., 237 de voturi, 0,00%
FEDERAŢIA COMUNITĂŢII EVREIEŞTI DIN ROMĀNIA, locul 81., 237 de voturi, 0,00%
UNIUNEA BULGARĂ DIN ROMĀNIA, locul 82., 218 de voturi, 0,00%
ORGANIZAŢIA NAŢIONALĂ A RROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 84., 199 de voturi, 0,00%
UNIUNEA DEMOCRATICĂ A CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 85., 196 de voturi, 0,00%
ASOCIAŢIA SOCIALĂ CULTURALĂ A RROMILOR, locul 86., 148 de voturi, 0,00%
UNIUNEA ELENĂ DIN ROMĀNIA, locul 89., 84 de voturi, 0,00%
COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMĀNIA - ASOCIAŢIA IDINSTVU TIMIŞOARA, locul 90., 54 de voturi, 0,00%
PARTIDUL ROMILOR CĂRĂMIZARI DIN ROMĀNIA, locul 91., 48 de voturi, 0,00%
LIGA RROMILOR DIN CLISURA DUNĂRII, locul 92., 43 de voturi, 0,00%
UNIUNEA DEMOCRATICĂ A ROMILOR ŞI LĂUTARILOR ARMENIŞ, locul 93., 43 de voturi, 0,00%
ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A ROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 94., 34 de voturi, 0,00%
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMĀNIA ŞI FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA, locul 95., 33 de voturi, 0,00%
ASOCIAŢIA DEMOCRATĂ A ROMILOR, locul 98., 2 voturi, 0,00%


Numărul total al mandatelor de consilieri local, grupate pe partide politice, formaţiuni politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi:

UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMĀNIA, locul 6., 2.451 consilieri, 6,17%
PARTIDA ROMILOR, locul 18., 160 consilieri, 0,40%
FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA, locul 23., 78 consilieri, 0,20%
CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 25., 33 consilieri, 0,08%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMĀNIA, locul 26., 28 consilieri, 0,07%
UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 27., 26 consilieri, 0,07%
ALIANŢA PENTRU UNITATEA RROMILOR, locul 29., 22 consilieri, 0,06%
COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMĀNIA, locul 32., 18 consilieri, 0,05%
PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMĀNIA, locul 34., 15 locuri, 0,04%
UNIUNEA SĪRBILOR DIN ROMĀNIA, locul 35., 14 consilieri, 0,04%
ASOCIAŢIA CIVICĂ PRO ODORHEI - UDVARHELYÉRT POLGĮRI EGYESÜLET, locul 41., 8 consilieri, 0,02%
UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 44., 6 consilieri, 0,02%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 45., 6 consilieri, 0,02%
FORUMUL TINERETULUI SECUIESC, locul 46., 6 consilieri, 0,02%
COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMĀNIA, locul 48., 5 consilieri, 0,01%
UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT, locul 51., 4 consilieri, 0,01%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMĀNIA, locul 57., 2 consilieri, 0,01%
UNIUNEA DEMOCRATICĂ A CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 59., 2 consilieri, 0,01%
UNIUNEA BULGARĂ DIN ROMĀNIA, locul 61., 2 consilieri, 0,01%
COMUNITATEA ETNIEI RROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 63., 1 consilier, 0,00%
UNIUNEA ELENĂ DIN ROMĀNIA, locul 65., 1 consilier, 0,00%
UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMĀNIA �DOM POLSKI�, locul 66., 1 consilier, 0,00%

Procesul verbal din 4 iunie 2000 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea consiliilor judeţene (4 iunie 2000), publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 260 din 9 iunie 2000, prezintă următoarele rezultate:
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMĀNIA, locul 7., 512.413 voturi, 6,27%
PARTIDA ROMILOR, locul 19., 66.807 voturi, 0,82%
FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA, locul 29., 21.882 voturi, 0,27%
ALIANŢA PENTRU UNITATEA RROMILOR, locul 32., 14.458 voturi, 0,18%
CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 33., 13.010 voturi, 0,16%
PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMĀNIA, locul 41., 6.488 voturi, 0,08%
UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 43., 5.928 voturi, 0,07%
COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMĀNIA, locul 46., 4.910 voturi, 0,06%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMĀNIA, locul 47., 4.852 voturi, 0,06%
ASOCIAŢIA CIVICĂ PRO ODORHEI - UDVARHELYÉRT POLGĮRI EGYESÜLET, locul 48., 4.781 voturi, 0,06%
UNIUNEA SĪRBILOR DIN ROMĀNIA, locul 49. 4.220 voturi, 0,05%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 53., 2.308 voturi, 0,03%
ASOCIAŢIA ITALIENILOR DIN ROMĀNIA - RO.AS.IT. , locul 55., 1.848 voturi, 0,02%
COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMĀNIA, locul 59., 1.479 voturi, 0,02%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMĀNIA, locul 60., 1.468 voturi, 0,02%
ALIANŢA ELECTORALĂ F.D.G.R., U.D.M.R., U.C.R., U.D.S.C.R. LA NIVELUL JUDEŢULUICARAŞ-SEVERIN, locul 62., 1.392 voturi, 0,02%
ALIANŢA ELECTORALĂ - UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT - ROMĀNIA, UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 63., 1.335 voturi, 0,02%
COMUNITATEA ETNIEI RROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 64., 1.318 voturi, 0,02%
UNIUNEA ROMILOR DIN JUDEŢUL CONSTANŢA, locul 65., 1.260 voturi, 0,02%
COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMĀNIA, locul 66., 968 voturi, 0,01%
ASOCIAŢIA SOCIALĂ CULTURALĂ A RROMILOR, locul 68., 850 voturi, 0,01%
COMUNITATEA ELENĂ IAŞI, locul 70., 763 voturi, 0,01%
COMUNITATEA ELENĂ GALAŢI, locul 71., 727 voturi, 0,01%
COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMĀNIA - ASOCIAŢIA IDINSTVU TIMIŞOARA, locul 72., 726 voturi,0,01%
UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMĀNIA �DOM POLSKI� , locul 73., 577 voturi, 0,01%
COMUNITATEA ELENĂ CONSTANŢA, locul 74., 566 voturi, 0,01%
COMUNITATEA ITALIANĂ OLTENIA DIN ROMĀNIA, locul 75., 471 voturi, 0,01%
ORGANIZAŢIA NAŢIONALĂ A RROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 76., 440 voturi, 0,01%
UNIUNEA CULTURALĂ A ALBANEZILOR DIN ROMĀNIA, locul 77., 434 voturi, 0,01%
LIGA RROMILOR DIN CLISURA DUNĂRII, locul 78., 420 voturi, 0,01%
UNIUNEA ELENĂ DIN ROMĀNIA, locul 80., 279 voturi, 0,00%
UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMĀNIA, locul 81., 274 voturi, 0,00%
ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A ROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 82., 175 voturi, 0,00%
Numărul total al mandatelor de consilieri judeţeni:
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMĀNIA locul 7., 135 consilieri, 7,86%
PARTIDA ROMILOR, locul 20., 4 consilieri, 0,23%
FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA. locul 21., 4 consilieri, 0,23%
ASOCIAŢIA CIVICĂ PRO ODORHEI - UDVARHELYÉRT POLGĮRI EGYESÜLET locul 22., 4 consilieri, 0,23%


Procesul verbal din 18 iunie 2000 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea primarilor (18 iunie 2000), publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 285 din 23 iunie 2000, comunică următoarele rezultate:
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMĀNIA, locul 7., 220.658 voturi, 3,06%
FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA, locul 16., 47.608 voturi, 0,66%
UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 23., 2.936 voturi, 0,04%
PARTIDA ROMILOR, locul 24., 2.507 voturi, 0,03%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMĀNIA, locul 25., 2.152 voturi, 0,03%
UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT, locul 30., 1.308 voturi, 0,02%
UNIUNEA SĪRBILOR DIN ROMĀNIA, locul 35., 874 voturi, 0,01%
UNIUNEA DEMOCRATICĂ A CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 39., 677 voturi, 0,01%
UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 41., 636 voturi, 0,01%
CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 42., 449 voturi, 0,01%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 43., 355 voturi, 0,00%
Numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar:
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMĀNIA, locul 12., 38 primari, 1,69%
FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA, locul 21., 2 primari, 0,09%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMĀNIA, locul 22., 2 primari, 0,09%
UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, locul 23., 2 primari, 0,09%
UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 29., 1 primar, 0,04%

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Romāniei nr. 165 din 13 octombrie 2000 pentru completarea art. 5 din Legea nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 514 din 19 octombrie 2000, a adus următoarele modificări:
După alineatul (7) al articolului 5 din Legea nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificările ulterioare, se introduce alineatul (8) cu următorul cuprins: �(8) Organizaţiile cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale pot opta să depună, prin derogare de la prevederile alin. (3), (6) şi (7), aceeaşi listă de candidaţi pentru Camera Deputaţilor īn mai multe circumscripţii electorale.�

Conform Listei din 21 octombrie 2000 semnelor electorale depuse, potrivit legii, la Biroul Electoral Central de partidele, formaţiunile politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 518 din 21 octombrie 2000, la alegerile naţionale s-au īnscris următoarele organizaţii ale minorităţilor naţionale:

UNIUNEA CULTURALĂ A ALBANEZILOR DIN ROMĀNIA
PARTIDA ROMILOR
UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA
COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMĀNIA
UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT - ROMĀNIA
LIGA ALBANEZILOR DIN ROMĀNIA
COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMĀNIA
UNIUNEA BULGARILOR PAVLICHENI DIN ROMĀNIA
PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMĀNIA
LIGA COMUNITĂŢILOR ITALIENE DIN ROMĀNIA
UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMĀNIA
UNIUNEA DEMOCRATĂ A MAGHIARILOR DIN ROMĀNIA
FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA
UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMĀNIA
UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMĀNIA
UNIUNEA ELENĂ DIN ROMĀNIA
COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMĀNIA
UNIUNEA DEMOCRATICĂ A CEHILOR ŞI SLOVACILOR DIN ROMĀNIA
FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMĀNIA
COMUNITATEA TURCĂ DIN ROMĀNIA
UNIUNEA SĪRBILOR DIN ROMĀNIA
UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMĀNIA
UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMĀNIA
ASOCIAŢIA CULTURALĂ BULGARĂ DIN ROMĀNIA
UNIUNEA CULTURALĂ A RUTENILOR DIN ROMĀNIA
UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA
UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMĀNIA �DOM POLSKI� - BUCUREŞTI
UNIUNEA DEMOCRATĂ A CROAŢILOR DIN ROMĀNIA
CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMĀNIA
LIGA DEMOCRATĂ A CROAŢILOR DIN ROMĀNIA
ASOCIAŢIA MACEDONENILOR SLAVI DIN ROMĀNIA
COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMĀNIA
COMUNITATEA ETNIEI RROMILOR DIN ROMĀNIA
ALIANŢA PENTRU UNITATEA RROMILOR (A.U.RR.)
COMUNITATEA ELENĂ-PRAHOVA


Īn urma contestării candidaturii domnului György Frunda, Curtea Constituţională a emis Hotărīrea nr. 23 din 3 noiembrie 2000 privind contestarea īnregistrării candidaturii domnului György Frunda pentru funcţia de Preşedinte al Romāniei, publicat īn Monitorul Oficial nr. 603 din data de 24/11/2000, īn care a stabilit următoarele:
La data de 2 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a īnaintat Curţii Constituţionale, īn vederea soluţionării, Contestaţia nr. 300 din 2 noiembrie 2000, formulată de domnul Adrian D. Munteanu.
Contestaţia priveşte īnregistrarea candidaturii domnului György Frunda pentru funcţia de Preşedinte al Romāniei la alegerile din 26 noiembrie 2000 şi formează obiectul Dosarului nr. 359D/2000.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza īntīi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărīrea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţia se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
Īn motivarea contestaţiei se arată că, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 69/1992, pentru funcţia de Preşedinte al Romāniei se pot prezenta candidaţi propuşi de partide sau formaţiuni politice ori candidaţi independenţi. Īn cazul candidatului György Frunda aceste dispoziţii sīnt īncălcate, deoarece �U.D.M.R. la această dată nu este partid politic, nu este īnregistrat [...] şi, deci, nu se regăseşte īn registrul partidelor politice din Romānia, aşa cum prevede Legea partidelor politice nr. 27/1996�. De asemenea, contestatorul consideră că �alegătorii din Romānia nu pot cunoaşte cu certitudine numele şi prenumele acestui candidat�, īntrucīt atīt numele, cīt şi prenumele sīnt �grafiate folosind un alfabet al unei limbi străine, altul decīt cel al limbii romāne care este limba oficială īn Romānia, conform art. 13 din Constituţie, şi īn care, potrivit uzanţelor, se redactează toate actele de identitate [...]�.
Reprezentantul Ministerului Public, punīnd concluzii, īn temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui Romāniei, apreciază că motivele invocate nu pot fi reţinute, deoarece acestea nu se referă la condiţiile prevăzute de lege pentru eligibilitatea īn funcţia de Preşedinte al Romāniei. Īn final, se solicită respingerea contestaţiei.
CURTEA, analizīnd contestaţia prin raportare la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui Romāniei, cu modificările ulterioare, şi văzīnd concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă să soluţioneze contestaţia privind īnregistrarea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al Romāniei.
Īn opinia contestatorului, domnul György Frunda nu poate candida la funcţia de Preşedinte al Romāniei, deoarece pīnă īn prezent nu se cunoaşte �dacă este susţinut şi propus de vreun partid politic sau formaţiune politică sau este independent� şi nici �identitatea persoanei propusă ilegal de U.D.M.R.�.
Analizīnd contestaţia, Curtea constată că, īn temeiul dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit cărora �Organizaţiile cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale care participă la alegeri sīnt echivalate juridic, īn ce priveşte operaţiunile electorale, cu partidele politice�, dispoziţii coroborate cu cele ale art. 48 din Legea partidelor politice nr. 27/1996, precum şi cu cele ale art. 3 alin. (1) teza īntīi din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui Romāniei (�La alegerile pentru Preşedintele Romāniei se pot prezenta candidaţi propuşi de partide şi formaţiuni politice sau candidaţi independenţi.�), candidatura domnului György Frunda poate fi propusă şi susţinută de Uniunea Democrată a Maghiarilor din Romānia.
Īn legătură cu susţinerea contestatorului referitoare la modul de indicare a numelui şi prenumelui candidatului, ceea ce ar putea crea confuzii privind identitatea acestuia, Curtea Constituţională reţine că cercetarea acestor probleme nu intră īn competenţa sa. De altfel, atīt condiţiile de eligibilitate, cīt şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales īn funcţia de Preşedinte al Romāniei sīnt prevăzute expres şi limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) şi la art. 81 alin. (4) din Constituţie, texte al căror conţinut este următorul:
- Art. 35: �(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care īndeplinesc condiţiile prevăzute īn articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea īn partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie să fi īmplinit, pīnă īn ziua alegerilor inclusiv, vīrsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi īn Camera Deputaţilor sau īn organele locale, şi vīrsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi īn Senat sau īn funcţia de Preşedinte al Romāniei.�;
- Art. 34 alin. (2): �Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărīre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.�;
- Art. 16 alin. (3): �Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia romānă şi domiciliul īn ţară.�;
- Art. 37 alin. (3): �Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.�;
- Art. 81 alin. (4): �Nici o persoană nu poate īndeplini funcţia de Preşedinte al Romāniei decīt pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.�
Īn speţă, examinīnd motivele invocate de contestator, Curtea constată că acestea nu se regăsesc īn conţinutul prevederilor constituţionale anterior menţionate.
Īn consecinţă, contestaţia ce face obiectul prezentei cauze urmează să fie respinsă.
Pentru considerentele arătate, īn temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 16, 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992,
CURTEA, īn numele legii, HOTĂRĂŞTE:
Respinge contestaţia privind īnregistrarea candidaturii domnului György Frunda pentru funcţia de Preşedinte al Romāniei, contestaţie formulată de domnul Adrian D. Munteanu.
Hotărīrea este definitivă şi se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

Conform Procesului verbal din 2 decembrie 2000 privind rezultatul alegerilor din 26 noiembrie pentru Senat şi Camera Deputaţilor, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 627 din 4 decembrie 2000, organizaţiile aparţinīnd minorităţile naţionale au obţinut următorul rezultat la Senat:

UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMĀNIA, locul 5., 751.310 voturi, 6.90%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMĀNIA, locul 28., 9226 voturi, 0.08%
CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 34., 2045 voturi, 0.02%
PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMĀNIA, locul 36., 498 voturi, 0.00%
Īn Camera Deputaţilor au fost validate următoarele rezultate:
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMĀNIA, locul 5., 736.863 voturi, 6.80%
PARTIDA ROMILOR, locul 14., 71786 0.66%
FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA, locul 19, 40.844 voturi, 0.38%
UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMĀNIA, locul 23., 21.302 voturi, 0.20%
COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMĀNIA STR. TREI IERARHI NR. 2 - IAŞI, locul 24., 21.263 voturi, 0.20%
UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT-ROMĀNIA, locul 26., 20.085 voturi, 0.19%
LIGA COMUNITĂŢILOR ITALIENE DIN ROMĀNIA, locul 30, 16.266 voturi, 0.15%
UNIUNEA ELENĂ DIN ROMĀNIA, locul 31, 15.007 voturi, 0.14%
FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMĀNIA, locul 34., 12.629 voturi, 0.12%
CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMĀNIA, locul 35., 12.171 voturi, 0.11%
COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMĀNIA, locul 37., 11.558 voturi, 0.11%
UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 38., 11.084 voturi, 0.10%
 LIGA ALBANEZILOR DIN ROMĀNIA, locul 40., 10.543 voturi, 0.10%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMANIA, locul 41., 10.380 voturi, 0.10%
UNIUNEA UCRAINIENILOR DIN ROMĀNIA, locul 42, 9.404 voturi, 0.09%
ASOCIAŢIA MACEDONENILOR SLAVI DIN ROMĀNIA, locul 43., 8.809 voturi, 0.08%
UNIUNEA SĪRBILOR DIN ROMĀNIA, locul 44, 8.748 voturi, 0.08%
ASOCIAŢIA CULTURALĂ BULGARĂ DIN ROMĀNIA, locul 45., 8.092 voturi, 0.07%
UNIUNEA CULTURALĂ A ALBANEZILOR DIN ROMĀNIA, locul 46., 7.798 voturi, 0.07%
UNIUNEA CULTURALĂ A RUTENILOR DIN ROMĀNIA, locul 47., 6.942 voturi, 0.06%
UNIUNEA DEMOCRATICĂ TURCĂ DIN ROMĀNIA, locul 48., 6.675 voturi, 0.06%
COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMĀNIA, locul 49., 5.923 voturi, 0.05%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINIENILOR DIN ROMĀNIA, locul 50., 5.843 voturi, 0.05%
UNIUNEA DEMOCRATICĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMĀNIA, locul 51., 5.686 voturi, 0.05%
UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMĀNIA. locul 52., 5.055 voturi, 0.05%
COMUNITATEA TURCĂ DIN ROMĀNIA, locul 53., 3.953 voturi, 0.04%
PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMĀNIA, locul 55., 3.510 voturi, 0.03%
COMUNITATEA ELENĂ IAŞI, locul 58., 2.072 voturi, 0.02%
UNIUNEA DEMOCRATĂ A CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 59., 2.059 voturi, 0.02%
COMUNITATEA ELENĂ - PRAHOVA, locul 60., 1.992 voturi, 0.02%
UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMĀNIA �DOM POLSKI� - BUCUREŞTI, locul 62., 1.619 voturi, 0.01%
UNIUNEA CEHILOR DIN ROMĀNIA, locul 63., 1.539 voturi, 0.01%
LIGA DEMOCRATĂ A CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, locul 64., 1.329 voturi, 0.01%
UNIUNEA GENERALĂ A ASOCIAŢILOR ETNIEI HUŢULE, locul 65., 1.225 voturi, 0.01%
UNIUNEA BULGARILOR PAVLICHENI DIN ROMĀNIA, locul 67., 497 voturi, 0.00%
COMUNITATEA ELENĂ ELPIS - CONSTANŢA, locul 68., 449 voturi, 0.00%

Rectificarea din 6 decembrie 2000 la Procesul-verbal privind rezultatul alegerilor din 26 noiembrie 2000, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 634 din 6 decembrie 2000 conţine lista candidaţiilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinīnd unei minorităţi naţionale cărora li s-a repartizat un mandat de deputat:

1. UNIUNEA SĪRBILOR DIN ROMĀNIA, deputat SLAVOMIR GVOZDENOVICI
2. UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMĀNIA, deputat VARUJAN PAMBUCCIAN
3. UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO- MUSULMANI DIN ROMĀNIA, deputat NEGIAT SALI
4. UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMĀNIA, deputat METIN CERCHEZ
5. UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMĀNIA, deputat ŞTEFAN TCACIUC
6. UNIUNEA CULTURALĂ A RUTENILOR DIN ROMĀNIA, deputat GHEOGHE FIRCZAK
7. FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMĀNIA, deputat EHERHARD WOLFGANG WITTSTOCK
8. UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMĀNIA, deputat IOHAN-PETER BABIAS
9. UNIUNEA DEMOCRATICĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMĀNIA, deputat ANA FLOREA
10. UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT - ROMĀNIA, deputat PETRU MIRCIOV
11. COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMĀNIA, deputat MIRON IGNAT
12. FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMĀNIA, deputat DOREL DORIAN
13. UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMĀNIA, deputat MIHAI RADAN
14. ASOCIAŢIA MACEDONENILOR SLAVI DIN ROMĀNIA, deputat VASILE IOAN SAVU
15. LIGA ALBANEZILOR DIN ROMĀNIA, deputat OANA MANOLESCU
16. UNIUNEA ELENA DIN ROMĀNIA, deputat SOTIRIS FOTOPOLOS
17. PARTIDA ROMILOR, deputat NICOLAE PĂUN
18. COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMĀNIA, STR. TREI IERARHI NR. 2 - IAŞI, deputat ILEANA STANA IONESCU
 

Prezenţa minorităţilor naţionale īn cadrul diferitelor autorităţi, structuri guvernamentale pentru minorităţi naţionale

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor a sesizat Curtea Constituţională, la data de 20 decembrie 1999, cu privire la neconstituţionalitatea Hotărīrii Camerei Deputaţilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor.
Decizia nr. 17 a Curţii Constituţionale din 27 ianuarie 2000 privind constituţionalitatea Hotărīrii Camerei Deputaţilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 40 din 31 ianuarie 2000, a constatat următoarele:
Sesizarea face obiectul Dosarului nr. 251B/1999 al Curţii Constituţionale.
Īn sesizare se arată că prin hotărīrea criticată s-a decis �componenţa nominală a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, fără a se lua īn considerare configuraţia Camerei Deputaţilor, astfel cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare�. Īn consecinţă, se arată īn continuare, grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a fost exclus din această configuraţie, cu toate că atīt Constituţia Romāniei, cīt şi Regulamentul Camerei Deputaţilor instituie principiul egalităţii īntre Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale şi celelalte grupuri parlamentare, deci un acces egal atīt la conducerea Camerei Deputaţilor, īn speţă la conducerea Biroului permanent, cīt şi la conducerea comisiilor permanente. Īn legătură cu alcătuirea comisiilor parlamentare, dar nu şi la alcătuirea Biroului permanent, arată autorul sesizării, s-a respectat principiul constituţional.
Se mai arată că această situaţie a apărut īn anul 1999, īntrucīt anterior, respectiv īn legislatura 1992-1996, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a avut un reprezentant īn Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care ocupa funcţia de chestor. Se consideră că situaţia creată constituie o gravă īncălcare a dreptului de reprezentare al minorităţilor naţionale şi că astfel se nesocotesc prevederile art. 4 alin. (2), ale art. 59 alin. (2) şi ale art. 61 alin. (5) din Constituţie, precum şi dispoziţiile art. 13, 20 şi 23 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.
Īn conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, sesizarea a fost comunicată preşedintelui Camerei Deputaţilor, cu precizarea datei cīnd vor avea loc dezbaterile. Īn baza art. 21 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis la data de 23 decembrie 1999 punctul de vedere al Biroului permanent al acestei Camere. Īn acest punct de vedere se consideră că sesizarea este inadmisibilă, īntrucīt, �Īn conformitate cu dispoziţiile art. 144 lit. b) din Constituţia Romāniei, Curtea Constituţională este chemată să se pronunţe asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului şi nicidecum asupra unei hotărīri de aplicare a prevederilor acestor regulamente�. Din examinarea acestui text constituţional şi a dispoziţiilor Legii nr. 47/1992, se arată īn continuare, rezultă că soluţionarea unei asemenea sesizări nu intră īn competenţa Curţii Constituţionale.
Īn temeiul prevederilor art. 5 din Legea nr. 47/1992, republicată, judecătorul-raportor a solicitat secretarului general al Camerei Deputaţilor să trimită hotărīrea sau, dacă este cazul, hotărīrile Camerei Deputaţilor ori deciziile Biroului său permanent, prin care s-a stabilit repartizarea pe grupuri parlamentare a funcţiilor din cadrul acestui Birou, īmpreună cu stenogramele şedinţelor īn care au fost adoptate acele hotărīri sau decizii. Răspunzīnd acestei solicitări, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale, īn copie, Hotărīrea nr. 25 din 1 septembrie 1999, precum şi stenogramele şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi ale şedinţei plenului Camerei Deputaţilor din ziua de 1 septembrie 1999.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
examinīnd sesizarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, comunicat de preşedintele acesteia, stenogramele şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi ale şedinţei plenului Camerei Deputaţilor din 1 septembrie 1999, raportul judecătorului-raportor, Hotărīrea Camerei Deputaţilor nr. 25 din 1 septembrie 1999, raportată la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Obiectul controlului de constituţionalitate īl constituie Hotărīrea Camerei Deputaţilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 433 din 2 septembrie 1999.
Prin sesizare Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale consideră ca fiind contrar normelor constituţionale modul īn care a fost alcătuit prin această hotărīre Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, īntrucīt componenţa nominală a acestuia a fost decisă fără a se ţine seama de configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, astfel cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. Īn opinia autorului sesizării, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a fost exclus din configuraţia politică a acestei Camere, deşi atīt dispoziţiile Constituţiei, cīt şi cele ale Regulamentului Camerei Deputaţilor consfinţesc principiul egalităţii dintre acest grup parlamentar şi celelalte grupuri parlamentare, principiu care le conferă un acces egal la participarea īn cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. Autorul sesizării de neconstituţionalitate consideră, de asemenea, că prin acest mod de alcătuire a Biroului permanent au fost īncălcate dispoziţiile art. 4 alin. (2), cele ale art. 59 alin. (2) şi cele ale art. 61 alin. (5) din Constituţie, precum şi prevederile art. 13, 20 şi 23 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.
Textele constituţionale invocate au următorul cuprins:
- Art. 4 alin. (2): �Romānia este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.�
- Art. 59 alin. (2): �Organizaţiile cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale, care nu īntrunesc īn alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate īn Parlament au dreptul la cīte un loc de deputat, īn condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.�
- Art. 61 alin. (5): �Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.�
Dispoziţiile din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărīrea Camerei Deputaţilor nr. 8 din 24 februarie 1994 şi republicat, īn temeiul art. II din Hotărīrea Camerei Deputaţilor nr. 4 din 11 martie 1996, īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 53 din 14 martie 1996, dispoziţii regulamentare despre care, de asemenea, se afirmă īn sesizare că au fost īncălcate prin hotărīrea criticată, au următorul cuprins:
- Art. 13: �Grupurile parlamentare sīnt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat īn alegeri pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice. Deputaţii unui partid sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decīt un singur grup parlamentar. Deputaţii care au candidat pe listele unei coaliţii electorale şi fac parte din partide sau formaţiuni politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formaţiunilor din care fac parte. Deputaţii unor partide sau formaţiuni politice care nu īntrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni īn grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1. Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale, altele decīt minoritatea maghiară, pot constitui un singur grup parlamentar.�
- Art. 20: �După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se alege preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedintele Camerei Deputaţilor este şi preşedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Biroul permanent se alcătuieşte prin negocieri īntre liderii grupurilor parlamentare, respectīndu-se configuraţia politică a Camerei, aşa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.�
- Art. 23: �Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare. Īn vederea depunerii propunerilor, Camera Deputaţilor stabileşte numărul de locuri din Biroul permanent, care revine, pe funcţii, grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice a Camerei. Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. 1 se fac de către liderii grupurilor parlamentare, īn limita numărului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune īn īntregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor. Dacă nu se realizează această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin, īn care lista este aprobată cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile.�
Examinīnd referirile la textele constituţionale invocate prin sesizarea formulată de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, Curtea Constituţională observă, mai īntīi, că principiul egalităţii cetăţenilor, consacrat īn art. 4 alin. (2) din Constituţie, constituie o garanţie constituţională care se referă exclusiv la cetăţeni, iar nu şi la structuri organizatorice, astfel cum, īn speţă, este Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, organ de lucru īn cadrul structurii interne a Camerei. Aşa fiind, Curtea constată că referirea la art. 4 alin. (2) din Constituţie nu este relevantă.
Īn al doilea rīnd, īn ceea ce priveşte dispoziţiile art. 59 alin. (2) din Constituţie, care reglementează dreptul organizaţiilor minorităţilor naţionale la cīte un loc de deputat, obţinut īn condiţiile legii electorale, chiar dacă nu īntrunesc īn alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate īn Parlament, Curtea constată că această dispoziţie constituţională priveşte constituirea Camerei Deputaţilor, iar nu alcătuirea Biroului permanent al acesteia. Prin urmare, nici referirea la art. 59 alin. (2) din legea fundamentală nu este relevantă. Īn al treilea rīnd, īn legătură cu invocarea prevederilor art. 61 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că prin criticile formulate īn sesizare este pusă īn discuţie respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor cu ocazia alcătuirii Biroului permanent al acesteia la īnceputul sesiunii de toamnă din anul 1999.
Sub acest aspect, Curtea Constituţională, examinīnd jurisprudenţa sa anterioară, constată că, prin Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii Regulamentului Camerei Deputaţilor, īn urma sesizării preşedintelui acestei Camere. Prin această decizie Curtea a procedat, īntre altele, la controlul constituţionalităţii dispoziţiilor art. 20 alin. 2 din regulament, text care, la acea dată, avea următorul cuprins: �Īn vederea depunerii propunerilor, Camera Deputaţilor stabileşte numărul de locuri din Biroul permanent, care revine, pe funcţii, unor grupuri parlamentare, potrivit configuraţiei politice a Camerei.� Acest text a fost declarat neconstituţional, īn parte, considerīndu-se că prin �folosirea cuvīntului unor se creează impresia şi posibilitatea excluderii altor grupuri parlamentare, venind astfel īn conflict cu dispoziţiile art. 61 alin. (5) din Constituţie, care impun respectarea configuraţiei politice a Camerei, fără rezerve�. Prin aceeaşi decizie a mai fost examinată şi constituţionalitatea dispoziţiilor art. 23 alin. 3 din regulament, text care, la acea dată, avea următorul cuprins: �Biroul permanent se alcătuieşte prin negocieri īntre liderii grupurilor parlamentare, respectīndu-se, pe cīt posibil, configuraţia politică a Camerei, aşa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.� Şi acest text a fost declarat neconstituţional, īn parte, īntrucīt sintagma �pe cīt posibil� constituia o adăugare la textul imperativ al art. 61 alin. (5) din Constituţie. Ca urmare a acestor soluţii ale autorităţii de jurisdicţie constituţională, Camera Deputaţilor, īn conformitate cu exigenţele impuse prin art. 145 alin. (1) din Constituţie şi prin art. 22 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, a reexaminat regulamentul, operīnd modificările corespunzătoare prin Hotărīrea nr. 4 din 11 martie 1996. Īn consecinţă, īn cuprinsul Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 53 din 14 martie 1996, textele art. 20 alin. 2 şi ale art. 23 alin. 3 au fost puse īn acord cu art. 61 alin. (5) din legea fundamentală, fiind excluse cuvīntul �unor� şi, respectiv, sintagma �pe cīt posibil�.
Rezultă că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, locurile pe funcţii īn  cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor revin tuturor grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei  politice a Camerei. Din această configuraţie politică fac parte şi deputaţii organizaţi īn Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, īntrucīt aceştia dobīndesc mandatul īn urma desfăşurării operaţiunilor electorale, fiind aleşi, ca şi ceilalţi deputaţi, īn condiţiile generale ale art. 3 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Sub acest aspect, este relevant că, potrivit dispoziţiilor art. 48 din Legea partidelor politice nr. 27/1996, �Organizaţiile cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale, care participă la alegeri, sīnt obligate să respecte, īn mod corespunzător şi, dacă este cazul, prevederile art. 2-4, 7, 16, 34-43 şi 47�.
Īntrucīt textele legale la care se face astfel trimitere cuprind reglementări referitoare la partidele politice, aceasta demonstrează existenţa unei accentuate asimilări, cu partidele politice, a �organizaţiilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale, care participă la alegeri�. Aceeaşi asimilare se reflectă şi īn cuprinsul dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit cărora �Organizaţiile cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale care participă la alegeri sīnt echivalate juridic, īn ce priveşte operaţiunile electorale, cu partidele politice�. Īn plus, este, de asemenea, relevant că reprezentarea minorităţilor naţionale īn Camera Deputaţilor nu se realizează automat şi necondiţionat, īntrucīt, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 68/1992, �Organizaţiile cetăţenilor aparţinīnd unei minorităţi naţionale, legal constituite, care nu au obţinut īn alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, īmpreună, potrivit art. 59 alin. (2) din Constituţie, la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe īntreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat�. Aşadar, dispoziţiile art. 59 alin. (2) din Constituţie nu au semnificaţia creării unor locuri pentru �deputaţi de drept�, ci instituie garanţia reprezentării īn Parlament, īn condiţiile legii electorale, a organizaţiilor cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale, pentru ca acestea să poată promova interesele membrilor lor, īn baza programului politic propriu, la nivelul �organului reprezentativ suprem al poporului romān� [art. 58 alin. (1) din Constituţie].
Īntrucīt Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 45 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Camerei Deputaţilor, īn sensul că toate grupurile parlamentare regulamentar constituite sīnt egale īn drepturi, rezultă că totalitatea acestor grupuri parlamentare constituie, īn sensul prevederilor art. 61 alin. (5) din Constituţie, �configuraţia politică� a fiecărei Camere a Parlamentului şi că, prin urmare, toate grupurile au dreptul la reprezentare, īn funcţie de ponderea lor, īn cadrul Biroului permanent şi īn cel al comisiilor parlamentare, ca structuri organizatorice de lucru ale Parlamentului.
Regulamentul īn vigoare al Camerei Deputaţilor, modificat īn concordanţă cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 17 mai 1994, prin prevederile cuprinse īn art. 20 şi 23, referitoare la alcătuirea Biroului permanent, precum şi, de altminteri, prin prevederile art. 37, referitoare la alcătuirea comisiilor parlamentare, satisface pe deplin exigenţele art. 61 alin. (5) din Constituţie, dispoziţii constituţionale care sīnt relevante pentru, īntre altele, adoptarea hotărīrilor Camerei Deputaţilor referitoare la alcătuirea Biroului permanent al acesteia. De altfel, Curtea Constituţională observă că īn prezenta cauză nici nu a fost criticată, ca fiind neconstituţională, vreo dispoziţie a Regulamentului Camerei Deputaţilor.
Īn aceste condiţii, Curtea, reţinīnd că sesizarea īnaintată de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor s-a făcut īn baza art. 144 lit. b) din Constituţie, constată că, potrivit acestor prevederi ale legii fundamentale, Curtea Constituţională �se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori�.
Din categoria �regulamentelor Parlamentului�, la care se referă art. 144 lit. b) din Constituţie, face parte şi Regulamentul Camerei Deputaţilor. Prin conţinutul său şi prin procedura de adoptare, acest regulament se īncadrează, ca act juridic, īn categoria �hotărīrilor� Camerelor Parlamentului, īn sensul art. 64 din Constituţie, potrivit căruia �Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărīri şi moţiuni [...]�. El este un act juridic normativ, conţinīnd reguli juridice cu caracter de generalitate referitoare la organizarea internă şi la funcţionarea Camerei Deputaţilor.
Pe de altă parte, sesizarea examinată īn prezenta cauză are ca obiect Hotărīrea Camerei Deputaţilor nr. 25 din 1 septembrie 1999, care se referă exclusiv la alegerea nominală, pentru o anumită sesiune, a vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor. De aceea, această hotărīre nu este un act juridic normativ, ci constituie un act juridic individual de aplicare a Regulamentului Camerei Deputaţilor şi, īn consecinţă, nu intră īn conţinutul ipotezei avute īn vedere prin prevederile art. 144 lit. b) din legea fundamentală.
Īn plus, potrivit art. 2 alin. (3) şi art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, dispoziţii legale care se īntemeiază pe prevederile art. 144 lit. b) din Constituţie, Curtea Constituţională nu are competenţa să exercite controlul de constituţionalitate asupra modului de interpretare sau asupra modului de aplicare a regulamentelor Parlamentului. Camera Deputaţilor este unica autoritate publică ce deţine competenţa ca, īn virtutea principiului autonomiei regulamentare, prevăzut īn art. 61 alin. (1) din Constituţie, text conform căruia �Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. [...]�, să interpreteze, ea īnsăşi, conţinutul normativ al regulamentului propriu şi să decidă asupra modului de aplicare a acestuia, respectīndu-se de fiecare dată, desigur, normele constituţionale aplicabile. Īn acest sens, de altfel, este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, exprimată prin: Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993; Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994; Decizia Plenului nr. 22 din 27 februarie 1995, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 64 din 7 aprilie 1995; Decizia nr. 98 din 25 octombrie 1995, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995. Considerentele acestor decizii sīnt valabile şi īn prezenta cauză, neintervenind elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Īn consecinţă, urmează să se constate că soluţionarea sesizării Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, sesizare ce face obiectul prezentei decizii, nu este de competenţa Curţii Constituţionale.
Faţă de cele arătate, potrivit prevederilor art. 144 lit. b) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A. b), ale art. 21 şi 22 din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
Īn numele legii
DECIDE:
Constată că soluţionarea sesizării Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor privind neconstituţionalitatea Hotărīrii nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor nu este de competenţa Curţii Constituţionale.
Prezenta decizie se comunică Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, precum şi Camerei Deputaţilor şi se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.
 Definitivă şi obligatorie.

Īn conformitate cu Hotărīrea nr. 78 din 31 ianuarie 2000 privind reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 51 din 2 februarie 2000, structura aparatului de lucru al Guvernului cuprinde şi Departamentul pentru Relaţiile cu Romānii de peste Hotare şi Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale.

Conform Hotărīrii nr. 85 din 31 ianuarie 2000 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărīrea Guvernului nr. 690/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 58 din 8 februarie 2000, īn cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale există Direcţia generala īnvatamīnt pentru minoritatile nationale, cu Directia īnvatamīnt īn limba maghiara şi Direcţia īnvatamīnt īn limba germana si īn alte limbi.

Hotărīrea nr. 571 din 3 iulie 2000 pentru completarea art. 2 din Hotărīrea Guvernului nr. 459/1998 privind īnfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Interministerial pentru Minorităţi Naţionale, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 320 din 10 iulie 2000 a completat hotărīrea iniţială cu litera q) cu următorul cuprins: �q) Ministerul Tineretului şi Sportului.�.

Ordonanţa nr. 121 din 31 august 2000 privind īnfiinţarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 437 din 3 septembrie 2000, prevede:
Art. 1. - (1) Se īnfiinţează Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, ca instituţie publică cu personalitate juridică īn subordinea Guvernului şi coordonarea Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, cu sediul īn municipiul Cluj-Napoca.
(2) Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale este un institut de cercetare pluridisciplinară.
Art. 2. - (1) Scopul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale este de a asigura o mai bună cunoaştere de către instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii romāni a problematicii drepturilor minorităţilor naţionale, a modului īn care comunităţile minorităţilor īşi păstrează, īşi dezvoltă şi īşi exprimă identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă, precum şi a modului īn care aceste drepturi sīnt garantate īn alte ţări.
(2) Totodată scopul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale este să informeze opinia publică de peste hotare īn legătură cu modalităţile practice prin care drepturile minorităţilor naţionale sīnt asigurate şi respectate īn Romānia.
Art. 3. - Principalele atribuţii ale Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale sīnt:
a) elaborarea unor studii şi efectuarea unor cercetări privind diferitele aspecte ale păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase īn rīndul minorităţilor naţionale;
b) organizarea de programe de formare destinate īndeosebi acelor categorii de persoane care au răspunderi speciale pentru protecţia minorităţilor naţionale sau pentru cunoaşterea problematicii minorităţilor naţionale;
c) organizarea şi realizarea unui program permanent de relaţii cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale din străinătate, care au īn obiectivele lor problematica minorităţilor naţionale;
d) furnizarea, la cerere sau periodic, de informaţii privind eforturile guvernamentale şi neguvernamentale din Romānia pentru a promova şi proteja drepturile minorităţilor naţionale şi eforturile similare din alte ţări, precum şi angajamentele internaţionale asumate de Romānia şi modul īn care ele sīnt īndeplinite;
e) organizarea de sondaje de opinie publică pe diferite aspecte, privind protecţia minorităţilor naţionale īn Romānia.
Art. 4. - (1) Alte atribuţii, modul de organizare şi funcţionare, precum şi structura organizatorică şi numărul maxim de personal se aprobă prin hotărīre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare propriu se aprobă de conducerea acestuia.
Art. 5. - Īn cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale va funcţiona un centru de documentare referitoare la drepturile minorităţilor naţionale, precum şi de referinţe bibliografice. Accesul la datele centrului de documentare, la studiile, cercetările şi la toate serviciile institutului este deschis tuturor utilizatorilor.
Art. 6. - (1) Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale poate realiza cercetări pe bază de contract cu alte instituţii şi organisme ştiinţifice, precum şi alte servicii din domeniul său de activitate, potrivit deciziei conducerii acestuia ori la solicitarea unor organisme de specialitate din ţară şi din străinătate.
(2) Pentru serviciile prestate institutul percepe tarife care se aprobă de ordonatorul principal de credite bugetare.
Art. 7. - (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale se asigură din venituri extrabugetare şi din alocaţiile acordate de la bugetul de stat.
(2) Veniturile extrabugetare se constituie din sumele rezultate din contracte sau din prestarea altor servicii din domeniul său de activitate, precum şi din donaţii sau sponsorizări.
Art. 8. - Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale va prezenta anual Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale un raport privind activitatea desfăşurată.

Hotărīrea Camerei Deputaţilor nr. 29 din 4 septembrie 2000 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 445 din 8 septembrie 2000, la art. 2 prevede alegerea īn funcţia de secretar al Camerei Deputaţilor un număr de 4 deputaţi, īntre care Gherasim Gazi reprezentīnd Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Hotărīrea Guvernamentală nr. 853 din 28 septembrie 2000 privind stabilirea măsurilor pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerii Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a Preşedintelui Romāniei din anul 2000, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 483 din 3 octombrie 2000, prevede componenţa Comisiei Tehnice Centrale, avīnd ca membru şi Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale.

Hotărīrea Parlamentului Romāniei nr. 37 din 17 octombrie 2000 privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 511 din 18 octombrie 2000 prevede, īn lista de 8 membrii, şi următoarele persoane:
Mįrton Įrpįd Francisc - Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Dorel Dorian - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Hotărīrea Camerei Deputaţilor nr. 41 din 11 decembrie 2000 pentru aprobarea componenţei Comisiei de validare a mandatelor de deputat, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 657 din 14 decembrie 2000, a aprobat următorii membri (dintr-un total de 30), facīnd parte din organizaţii ale minorităţilor naţionale:
Székely Ervin Zoltįn, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Tokay Gheorghe, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Tcaciuc Ştefan, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
Wittstock Eberhard Wolfgang, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Hotărīrea Camerei Deputaţilor nr. 45 din 18 decembrie 2000 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 696 din 27 decembrie 2000, aprobă lista de membri, pe care figurează:
Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare (30 membri):
  Pécsi Francisc, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Tcaciuc Ştefan, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
  Vida Iuliu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci (26 membri)
  Birtalan Akos, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Ignat Miron, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
  Sali Negiat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
  Winkler Iuliu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Comisia pentru industrii şi servicii (23 membri)
  Antal Istvįn, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Cerchez Metin, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
  Erdei Doloczki Istvįn, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice (29 membri)
  Babiaş Iohan-Peter, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
  Kelemen Atilla-Béla-Ladislau, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale (18 membri)
   Babiuc Victor, Grupul parlamentar al P.N.L.
  Bereczki Endre, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)
  Buga Florea, Grupul parlamentar al P.R.M.
  Cherescu Pavel, Grupul parlamentar al P.R.M.
  Cojocaru Nicu, Grupul parlamentar al P.R.M.
  Cucu Aurel, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)
  Fulga Gheorghe, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)
  Georgescu Filip, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)
  Māndrea-Muraru Mihaela, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)
  Mera Alexandru-Liviu, Grupul parlamentar al P.D.
  Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.R.M.
  Muşetescu Ovidiu Tiberiu, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)
  Naum Liana-Elena, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)
   Păun Nicolae, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
  Sandache Cristian, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)
  Tokay Gheorghe, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Varga Attila, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Wittstock Eberhard-Wolfgang Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic (27 membri)
  Kovįcs Csaba-Tiberiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Makkai Grigore, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Mirciov Petru, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
Comisia pentru muncă şi protecţie socială (19 membri)
  Bondi Gyöngyke, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Kerekes Kįroly, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Comisia pentru sănătate şi familie (16 membri)
  Florea Ana, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
  Pataki Julia, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Comisia pentru īnvăţămīnt, ştiinţă, tineret şi sport (27 membri)
  Asztalos Ferenc, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Fotopolos Sotiris, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
  Radan Mihai, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
  Vekov Carol Ioan, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare īn masă (20 membri)
  Gvozdenovici Slavomir, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
  Kelemen Hunor, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Mįrton Įrpįd Francisc, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Stana-Ionescu Ileana, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi (24 membri)
  Székely Ervin Zoltįn, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Tamįs Sįndor, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (25 membri)
  Toró Tiberiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Comisia pentru politică externă (25 membri)
  Dorian Dorel, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
  Kónya-Hamar Sįndor, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
  Szilįgyi Zsolt, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii (15 membri)
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Pe baza Hotărīrii Parlamentului Romāniei nr. 41 din 28 decembrie 2000 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei Interparlamentare Bucureşti-Chişinău, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 708 din 30 decembrie 2000, īntre cei 25 membri sīnt şi
Borbįla Vajda, senator - Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Iohan-Peter Babiaş, deputat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Conform Hotărīrii Parlamentului Romāniei nr. 44 din 28 decembrie 2000 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului director al Grupului Romān al Uniunii Interparlamentare, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 708 din 30 decembrie 2000, īntre cei 25 membrii sīnt şi
Francisc Pécsi, deputat - Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Csaba-Tiberiu Kovįcs, deputat - Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Slavomir Gvozdenovici, deputat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Hotărīrea Parlamentului Romāniei nr. 48 din 28 decembrie 2000 privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Romāniei la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, nr. 708 din 30 decembrie 2000, aprobă cei 7 membrii, īntre care se află
Ştefan Tcaciuc, deputat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Hotărīrea Parlamentului Romāniei nr. 49 din 28 decembrie 2000 privind aprobarea componenţei nominale a Comisiei Parlamentului Romāniei pentru Integrare Europeană, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 708 din 30 decembrie 2000 a aprobat componenţa nominală a Comisiei Parlamentului Romāniei pentru Integrare Europeană, avīndu-i īntre cei 23 de membri pe:
Zsolt Szilįgyi, deputat - Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Iulia Pataki, deputat - Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Sotiris Fotopolos, deputat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
 

Acte nepublicate īn Monitorul Oficial al Romāniei

O serie de acte, importante din punctul de vedere al influenţei asupra minorităţilor naţionale, nu sīnt publicate īn Monitorul Oficial al Romāniei, avīnd o circulaţie restrīnsă. Deşi prezentul studiu se axează pe normele juridice care au apărut īn Monitorul Oficial, nu se pot omite acele acte, care pot fi accesate, deci au un caracter public.

Conform Ordinului nr. 3294/01.03.2000 cu privire la sprijinirea accesului īn īnvăţămīntul preuniversitar, colegii universitare de institutori şi universităţi a tinerilor rromi:
Īn 1998, īn baza Ordinelor Ministrului Educaţiei Nationale nr.3577/15.04.1998 şi nr.5083/26.11.1998, tinerii rromi au fost sprijiniţi pentru a studia, īntr-un efectiv sporit, īn licee pedagogice şi universităţi.
Concetăţenii noştri rromi au nevoie, īn continuare, de un sprijin educaţional pentru a-şi pregăti tinerii īn meserii utile comunităţii şi de a-şi forma o naturală reprezentare culturală şi civică, capabilă să-i reprezinte şi să-i integreze democratic īn instituţiile Romāniei democratice.
Sub egida Consiliului Europei, a Īnaltului Comisariat O.S.C.E. pentru Protecţia Minorităţilor şi a altor organisme se desfăşoara o acţiune benefică īn sensul sprijinirii rromilor pentru a-şi pregăti tinerii şi a-şi forma reprezentanţa civică şi culturală democratică de care au nevoie, inclusiv pe calea acţiunilor afirmative (discriminării pozitive).
Ministrul Educatiei Nationale
dispune:
1. Sub autoritatea inspectorului şcolar, fiecare Inspectorat Şcolar Judeţean şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti elaborează, pīnă la data de 31 martie 2000, planul de acţiuni pentru punerea īn aplicare a O.M.E.N. nr.4231/18.08.1999 cu privire la aplicarea experimentala a �Programului de combatere a marginalizării şi excluderii sociale şi profesionale a tinerilor care au abandonat īnvăţămīntul obligatoriu şi nu au dobīndit competenţele minime necesare ocupării unui loc de muncă�.
2. Īn anul şcolar 2000-2001, īn īnvăţămīntul liceal şi profesional, la cererea comunităţii de rromi, inspectoratele şcolare judeţene şi, respectiv, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, vor aloca locuri distincte pentru tineri provenind din rīndul etniei rroma. Inspectoratele şcolare stabilesc unităţile de īnvăţămīnt şi alocă numărul de locuri, cu incadrarea īn cifra de şcolarizare aprobată.
3. Īn anul academic 2000-2001, la colegiile universitare de institutori organizate de universităţile Bucureşti, �Al. I. Cuza� Iaşi, �Babeş-Bolyai� Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, �Ovidius� Constanţa, �Transilvania� Braşov se alocă cīte 5 locuri la Admiterea 2000, tinerilor rromi, ca locuri distincte, īn regim de locuri subvenţionate.
4. La universităţile Bucureşti, �Al.I.Cuza� Iaşi, �Babeş-Bolyai� Cluj-Napoca, la secţia de asistenţă socială, se organizează admiterea tinerilor rromi, pe locuri distincte, īn regimul locurilor subvenţionate, al căror efectiv īl stabilesc universităţile respective.
5. Universităţilor Bucureşti, �Al.I.Cuza� Iaşi, �Babes-Bolyai� Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Craiova, �Ovidius� Constanţa, precum şi S.N.S.P.A. li se pun la dispoziţie, la Admiterea 2000, cīte 10 locuri, īn regimul locurilor subvenţionate, pentru candidaţi din rīndul rromilor. Rectoratele instituţiilor de īnvăţămīnt superior menţionate au autonomie īn distribuirea acestor locuri pe facultăţi şi secţii de specializare şi iau decizia de īnmatriculare.
6. Candidaţii din etnia rromă care concurează, la orice nivel, pentru ocuparea locurilor alocate distinct pentru rromi, trebuie să prezinte recomandarea scrisă din partea preşedintelui unei organizaţii civice, culturale sau politice, īnregistrată legal.
6. Inspectoratele şcolare, colegiile universitare de institutori şi universităţile menţionate, precum şi direcţiile generale şi direcşiile Ministerului Educaţiei Naţionale pun īn aplicare ordinul de faţă.

Ordinulul nr. 4542/18.09. 2000 cu privire la sprijinirea accesului īn scoli profesionale, licee, colegii universitare şi facultăţi a tinerilor rromi prevede:
După 1998, īn baza Ordinelor Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3577/15.04.1998, nr. 5083/26.11.1998 şi nr. 3294/1.03.2000, tinerii rromi au fost sprijiniţi pentru a studia, īntr-un efectiv sporit, īn licee pedagogice si universităţi.
Concetăţenii noştri rromi au nevoie, īn continuare, de un sprijin educaţional pentru a-şi pregăti tinerii īn meserii utile comunităţii şi a-şi forma o naturală elită culturală şi civică, capabilă să-i reprezinte şi să-i integreze democratic īn instituţiile Romāniei democratice.
Sub egida Consiliului Europei, a Īnaltului Comisariat O.S.C.E pentru Protecţia Minorităţilor şi a altor organisme se desfăşoara o acţiune benefică īn sensul sprijinirii rromilor pentru a-şi pregăti tinerii şi a-şi forma reprezentanţa civică şi culturală democratică de care au nevoie, inclusiv pe calea acţiunilor afirmative.
Īn baza prerogativelor legale şi īn scopul sprijinirii accesului rromilor īn şcoli profesionale, licee, colegii universitare şi facultăţi.
Ministrul Educaţiei Naţionale
dispune:
1. Pentru anul şcolar 2001-2002, īn īnvaţamīntul liceal şi profesional, la cererea comunităţii rromilor, inspectoratele şcolare judeţene şi, respectiv, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, vor aloca locuri distincte pentru tineri provenind din rīndul etniei rromă. Inspectoratele şcolare stabilesc unităţile de īnvăţămīnt şi alocă numărul de locuri, cu īncadrarea īn cifra de şcolarizare globalī aprobată.
Cererea comunităţii rromilor se prezintă la inspectoratele şcolare pīnă la 15 mai 2001, īn scris, pentru candidati indicati nominal.
Locurile se aloca direct de către Inspectorul Şcolar General, īn afara locurilor alocate pe fiecare unitate de īnvăţămīnt.
Criteriile minimale de admitere sīnt cele prevăzute de reglementările generale.
2. Īn anul academic 2001-2002, la colegiile universitare organizate de universităţile Bucureşti, �Al. I. Cuza� Iaşi, �Babeş-Bolyai� Cluj-Napoca, Craiova, �Vest� Timisoara, �Ovidius� Constanţa, �Transilvania� Braşov, �Lucian Blaga� Sibiu, �Ştefan cel Mare� Suceava, Oradea se aloca cīte 7 locuri la Admiterea 2000, tinerilor rromi, ca locuri distincte, īn regim de locuri subventionate.
3. La universităţile Bucureşti, �Al.I. Cuza� Iaşi, �Babeş-Bolyai� Cluj-Napoca, la secţia de asistenţă socială, se organizează admiterea tinerilor rromi, pe locuri distincte, īn regimul locurilor subvenţionate, al căror efectiv īl stabilesc universităţile respective.
4. Universităţilor Bucureşti, �Al. I. Cuza� Iaşi, �Babeş-Bolyai� Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Craiova, �Ovidius� Constanţa, Braşov, �Stefan cel Mare� Suceava, Oradea precum si S.N.S.P.A. li se pun la dispoziţie, la Admiterea 2001, cīte 10 locuri, ca locuri distincte, īn regimul locurilor subvenţionate, pentru candidaţi din rīndul rromilor.
Rectoratele instituţiilor de īnvăţămīnt superior menţionate au autonomie īn distribuirea acestor locuri, pe facultăţi şi secţii de specializare şi iau decizia de īnmatriculare.
5. Criteriile minimale de admitere īn colegii universitare şi facultăţi sīnt cele stabilite de reglementările generale īn vigoare.
6. Candidaţii din etnia rroma care concurează, la orice nivel, pentru ocuparea locurilor alocate distinct pentru rromi, trebuie să prezinte recomandarea scrisă din partea preşedintelui unei organizaţii civice, culturale sau politice, īnregistrată legal, prin care se atestă apartenenţa la comunitatea rromilor.
7. Comunitatea rromilor prezintă solicitari īn scris, pentru candidaţi indicaţi nominal, adresate fiecărei universităţi din cele menţionate, pīnă la 15 mai 2000.
8. Inspectoratele şcolare, colegiile universitare de institutori şi universităţile menţionate, precum şi direcţiile generale şi direcţiile Ministerului Educaţiei Naţionale pun īn aplicare ordinul de faţă.