Art. 1. - Se aprobă alocarea de la bugetul de stat a sumei de 25.000 milioane lei pentru completarea fondurilor proprii necesare în vederea continuării lucrărilor de construcţie a unor lăcaşuri de cult, pentru întreţinerea şi funcţionarea unor unităţi de cult cu venituri reduse, precum şi pentru realizarea unor acţiuni de protocol ale Patriarhiei Române, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărîre.
Art. 2. - Cu suma prevăzută la art. 1 se suplimentează bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte pe anul 2000 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finanţelor să introducă modificările corespunzătoare în bugetul de stat pe anul 2000.
Art. 4. - Secretariatul de Stat pentru Culte şi alte organe abilitate de lege vor controla modul de utilizare a sumei prevăzute la art. 1, în conformitate cu prevederile legale.

Bugetul Bisericii Ortodoxe Române a fost completat şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66 din 2 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 251 din 6 iunie 2000, care, la art. 5, prevede:

Pentru sprijinirea aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor, care desfăşoară activităţi deosebite în vederea menţinerii identităţii lingvistice, culturale şi religioase a românilor din afara graniţelor, în special activităţi adresate tinerilor, se alocă de la bugetul de stat o sumă reprezentînd echivalentul în lei al 52.000 dolari S.U.A. lunar.

Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 1026 din 12 iulie 2000 privind aplicarea cotei zero a taxei pe valoarea adăugată pentru construcţia, extinderea, consolidarea şi reabilitarea locuinţelor, precum şi pentru construcţia de lăcaşuri de cult religios, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 339 din 20 iulie 2000, prevede:
Art. 1. - (1) Potrivit prevederilor art. 17 lit. B.n) şi o) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată se aplică cota zero a taxei pe valoarea adăugată pentru construcţia, extinderea, consolidarea şi reabilitarea locuinţelor, precum şi pentru construcţia de lăcaşuri de cult religios.
(2) Cota zero a taxei pe valoarea adăugată se aplică pentru construcţia, extinderea, consolidarea şi reabilitarea locuinţelor, precum şi pentru construcţia de lăcaşuri de cult religios, pentru lucrările care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sînt prevăzute în autorizaţia eliberată în condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată;
b) sînt executate de persoane fizice şi/sau juridice autorizate, cu respectarea reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
(3) Beneficiază de cota zero a taxei pe valoarea adăugată următoarele categorii de persoane:
a) persoanele fizice care au cetăţenie română şi domiciliul în România, pentru construcţia de locuinţe noi, precum şi pentru lucrările privind extinderea, consolidarea şi reabilitarea clădirilor de locuit existente;
b) chiriaşii, pentru lucrările de extindere, consolidare şi reabilitare a locuinţei, pentru executarea cărora s-au obligat conform contractului de închiriere înregistrat la organele fiscale;
c) persoanele juridice române, pentru construcţia de locuinţe de serviciu sau de intervenţie pentru salariaţii lor, precum şi pentru extinderea, consolidarea şi reabilitarea acestora;
d) Patriarhia Română, mitropoliile, episcopiile, mînăstirile, protopopiatele şi parohiile, precum şi cultele religioase recunoscute, părţile lor componente, aşezămintele, asociaţiile, ordinele, congregaţiile, pentru construcţia de lăcaşuri de cult religios.

Hotărîrea Guvernului nr. 614 din 13 iulie 2000 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor destinate cţiunilor prevăzute la lit. a)-d) şi f)-h) din anexa nr. 3/11 la Legea bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 348 din 26 iulie 2000, prevede următoarele:
Art. 1. - Se aprobă modul de repartizare şi de utilizare a sumelor destinate acţiunilor prevăzute la lit. a)-d) şi f)-h) din anexa nr. 3/11 la Legea bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 bis din 5 mai 2000, după cum urmează:
a) Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, pentru realizarea acţiunilor prevăzute la lit. a)-c) şi h) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000, suma de 68.621.000 mii lei, conform destinaţiilor menţionate în anexa nr. 1;
b) Departamentului pentru Comunicare, pentru realizarea acţiunilor prevăzute la lit. f) şi g) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000, suma de 5.500.000 mii lei, conform destinaţiilor menţionate în anexa nr. 2;
c) Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, pentru realizarea acţiunilor prevăzute la lit. d) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000, suma de 15.000.000 mii lei, conform destinaţiilor menţionate în anexa nr. 3.
Art. 2. - Secretariatul General al Guvernului execută operaţiunile financiare privind fondurile transferate, potrivit Legii nr. 76/2000, în bugetul  acestuia, destinate realizării acţiunilor prevăzute la lit. a)-d) şi f)-h) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000. Eliberarea fondurilor către destinatarul acestor acţiuni se face de Secretariatul General al Guvernului pe baza fundamentărilor privind legalitatea, oportunitatea, necesitatea şi economicitatea acestora, elaborate de departamentele de specialitate, şi răspunde numai de încadrarea sumelor alocate în limitele stabilite prin prezenta hotărîre.
Art. 3. - (1) Răspunderea privind utilizarea şi justificarea sumelor pe destinaţiile prevăzute în anexele nr. 1 lit. B-D, nr. 2 şi 3 revine Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Departamentului pentru Comunicare şi Departamentului  pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, după caz, iar pentru sumele prevăzute în anexa nr. 1 lit. A revine, potrivit legii, organizaţiilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale.
(2) Supravegherea utilizării de către organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale a sumelor  prevăzute în anexa nr. 1 lit. A, potrivit destinaţiilor legale, se exercită de Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale.
Art. 4. - Justificarea sumelor prevăzute în anexele nr. 1 lit. B-D, şi nr. 2 şi 3, alocate pe baza fundamentărilor prevăzute la art. 2, se face de către Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Departamentul pentru Comunicare şi Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare prin prezentarea de documente legale din care să rezulte utilizarea sumelor pe destinaţiile prevăzute în notele de fundamentare.
Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărîre.


ANEXA Nr. 1
REPARTIZAREA sumelor alocate Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale  în vederea realizării acţiunilor prevăzute la lit. a)-c) şi h) din anexa  nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000
TOTAL GENERAL: 68.621.000 mii lei, din care:
A. Sume alocate pentru sprijinirea activităţilor desfăşurate de organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, altele decît cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat în baza dispoziţiilor Legii partidelor politice nr. 27/1996 pentru acoperirea parţială a următoarelor cheltuieli:
- cheltuieli materiale pentru funcţionarea sediilor şi sediilor filialelor, precum şi pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii ale acestora;
- cheltuieli de personal;
- cheltuieli pentru presă, carte şi publicaţii;
- cheltuieli pentru organizarea de acţiuni culturale, ştiinţifice, simpozioane şi alte asemenea manifestări organizate în ţară şi în străinătate;
- cheltuieli pentru investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare pentru activitatea organizaţiilor.

Nr.             Organizaţia                                                   Sumele alocate
crt.                                                                                             - mii lei -
  1.  Uniunea Armenilor din România                                3.800.000
  2.  Uniunea Democratică a Slovacilor şi
        Cehilor din România                                                    2.090.000
  3.  Uniunea Ucrainenilor din România                           7.100.000
  4.  Forumul Democrat al Germanilor
        din România                                                                 3.900.000
  5.  Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România           3.040.000
  6.  Uniunea Elenă din România                                      3.550.000
  7.  Uniunea Sîrbilor din România                                   2.920.000
  8.  Partida Romilor                                                             8.900.000
  9.  Uniunea Democrată Turcă din România                 2.435.000
10.  Uniunea Polonezilor din România
        �Dom Polski�                                                                 1.710.000
11.  Comunitatea Italiană din România                           1.710.000
12.  Federaţia Comunităţilor Evreieşti
        din România                                                                 2.880.000
13.  Uniunea Culturală a Albanezilor din România      1.290.000
14.  Comunitatea Bulgarilor �Bratstvo�
        din România                                                                 3.040.000
15.  Uniunea Croaţilor din România                                1.335.000
16.  Societatea Maghiară de Cultură
        din Transilvania                                                           9.500.000
17.  Uniunea Democratică a Tătarilor
        Turco-Musulmani din România                                3.400.000
TOTAL:                                                                                62.600.000


B. Suma alocată pentru finanţarea unor acţiuni comune realizate de organizaţiile ce aparţin minorităţilor naţionale sau iniţiate de Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, pe bază de programe şi proiecte: 3.900.000 mii lei.
C. Suma alocată pentru finanţarea unor programe şi proiecte în cadrul �Campaniei europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei�: 900.000 mii lei.
D. Contribuţii la programele realizate cu finanţare internaţională pentru proiecte de îmbunătăţire a situaţiei socio-medico-educative a romilor - cheltuieli de capital: 1.221.000 mii lei

ANEXA Nr. 2
REPARTIZAREA sumelor alocate Departamentului pentru Comunicare în vederea realizării acţiunilor prevăzute la lit. f) şi g) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000
TOTAL GENERAL: 5.500.000 mii lei, din care:
a) pentru promovarea imaginii şi a intereselor României peste hotare - 2.500.000 mii lei, după cum urmează:
- achiziţionarea şi editarea unor materiale în limbi străine, cu caracter promoţional, de prezentare a României în străinătate (pliante, broşuri, cărţi, albume, hărţi, obiecte de artizanat, casete video, compact discuri, casete cu muzică populară), care să creeze şi să menţină o opinie publică externă favorabilă României;
- finanţarea unor acţiuni de lobby (seminarii, colocvii, congrese, reuniuni  internaţionale, tîrguri internaţionale) organizate de către departament;
- realizarea de produse multimedia (clipuri publicitare, filme promoţionale de  scurt metraj, compact discuri, casete audio şi video);
- cumpărarea de spaţii promoţionale în publicaţiile internaţionale şi de spaţii de emisie la posturi de televiziune din străinătate;
- invitarea reprezentanţilor unor publicaţii, posturi de radio şi de televiziune internaţionale de prestigiu, cu acoperirea cheltuielilor de sejur pe teritoriul României;
b) pentru realizarea, în cazuri justificate, de acţiuni cu caracter ştiinţific şi social-cultural, prin instituţii, asociaţii şi alte persoane juridice, pe bază de licitaţie publică, selecţie de oferte, conform prevederilor legale în vigoare - suma de 3.000.000 mii lei, după cum urmează:
- editarea unor broşuri, pliante în limba română (componenţa Guvernului, Programul de guvernare, buletine  informative etc.) în scopul informării opiniei publice asupra activităţii Guvernului României;
- comandarea de sondaje de opinie;
- traducerea unor materiale pe diferite teme economico-sociale şi legislative, care vor apărea pe pagina web a Guvernului;

- finanţarea organizării de reuniuni, simpozioane şi alte activităţi de comunicare;
- cheltuieli cu organizarea reuniunilor Grupului de comunicare interministerială şi ale Grupului de comunicare la nivelul prefecturilor;
- abonamente la reviste;
- suma de 300.000 mii lei, reprezentînd sprijin financiar pentru editarea ziarelor �Adevărul Harghitei�, judeţul Harghita, şi �Cuvîntul Nou�, judeţul Covasna, ce se va acorda în mod egal prin transfer în tranşe lunare;
- activităţi neprevăzute, în concordanţă cu atribuţiile departamentului, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 182/2000;
- cheltuieli pentru plata T.V.A. etc., taxe ce nu pot fi suportate din IDF Grant No. TF 021757 din 2 februarie 1999, pentru creşterea capacităţii de comunicare a măsurilor economice ale Guvernului;
- suma în lei, echivalentă cu suma de 6.500 dolari S.U.A., reprezentînd contribuţia contractuală a departamentului la Grantul obţinut de la Banca Mondială No. TF 021757 din 2 februarie 1999, pentru creşterea capacităţii de comunicare a măsurilor economice ale Guvernului;
- finanţarea unor evenimente culturale de interes naţional;
- finanţarea unor manifestări care asigură promovarea imaginii şi a intereselor României prin cultură.
ANEXA Nr. 3
REPARTIZAREA sumelor alocate Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, în vederea realizării acţiunilor prevăzute la lit. d) din anexa nr. 3/11 la Legea nr. 76/2000
TOTAL GENERAL: 15.000.000 mii lei, utilizate pentru:
A. Realizarea celor 10 programe:
1. Programul Biserica românilor
Se va acorda sprijin financiar:
- Bisericii Ortodoxe Române din satul Apateu, Ungaria, 20.000 dolari S.U.A.
- Bisericii Ortodoxe Române din satul Hagi-Curda (Camaşovca), Republica Moldova, 25.000 dolari S.U.A.
- Bisericii Ortodoxe Române din oraşul Ierihon, Israel, 20.000 dolari S.U.A.
- Bisericii Ortodoxe Române din satul Horecea, regiunea Cernăuţi, 16.800 dolari S.U.A.
- Bisericii Ortodoxe Aromâne �Schimbarea la faţă - Sfîntul Sotir� din oraşul Korcea, Albania, 140.000 dolari S.U.A.
- Bisericii Ortodoxe �Sfîntul Dumitru şi a tuturor Sfinţilor", Parohia satului Cania, judeţul Cahul, Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, 1,5 miliarde lei
- Bisericii �Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi Drept Credinciosul Ştefan cel Mare" din comuna Voloca, satul Hruşăuţi, regiunea Cernăuţi, 1,2 miliarde lei
şi altor biserici, conform programului;
2. Programul Şcoala românească;
3. Programul Limba română;
4. Programul Lex;
5. Programul Cultivarea însemnelor româneşti;
6. Programul Librăria românească;
7. Programul Biblioteca românească;
8. Programul Centrul de afaceri;
9. Programul Înfiinţarea unor birouri de  sprijin în interiorul comunităţilor româneşti;
10. Programul Cercetare interdisciplinară.
B. Alte acţiuni, necesare şi oportune de îndeplinit, potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 971/1998 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, modificată prin Hotărîrea Guvernului nr. 183/2000.

Ordonanţa Guvernului nr. 72 din 24 august 2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinînd cultelor religioase din România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 407 din 29 august 2000, prevede:
Art. 1. - Unităţile aparţinînd cultelor religioase recunoscute din România, precum şi unităţile şi instituţiile de învăţămînt teologic autorizate şi acreditate potrivit legii, din subordinea acestora, neintegrate în învăţămîntul de stat, primesc de la bugetul de stat un sprijin sub formă de contribuţii, care să asigure o completare a drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii ale unităţilor de cult centrale şi locale respective.
Sprijinul financiar de la bugetul de stat se asigură pentru personalul neclerical angajat în unităţile ce aparţin cultelor religioase din România, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, în limita prevederilor bugetare anuale, după cum urmează:
a) 17.000 de contribuţii pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară prevăzute la alin. 1, o contribuţie echivalentă cu 700.000 lei lunar;
b) 20 de contribuţii pentru personalul neclerical trimis să deservească aşezămintele Bisericii Ortodoxe Române din străinătate, echivalentul în lei a 50% din drepturile în valută stabilite în cuantum net, prin asimilare cu funcţiile pe care este încadrat personalul român trimis să îşi desfăşoare activitatea în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi al altor forme de reprezentare a României în străinătate.
Art. 2. - Cuantumul contribuţiilor prevăzute la art. 1 alin. 2 se va indexa periodic prin hotărîre a Guvernului.
Art. 3. - Fondurile de la bugetul de stat pentru contribuţiile prevăzute la art. 1 alin. 2, inclusiv cele pentru plata contribuţiei la Fondul asigurărilor sociale de stat, la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi la Fondul de asigurări de sănătate, aferente, se vor asigura prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte începînd cu data de 1 octombrie 2000.
Art. 4. - De la bugetul de stat se pot aloca, de asemenea, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte sume pentru completarea fondurilor proprii, necesare în vederea întreţinerii şi funcţionării unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse, precum şi pentru susţinerea unor acţiuni cu caracter internaţional realizate de cultele religioase din România.
Art. 5. - Influenţele financiare ce derivă din aplicarea prezentei ordonanţe pentru anul 2000 se asigură din fondurile aprobate Secretariatului de Stat pentru Culte prin Legea bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000 şi prin legile rectificative ulterioare.
Art. 6. - Respectarea destinaţiei fondurilor de la bugetul de stat este supusă controlului Secretariatului de Stat pentru Culte şi celorlalte organe cu drept de control, stabilite prin lege.
Art. 7. - Prezenta ordonanţă intră în vigoare la data de 1 octombrie 2000.


Ordonanţa Guvernului nr. 123 din 31 august 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 427 din 2 septembrie 2000 prevede, la art. 8, întroducerea literei k) care prevede folosirea sumelor astfel obţinute pentru susţinerea financiară a spectacolelor în care sînt prezentate opere de creaţie ai căror autori sînt români sau reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din România.

Hotărîrea Guvernului nr. 771 din 7 septembrie 2000 privind suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 454 din 14 septembrie 2000, prevede:
Art. 1. - Se aprobă alocarea de la bugetul de stat a sumei de 31.800 milioane lei pentru completarea fondurilor proprii în vederea continuării lucrărilor de construcţie a unor lăcaşuri de cult, pentru întreţinerea şi funcţionarea unor unităţi de cult cu venituri reduse, precum şi pentru realizarea unor acţiuni de protocol şi cu caracter internaţional ale Patriarhiei Române, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărîre.
Art. 2. - Cu suma prevăzută la art. 1 se suplimentează bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte pe anul 2000 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finanţelor să introducă modificările corespunzătoare în bugetul de stat pe anul 2000.

ANEXĂ
Nr. crt.   Unitatea de cult                                                                      Suma (milioane lei)
  1.          Patriarhia Română,                                                                          3.600
                    din care:
                 - Reşedinţa Patriarhală                                                                 1.000
                 - Acţiuni cu caracter extern                                                              300
                 - Parohia Ortodoxă Română din Caracas, Venezuela              300
                 - Parohia Ortodoxă �Sf. Mucenic Dimitrie�,
                      Nurnberg, Germania                                                                    500
                 - Aşezămîntul Ortodox Român de la Ierihon, Israel                    500
                 - Parohia Ortodoxă Română, Sofia, Bulgaria                              200
                 - Mînăstirea Prodromu,
                      Sf. Munte Athos, Kareia, Grecia                                                500
                 - Mitropolia Basarabiei                                                                    300
  2.          Arhiepiscopia Bucureştilor,                                                           1.000
                    pentru:
                 - Parohia �Sfinţii Trei Ierarhi�, Ploieşti                                          200
                 - Mînăstirea Pasărea                                                                      300
                 - Parohia Căldăraru                                                                        300
                 - Mînăstirea Christiana                                                                   200
  3.          Episcopia Ortodoxă Română din Gyula, Ungaria,                  1.000
                    din care:
                 - Biserica Ortodoxă Română Micherechi                                    150
                 - Biserica Ortodoxă Română Apateu                                           150
                 - Biserica Ortodoxă Română Gyula II                                          200
  4.          Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor                                             1.000
  5.          Arhiepiscopia Tîrgovişte                                                              1.000
  6.          Episcopia Argeşului şi Muscelului,                                            1.000
                    din care:
                 - Mînăstirea Glavacioc                                                                   150
                 - Biserica �Sfîntul Ilie� Paltinu                                                        200
                 - Catedrala din Mioveni                                                                 150
  7.          Mitropolia Moldovei şi Bucovinei,                                              2.500
                    din care:
                 - Aşezămîntul Mitropolitan Iaşi                                                2.000
                 - Mînăstirea Bistriţa                                                                       500
  8.          Arhiepiscopia Alba Iulia,                                                            1.500
                    din care:
                 - Mînăstirea Rîmeţ                                                                        500
  9.          Mitropolia Ardealului,
                    pentru
                 - Mînăstirea Brâncoveanu                                                          500
10.           Mitropolia Olteniei,                                                                       500
                    din care:
                 - Mînăstirea Lainici                                                                      300
                 - Mînăstirea Strehaia                                                                  200
11.          Episcopia Alexandriei şi Teleormanului,                              3.000
                    din care:
                  - Paraclis şi sediul Episcopal                                               1.000
                 - Biserica Sfîntul Mucenic Mina                                            1.300
                 - Mînăstirea �Sfînta Treime� - Drăgăneşti-Vlaşca                 150
                 - Mînăstirea �Sfîntul Ioan� - Brînceni                                         75
                 - Mînăstirea �Sfîntul Pantelimon� - Siliştea-Gumeşti           150
                 - Biserica �Sfinţii Arhangheli� - Zimnicea                                 75
                 - Biserica Suhaia                                                                       150
                 - Biserica Năsturelu                                                                     50
                 - Biserica Măldăieni Tîmplaru                                                   50
12.          Mînăstirea Agapia - Arhiepiscopia Iaşilor                           1.000
13.          Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului,                   1.000
                    din care:
                 - Parohia �Înălţarea Domnului�                                               500
14.          Mînăstirea Hurezi - Episcopia Rîmnicului                          1.000
15.          Mînăstirea Snagov - Arhiepiscopia Bucureştilor               1.000
16.          Mînăstirea dintr-un lemn - Episcopia Rîmnicului              1.000
17.          Mînăstirea Arnota - Episcopia Rîmnicului                             200
18.          Mînăstirea �Maicii Domnului� Cluj - Arhiepiscopia
                    Vadului, Feleacului şi Clujului                                         1.000
19.          Mînăstirea �Izvorul Tămăduirii� Salva - Arhiepiscopia
                    Vadului, Feleacului şi Clujului                                            250
20.          Parohia �Naşterea Domnului� Baia Mare - Episcopia
                    Maramureşului şi Sătmarului                                               300
21.          Mînăstirea Putna - Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor    500
22.          Schitul �Înălţarea Domnului� - Sălsig - Episcopia
                    Maramureşului şi Sătmarului                                              250
23.           Aşezămîntul �Sfîntul Andrei� Bucureşti                                 500
24.           Biserica din satul Breazu - Arhiepiscopia Iaşilor                500
25.           Mînăstirea �Acoperămîntul Maicii Domnului�
                    - Dorna-Arini, Suceava - Arhiepiscopia Sucevei
                    şi Rădăuţilor                                                                           500
26.           Mînăstirea �Sf. Nicolae� Predeal - Arhiepiscopia
                    Sibiului                                                                                    500
27.           Eparhia Reformată din Ardeal - Cluj                                    300
28.           Eparhia Reformată de pe lîngă
                    Piatra Craiului - Oradea                                                      300
29.           Parohia Reformată Vlăhiţa - Harghita,
                    Episcopia Reformată din Ardeal - Cluj                            150
30.           Parohia Reformată Corneşti - Comuna Adămuş,
                    Episcopia Reformată din Ardeal - Cluj                            150
31.           Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia                        300
32.           Episcopia Romano-Catolică Timişoara                              100
33.           Episcopia Romano-Catolică Oradea                                  100
34.           Episcopia Romano-Catolică Satu Mare                             100
35.           Episcopia Evanghelică Lutherană
                    Sinodo-Presbiterială Cluj                                                    75
36.           Biserica Unitariană Cluj                                                       125
37.           Mitropolia Română Unită cu Roma (Greco-Catolică)
                    Alba Iulia şi Făgăraş-Blaj                                               1.000
38.           Episcopia Română Unită cu Roma
                    (Greco-Catolică) Oradea                                                   500
39.           Parohia Ortodoxă Română din Lisabona - Portugalia    500
40.           Parohia �Mihai Viteazul� Sibiu - Arhiepiscopia
                    Sibiului                                                                                  300
41.           Mînăstirea �Sf. Maria� Techirghiol - Arhiepiscopia
                   Bucureştilor                                                                          300
42.           Mînăstirea Căldăruşani - Arhiepiscopia Bucureştilor     400
43.           Biserica Martirilor din Timişoara - Arhiepiscopia
                    Timişoarei                                                                         1.000
TOTAL:                                                                                                31.800



Hotărîrea Guvernului României nr. 956 din 13 octombrie 2000 privind suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 514 din 19 octombrie 2000, aprobă alocarea de la bugetul de stat a sumei de 30.000 milioane lei pentru completarea fondurilor proprii în vederea continuării lucrărilor de construcţie a unor lăcaşuri de cult, pentru întreţinerea şi funcţionarea unor unităţi de cult cu venituri reduse, potrivit anexei:
Nr. crt.    Unitatea de cult                                                  Suma (milioane lei)
1.           Mitropolia Moldovei                                                         10.000
2.           Arhiepiscopia Clujului, Vadului şi Feleacului             10.000
3.            Arhiepiscopia Blaj,                                                            4.000
                     din care:
                  Episcopia Baia Mare                                                     2.000
4.           Arhiepiscopia Alba Iulia,                                                  2.500
                     din care:
                  Parohia VII - Tîrgu Mureş                                                500
5.           Episcopia Maramureşului şi Sătmarului,                     3.500
                     din care:
                  Biserica �Naşterea Domnului�                                      500
                  Parohia Baia Mare                                                        I 500
TOTAL:                                                                                           30.000



Hotărîrea Guvernului nr. 1030 din 6 noiembrie 2000 privind suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 561 din 13 noiembrie 2000 prevede următoarele:
Art. 1. - Se aprobă alocarea de la bugetul de stat a sumei de 90.000 milioane lei pentru completarea fondurilor proprii în vederea continuării lucrărilor de construcţie a unor lăcaşuri de cult, pentru întreţinerea şi funcţionarea unor unităţi de cult cu venituri reduse, precum şi pentru susţinerea de către Patriarhia Română a unor acţiuni cu caracter internaţional, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărîre.
Art. 2. - Cu suma prevăzută la art. 1 se suplimentează bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte pe anul 2000, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finanţelor să introducă modificările corespunzătoare în bugetul de stat şi în bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte pe anul 2000.
Art. 4. - Secretariatul de Stat pentru Culte şi alte organe abilitate de lege vor controla modul de utilizare a sumei prevăzute la art. 1, în conformitate cu prevederile legale.
ANEXA

Nr. crt.   Unitatea de cult                                                    Suma acordată (milioane lei)
  1.          Administraţia Patriarhală,                                                4.000
                    din care:
                 Paraclisul Patriarhal                                                        2.000
  2.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Bucureştilor,                         6.000
                    din care:
                 a) Schitul Dîrvari                                                               1.000
                 b) Parohia Ortodoxă �Cărămidarii de Jos�                  1.000
                 c) Facultatea de Teologie Ortodoxă Bucureşti           1.500
                 d) Biserica Ortodoxă Pitar Moş                                      1.000
                 e) Parohia Ortodoxă �Sfîntul Ilie� Rahova -
                      Aşezămîntul social                                                      1.000
                  f) Biserica Ortodoxă �Eroii Neamului�                             500
  3.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Tîrgoviştei,                            3.500
                    din care:
                 - Parohia Ortodoxă Crevedia Lac                                   500
  4.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Tomisului                             1.000
  5.          Episcopia Ortodoxă a Argeşului şi Muscelului,           6.000
                    din care:
                 a) Parohia Ortodoxă Rucăr-Sătic                                    500
                 b) Mînăstirea Ortodoxă Cotmeana                                  500
  6.          Episcopia Ortodoxă a Buzăului                                      2.000
  7.          Episcopia Ortodoxă a Dunării de Jos Galaţi,               3.000
                    din care:
                 - Catedrala Ortodoxă Brăila, judeţul Brăila                 1.000
  8.          Episcopia Ortodoxă a Sloboziei şi Călăraşilor,            2.000
                    din care:
                 - Catedrala Ortodoxă Urziceni, judeţul Ialomiţa         1.000
  9.          Episcopia Ortodoxă a Alexandriei şi Teleormanului   2.500
10.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Sucevei şi Rădăuţilor,        2.000
                    din care:
             - Mînăstirea Ortodoxă �Acoperămîntul Maicii
                  Domnului� Dorna-Arini, judeţul Suceava                   1.000
11.          Episcopia Ortodoxă a Romanului                                  3.000
12.          Episcopia Ortodoxă a Huşilor                                         3.000
13.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Sibiului,                                3.000
                    din care:
                 a) Facultatea de Teologie Ortodoxă Sibiu                  1.000
                 b) Mînăstirea Ortodoxă Brâncoveanu,
                      Sîmbăta de Sus                                                           2.000
14.          Episcopia Ortodoxă a Oradiei                                         3.000
15.          Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, 3.500
                    din care:
                 a) Biserica �Sfîntul Ilie� Baia Mare                                   500
                 b) Mînăstirea Ortodoxă Habra-Groşi                               500
16.          Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghite                4.000
17.          Episcopia Ortodoxă a Rîmnicului                                  3.000
18.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Timişoarei,                           3.000
                    din care:
                 a) Parohia Ortodoxă Deta                                                 500
                 b) Parohia Ortodoxă Buziaş                                             500
19.          Episcopia Ortodoxă a Aradului, Ienopolei
                şi Hălmagiului                                                                    3.000
20.          Episcopia Ortodoxă a Caransebeşului                         3.000
21.          Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei,                            1.500
                    din care:
                 - Mînăstirea Ortodoxă Rîmeţ                                              500
22.          Mînăstirea Ortodoxă Aninoasa -
                Episcopia Argeşului                                                          1.000
23.          Parohia Ortodoxă Crevedia -
              Arhiepiscopia Bucureştilor                                                   500
24.          Mînăstirea Ortodoxă Lainici - Mitropolia Olteniei           500
25.          Catedrala Ortodoxă �Naşterea Domnului�,
                    Drobeta-Turnu Severin - Mitropolia Olteniei               500
26.          Biserica Greco-Catolică Seini -
                Episcopia Greco-Catolică
                    Maramureş                                                                        500
27.          Mînăstirea Ortodoxă Ţigăneşti                                        1.000
28.           Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti                 3.000
29.           Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia                 1.500
30.           Episcopia Romano-Catolică Iaşi                                      700
31.           Episcopia Romano-Catolică Timişoara                          500
32.           Episcopia Romano-Catolică Oradea                               200
33.           Episcopia Romano-Catolică Satu Mare                          300
34.           Arhiepiscopia Greco-Catolică Alba Iulia şi
                 Făgăraş - Blaj                                                                   3.000
35.           Episcopia Greco-Catolică Cluj - Gherla                      1.000
36.           Episcopia Greco-Catolică Maramureş                         1.000
37.           Episcopia Greco-Catolică Oradea                                1.000
38.           Episcopia Greco-Catolică Lugoj                                   1.000
39.           Eparhia Reformată Piatra Craiului Oradea                 1.000
40.           Eparhia Reformată din Ardeal Cluj-Napoca               1.600
41.           Biserica Evanghelică C.A. Sibiu                                       200
42.           Biserica Evanghelică S.P. Cluj-Napoca                          200
43.           Biserica Unitariană                                                              300
44.           Parohia �Sfinţii Apostoli  
                 Petru şi Pavel�, cartierul Mănăştur,                               1.000
                    Cluj-Napoca - Arhiepiscopia Clujului
45.           Parohia Tufeni - Arhiepiscopia Bucureştilor                   500
46.           Patriarhia Română,                                                          3.000
                    din care:
                 a) Schitul Lacu, Athos, Grecia                                           500
                 b) Aşezămîntul Românesc de la Ierihon, Israel          2.500
TOTAL GENERAL:                                                                          90.000



Hotărîrea Guvernului nr. 1338 privind suportarea de către Secretariatul General al Guvernului � Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale a cheltuielilor prilejuite de organizarea la Brăila, în perioada 1-3 decembrie 2000, a Festivalului Minorităţilor Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 689 din 21 decembrie 2000, în articolul unic, prevede:
Se aprobă suportarea de către Secretariatul General al Guvernului � Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale a sumei de 161.910.500 lei, inclusiv T.V.A., destinată acoperirii cheltuielilor ocazionate de organizarea la Brăila, în perioada 1-3 decembrie 2000, a Festivalului Minorităţilor Naţionale din fondurile destinate finanţării acţiunilor comune ale organizaţiilor aparţinînd minorităţilor naţionale, pe bază de proiecte şi programe.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 260 din 7 decembrie 2000 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2000, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 655 din 14 decembrie 2000 prevede modificări în unele puncte bugetare pentru minorităţi:
Art. 7. - (1) Cheltuielile social-culturale, care se finanţează de la bugetul de stat pe anul 2000, se majorează cu suma de 549,5 miliarde lei, din care: 109,3 miliarde lei cheltuieli materiale şi servicii, 84,1 miliarde lei alocaţii de la buget pentru instituţii publice, 449,6 miliarde lei transferuri, 36,8 miliarde lei cheltuieli de capital, şi se diminuează cu 3,0 miliarde lei la cheltuieli de personal şi cu 127,3 miliarde lei la rambursări de credite, plăţi de dobînzi şi comisioane la credite.
(2) Cheltuielile social-culturale, pe capitole de cheltuieli, se majorează cu suma de 124,6 miliarde lei pentru învăţămînt, 69,5 miliarde lei pentru cultură, religie, şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret, 486,9 miliarde lei pentru asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii şi se diminuează cu suma de 131,5 miliarde lei pentru sănătate.


ANEXA Nr. 1
                                                                                                                 - mii lei -                     TOTAL
Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinînd
minorităţilor naţionale, altele decît cele care
primesc subvenţii de la bugetul de stat, potrivit legii                                                     66.500.000
Promovarea imaginii şi  intereselor româneşti peste hotare                                         4.500.000
Sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni
şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora                                                               17.100.000
Finanţarea partidelor politice                                                                                            45.000.000
Finanţarea unor programe şi proiecte în cadrul Campaniei
europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei,
antisemitismului şi intoleranţei                                                                                               900.000
Susţinerea cultelor                                                                                                            242.800.000
Fondul la dispoziţia primului-ministru pentru
sprijinirea comunităţilor româneşti de pretutindeni                                                        5.000.000
Contribuţia statului la salarizarea personalului de cult                                             445.343.683
Contribuţia statului care se alocă Patriarhiei Române
pentru sprijinirea  aşezămintelor Bisericii Ortodoxe
Române din afara graniţelor                                                                                              3.589.380




Societatea Comercială Retizoh S.A. din Craiova, în dosarul nr. 657/1999 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale din România.
În Decizia Curţii Constituţionale nr. 132 din 6 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi a celor ale pct. 11 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale din România (publicat în Monitorul Oficial nr. 447 din data: 11/09/2000), Curtea Constituţională a României a constatat următoarele:
Prin Încheierea din 2 decembrie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 675/1999, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, excepţie ridicată de Societatea Comercială �Retizoh� - S.A., cauza avînd ca obiect judecarea acţiunii formulate de Fundaţia �Caritatea� din Bucureşti, prin care se solicită anularea în parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al autorului excepţiei pentru suprafaţa de teren de 1.260 m2, din totalul suprafeţei de 1.706 m2� înscrisă în certificat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 încalcă dreptul său de proprietate constituit anterior intrării în vigoare a ordonanţei, ceea ce contravine art. 41 din Constituţie, care garantează dreptul de proprietate şi ocroteşte proprietatea privată în mod egal, indiferent de titular.
Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ, exprimîndu-şi opinia, apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 nu conţine reglementări care să prevadă modul în care vor fi despăgubiţi eventualii proprietari ai bunurilor imobile retrocedate comunităţilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucît, prin Departamentul pentru administraţie publică locală, va fi solicitată prezentarea situaţiei juridice a imobilelor. Or, art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 prevede, ca o garanţie privind corecta aplicare a măsurilor de restituire, că notele de constatare ale comisiei speciale de restituire �se întocmesc după obţinerea confirmării� situaţiei juridice a fiecărui imobil. Guvernul consideră totodată că, întrucît imobilele menţionate în anexa la ordonanţă au ca titular al dreptului de proprietate statul român, este neîntemeiată susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia i-a fost încălcat dreptul de proprietate asupra unui imobil neidentificat. În felul acesta, apreciază Guvernul, se solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra unei situaţii de fapt, în sensul de a constata �că dreptul de proprietate privată al petentei a fost încălcat prin dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 cu privire la restituirea unui imobil ce nu poate fi încă identificat [...]�. Or, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a stabilit în mod constant, prin decizii definitive şi obligatorii, că aspectele privind situaţia de fapt şi justificarea drepturilor subiective ale părţilor sînt de competenţa instanţelor judecătoreşti.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA, examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Din examinarea încheierii prin care a fost sesizată Curtea Constituţională, precum şi a susţinerilor autorului excepţiei formulate în dosarul cauzei rezultă că, dintre prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, obiectul excepţiei îl constituie numai prevederile art. 1 şi cele ale pct. 11 din anexă. Potrivit art. 1 din ordonanţă, �Imobilele, compuse din construcţii împreună cu terenul aferent, respectiv terenurile intravilane libere, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, care au aparţinut comunităţilor (organizaţii, culte religioase) cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale din România şi au fost trecute după anul 1940 în proprietatea statului român prin măsuri de constrîngere, confiscare, naţionalizare sau manevre dolosive, se restituie titularilor sau succesorilor acestora�.
Prevederile art. 2 din ordonanţă instituie o comisie specială de restituire, pentru a analiza documentaţiile prezentate de solicitanţi pentru fiecare imobil şi pentru a stabili, în cadrul comunităţilor, foştii proprietari sau succesorii acestora, care vor redobîndi dreptul de proprietate asupra imobilelor revendicate.
Imobilul ce constituie obiectul litigiului în cadrul căruia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate este prevăzut la pct. 11 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 şi este situat în str. Cîmpia Islaz nr. 40 din Craiova, judeţul Dolj, indicîndu-se ca act de proprietate contractul de vînzare-cumpărare autentificat prin Procesul-verbal nr. 980 din 14 martie 1922 al Secţiei comerciale şi notariat a Tribunalului Dolj, iar ca titular actual al dreptului de proprietate - statul român. Totodată, la coloana intitulată �Destinaţia iniţială a imobilului� este menţionată �Şcoala evreiască Lumina�, iar la coloana �Folosinţa actuală a imobilului�, se menţionează �Sediu de firmă�. În sfîrşit, la coloana �Actul în baza căruia imobilul a intrat în proprietatea statului� este prevăzut �Decretul nr. 176/1948�, iar la �Observaţii� se menţionează că �Imobilul este susceptibil de a fi privatizat�.
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 contravin dispoziţiilor art. 41 din Constituţie privitor la protecţia proprietăţii private, prin faptul că a fost încălcat dreptul său de proprietate, constituit legal în favoarea sa, anterior emiterii ordonanţei criticate.
Din analiza actelor existente la dosarul instanţei Curtea reţine că acţiunea introdusă de Fundaţia �Caritatea� din Bucureşti are ca obiect anularea parţială, pentru suprafaţa de 1.260 m2, a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria M.10, eliberat de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului la data de 12 noiembrie 1993 pentru suprafaţa de teren de 1.706 m2. De asemenea, rezultă că acest act administrativ a fost emis în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, precum şi a Hotărîrii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat. În aceste condiţii, este evident că soluţionarea acţiunii privind anularea actului administrativ în discuţie nu poate depinde de dispoziţiile ordonanţei criticate pentru neconstituţionalitate, ci de respectarea prevederilor legale existente la momentul emiterii actului administrativ respectiv, care fusese emis cu mult înaintea adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999.
Avînd în vedere dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora �Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei�, Curtea constată că, potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol, excepţia urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece prevederile criticate ale ordonanţei de urgenţă a Guvernului sînt nerelevante pentru soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei de judecată, chiar dacă în acţiune această ordonanţă a fost invocată între temeiurile juridice. Este însă de principiu că temeiul juridic invocat de reclamant nu leagă instanţa, aceasta fiind îndreptăţită să stabilească ea însăşi temeiul juridic corect al cererii de chemare în judecată.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA în numele legii DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi a celor ale pct. 11 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială �Retizoh� - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 675/1999 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ.
Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2000.


Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94 din 29 iunie 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 308 din 4 iulie 2000, prevede:
Art. 1. - (1) Se retrocedează foştilor proprietari, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, imobile care au aparţinut cultelor religioase din România şi care au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, existente în natură şi deţinute de statul român sau de unităţile administrativ-teritoriale la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, altele decît lăcaşele de cult, compuse din construcţii împreună cu terenul aferent.
(2) Sînt imobile, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, construcţiile împreună cu anexele acestora şi terenurile aferente lor, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcţii.
(3) Prin centru de cult se înţelege instituţia, cu sediul în România, care coordonează toate unităţile locale ale unui cult religios. Prin centru eparhial se înţelege instituţia care are jurisdicţie asupra unui număr de unităţi locale de cult situate într-o anumită zonă geografică a ţării.
(4) Numărul maxim de imobile care vor fi retrocedate fiecărui centru eparhial sau centru de cult în baza prezentei ordonanţe de urgenţă nu poate fi mai mare de zece.
Art. 2. - (1) În scopul verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 se va constitui, prin hotărîre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, o Comisie specială de retrocedare, care va fi formată din:
a) un reprezentant din partea Secretariatului de Stat pentru Culte;
b) un reprezentant din partea Ministerului Justiţiei;
c) un reprezentant din partea Ministerului Funcţiei Publice;
d) un reprezentant din partea Ministerului Finanţelor;
e) un reprezentant din partea Ministerului Culturii;
f) un reprezentant din partea Ministerului Educaţiei Naţionale;
g) un reprezentant din partea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
(2) Membrii Comisiei speciale de retrocedare vor fi nominalizaţi de conducătorul autorităţii din care aceştia fac parte. La lucrările Comisiei speciale de retrocedare va lua parte, cu statut de invitat, şi un reprezentant din partea cultului religios solicitant, pentru a susţine cererea.
(3) Atribuţiile şi regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei speciale de retrocedare vor fi stabilite prin hotărîre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Secretariatul Comisiei speciale de retrocedare va fi asigurat de Secretariatul de Stat pentru Culte.
(5) Comisia specială de retrocedare va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase sau, după caz, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată.
(6) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărîrea pronunţată de instanţa de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit dreptului comun.
Art. 3. - (1) Fiecare centru eparhial sau, după caz, centru de cult va putea înainta o singură cerere de retrocedare a celor zece imobile Comisiei speciale de retrocedare.
(2) Pentru fiecare imobil solicitantul va pune la dispoziţie Comisiei speciale de retrocedare, în vederea stabilirii dreptului de proprietate asupra imobilelor, actele sau orice alte dovezi necesare pentru stabilirea calităţii de fost proprietar, în condiţiile ce se vor stabili prin regulamentul prevăzut la art. 2 alin. (3).
Art. 4. - (1) Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobîndeşte pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau a hotărîrii judecătoreşti rămase definitive, după caz.
(2) Dispoziţiile legale privind protecţia chiriaşilor se aplică în mod corespunzător. Termenul contractelor de concesiune, locaţie de gestiune sau al unor operaţiuni de leasing care au ca obiect imobile ce vor fi retrocedate conform prezentei ordonanţe de urgenţă nu va putea depăşi termenul prevăzut la art. 5 alin. (2).
(3) Pentru imobilele care au destinaţie de şcoli, spitale, grădiniţe, centre de plasament, aziluri de bătrîni se vor încheia contracte de închiriere pe termen de 3 ani între noii proprietari şi deţinătorii acestora în momentul intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Litigiile legate de eventualele îmbunătăţiri aduse imobilelor, care se retrocedează în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către foştii deţinători vor fi soluţionate între proprietari şi chiraşi, în condiţiile legii.
(5) Retrocedarea bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase se va face cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Art. 5. - (1) Proprietarii care vor redobîndi dreptul de proprietate asupra imobilelor în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă vor încheia cu deţinătorii actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare în termen de 60 de zile de la data rămînerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.
(2) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile solicitate în termen de cel mult 3 ani de la redobîndirea dreptului de proprietate, în condiţiile stabilite de protocolul prevăzut la alin. (1).
Art. 6. - Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101 din 29 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România, respectiv a anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale din România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 311 din 5 iulie 2000 prevede:
Art. 1. - Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 21 mai 1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 140/1997, cu modificările ulterioare, se înlocuieşte cu anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 2. - Datele cuprinse la poziţiile 17, 19, 22, 33, 34 şi 35 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, se modifică în conformitate cu datele cuprinse în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

ANEXA Nr. 1

Nr.crt.	Adresa imobilului	Actul de proprietate	Titularul actual al dreptului de proprietate	Destinaţia iniţială	Folosinţa actuală	Actul pe baza căruia a intrat în proprietatea statului	Observaţii
1	Bucureşti, str. Iuliu Barasch nr. 15 (fosta str. Biserica Udricani nr.15)	Proces-verbal nr.28575/1940 al Comisiunii pentru înfiinţarea cărţilor funciare în Bucureşti	Statul român	Teatrul evreiesc	Teatrul Evreiesc de Stat	Fără titlu	Se restituie terenul împreună cu construcţiile aferente
2	Bucureşti, str. Matei Basarab nr. 50-52 (fosta str. Ghenadie Petrescu  58-60)	Proces-verbal nr. 29076/1940 al Comisiunii pentru înfiinţarea cărţilor funciare în Bucureşti	Statul român	Locuinţe	Sediu firme	Decretul nr. 112/1959 anexa nr. 10 poyiţia 80	Se restituie terenul împreună cu construcţiile aferente
3	Bucureşti. str. Franceyă nr. 18 şi str. Filitti nr. 13 (fosta str. Carol nr. 18)	Proces-verbal nr. 730/1940 al Comisiunii pentru înfiinţarea cărţilor funciare în Bucureşti	Statul român	Locuinţe	Locuinţe şi atelier	Decretul-leg nr. 842/1941 Decretul-lege nr. 111/1951	Se restituie terenul împreună cu construcţiile aferente
4	Cluj-Naăpoca str: Oţelului nr. 3, judeţul Cluj	Extras C.F. nr. 18214, nr. top 11.222	Statul român	Sinagogă	Grădiniţă de copii construită pe terenul sinagogii demolate	Proces-verbal 16829/2300 şi cererea Grupului de întreprinderi de gospodărire comunală	Se restituie terenul în suprafaţă de 462 stp.
5	Petrova, str. Principală nr. 415, judeţul Maramureş	Extras C.F. nr. 167. nr. top 284,285	Statul român şi sinagoga	Baie rituală  construit în locul sinagogii şi băii rituale demolate	Magazin	Fără titlu	Se restituie terenul în suprafaţă de 102+49 stp
6	Hîrlău, str. Rareş nr. 56, judeţul Iaşi	Număr 005-2512	Statul român	Baie rituală	Locuinţe	Fără titlu	Se restituie cu construcţiile aferente

Anexa nr. 2

nr.crt.	Adresa imobilului	Actul de proprietate	Titularul actual al dreptului de proprietate	Destinaţia iniţială	Folosinţa actuală	Actul în baza căruia a intrat în proprietatea statului
17.	Satu Mare, str. Mihai Eminescu nr. 5. jud. Satu Mare	Extras C.F. 977, transcris în C.F. nr.13235 nr. top 500/3, 501,502,503	Statul român	Convict romano-catolic	Grupul Şcolar Unio	Descretul nr. 176/1948
19.	Oradea str. Republicii nr. 33 str. Snagovului nr.2 judeţul Bihor	Extras C.F. nr. 1607,  nr. top 584/1, 586,587,588/1, 589	Statul român	Spitalul Mizericordian	Direcţia judeţeană sanitară	Încheierea nr. 917/1962 închierea nr. 3354/1967
22.	Zalău, str. Republicii nr.15, judeţul Sălaj	Extras C.F. nr. 3056. 3539, nr.top 421/a/1, 422/a, transcris în C.F. nr. 78/1967	Statul român	Casa de cultură reformată	Casa de cultură orăşenească	Legea nr. 10/1948 încheierea nr.1
33.	Galaţi, str. Domnească nr. 25, 31 (fosta str. Domnească nr. 29a-29b	Legea nr. 83/1932(Monitorul Oficial nr. 89/1932)	Statul român	Complex comercial şi cultural al comunităţii elene	Restaurant şi cinematograf	Decretul nr. 303/1948
34.	Nădlac, judeţul Arad	Extras C.F. nr. 3187, 8984, nr. topo 832	Statul român	Şcoala slovacă a bisericii evanghelice slovace	Liceul slovac aflat în administrarea Ministerului Educaţiei  Naţionale	Decretul nr. 176/1948
35.	Se elimină

Hotărîrea nr. 1334 din 14 decembrie 2000 pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale din România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 698 din 27 decembrie 2000 completează lista imobilelor ce urmează a fi restituite cu următoarele:

nr.crt.	Adresa imobilului	Actul de proprietate	Titularul actual al dreptului de proprietate	Destinaţia iniţială	Folosinţa actuală	Actul în baza căruia a intrat în proprietatea statului	Observaţii
1	Str. Roşcani nr. 5 (fostă str. Aron Vodă nr. 5), Iaşi, jud. Iaşi	Certificatul nr. 2765/1996, emis de Direcţia Generală a Arhivelor Statului	Statul român	Şcoala Talmud, Thora	Insp. de stat terit. pt. pers. cu handicap iaşi	Decretul nr. 176/1948
2	Str. Vasile Alecsandri nr. 4, Sighetul Marmaţiei, jud. Maramureş	C.F. 2914, nr. top 1217	Statul român	Grădină	Teren cu piatră monument	Decretul nr. 712/1966	În prezent monumentul este deteriorat
3	str. Vlad Ţepeş nr. 30 (fost nr. 29) Ploieşti, jud. Prahova	Carte de imobil nr. 8678/1939	Statul român	Şcoală de fete	Insp. şc. jud. Prahova - Liceul Al. I. Cuza	Decretul nr. 176/1948
4	Str. Spitalelor (Dr. Ghelerter) nr. 3 Vaslui, jud. Vaslui	Nu există	Statul român	Spital israelit	Grădiniţă cu program normal nr. 4 Vaslui	dexretul nr. 302/1948	Dovada proprietăţii se face prin adresa Arhivelor naţionale
5	Str. Basarabilor nr. 10 Ploieşti, jud. Prahova	Cert. nr. 241/1999, eliberat de Dir. jud. a Arhivelor Naţionale Prahova	Statul român	Şcoala pentru copii mici Luca Moise	Grădiniţa nr. 28 Ploieşti	decretul nr. 176/1948
6	Calea Dudeşti nr. 127, sectorul 3 Bucureşti	Procesul verbal nr. 32909/1940 al Comisiunii pentru Înfiinţarea Cărţilor Funciare în Bucureşti	Statul român	Complexul şcolar Ciocanul	Grupul şcolar industrial Timpuri noi	Decretul nr. 176/1948
7	Str. Cuza Vodă nr. 2, Oradea jud. Bihor	C.F. 867 transcris în C.F. 13871, nr. top 2069, 2068/2, 2070/1, 3581/1, 3116/2	Statul român	Şcoala primară confesională	Şcoală ajutătoare	Decretul nr. 176/1948
8	Str. Zefirului nr. 10, carei, jud. Satu Mare	C.F. 9199, nr. top 1965	Statul român	Şcoală evreiască	Casa Armatei Carei	Decretul nr. 176/1948
9	Calea Dudeşti, nr. 125B, sectorul 3 Bucureşti	Proces-verbal nr. 32907/1940 al Comisiunii pentru Înfiinţarea Cărţilor Funciare în Bucureşti	Statul român	Grădiniţa de copii Aleph şi Beth	Grădiniţa nr. 19 Bucureşti	Decretul nr. 176/1948	În prezent clădirea este dezafectată şi în stare avansată de degradare
10	Str. Siminoc nr. 25 sectorul 3 Bucureşti	Nu există	Statul român	Grădiniţa de copii Ialdei Ieşurin	Teren viran	decretul nr. 176/1948 din Decretul nr. 176/1948	Dovada proprietăţii se face prin fila
11	Str. Cluceru Udricani nr. 18, sectorul 3, Bucureşti	Procesul verbal nr. 28586/1940 al Comisiunii pentru Înfiinţarea Cărţilor Funciare în Bucureşti	Statul român	Locuinţă a Cominităţii evreieşti din România	Teren viran	Fără titlu
12	Str. Laptelui nr. 48, sectorul 3, Bucureşti	Proces-verbal nr. 32908/1940 al Comisiunii pentru Înfiinţarea Cprţilor Finciare în Bucureşti	Statul român	teren de sport	Teren viran	Decretul nr. 217/1989
13	Intr. Vînători nr. 13 (fosta Fundătura Vînători nr. 9), sectorul 5, Bucureşti	Procesul-verbal nr. 603/1940 al Comisiunii pentru Înfiinţarea Cărţilor Funciare în Bucureşti	Statul român	Sinagoga Eisig Ilie	Teren viran	Demolat conform Decretului de expropriere şi demolare nr. 152/1980
14	Str. Prof. Ion Filibiliu nr. 9 (colţ cu str. Romulus nr. 62), sectorul 3, Bucureşti	Procesul-verbal nr. 29125/1940 al Comisiunii pentru Înfiinţarea Cărţilor Funciare în Bucureşti	Statul român	Azil israelit pentru bătrîni Elisabetheu	Spital Institut de expertiza şi recuperare a capacităţii de muncă	Decretul-leg nr. 842/1941
15	Bd. Dacia nr. 144, Bucureşti	Procesul-verbal nr. 16100/1940 al Comisiunii Îniinţarea Cărţilor Funciare în Bucureşti	Statul român	Şcoala primară de băieţi şi pentru fete, Voinţa	Teren viran	Decretul nr. 176/1948
16	Str. Anton Pann nr. 44, sectorul 3 Bucureşti	Procesul-verbal nr. 29189/1940 al Comisiunii pentru Înfiinţarea Cărţilor Funciare în Bucureşti	Statul român	Liceul de fete Focşeneanu	Şcoala generală nr. 72	Decretul nr. 176/1948
17	Str. Pictor marcel Iancu nr. 10 (fostă str. Argeş), sectorul 2, Bucureşti	Proces-verbal nr. 16052/1940 al Comisiunii pentru Înfiinţarea Cărţilor Funciare în Bucureşti	Statul român	Grădiniţa Ekstein	Grădiniţă	Decretul nr. 176/1948
18	Str. Sborului nr. 7-9 (fost nr.13), sectorul 3, Bucuresti	Proces-verbal nr. 27854/1940 al Comisiunii pentru Înfiinţarea Cărţilor Funciare în Bucureşti	Statul român	Liceul de băieţi Max Asiel	Grup şcolar industrial	Decretul nr. 176/1948	Imobilul care a aparţinut Comunităţii evreieşti este partea cu nr. 7 din str. Sborului
19	Str. Spitalului nr. 15, Rădăuţi, judeţul Suceava	C.F. 5567, nr. top 2782,47	Statul român	Azilul bătrînilor evrei din Rădăuţi	Policlinică	Decizia Comitetului provizoriu al oraşului Rădăuţi nr. 116/1950
20	Str. 16 Decembrie 1989 nr. 24 (fosta str. 6 martie), Timişoara, jud. Timiş	C.F.27, transcris în C.F. 14479, nr.top 17193	Statul român	Spital evreiesc	Maternitate	Decretul nr. 302/1948	Et. II a fost construit ulterior şi rămâne în proprietatea statului.
21	Str. Paroşeni nr. 8-10, Arad, jud. Arad	C.F. 4942, nr. top 1198, 1815/c	Statul român	Orfelinatul de băieţi Ignacz Deutsch	Grădiniţă	Decretul nr. 176/1948
22	Str. Simion Bărnuţiu nr. 42 Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj	C.F. 302, transcris 3095, top 663/a/1/1	Statul român	Biserică şi mănăstire	Liceul agricol	Încheierile nr. 384 şi 387/1956
23	Str. Moscovei  nr. 1-3 Str. Republicii nr. 4-6 Ep. R. Ciorogariu nr. 2 Oradea, jud. Bihor	C.F. 1616 nr. transcris în C.F. 13033, respectiv C.F. 1733, nr. top 780,781,782,783, 787/2,788	Statul român	Mănăstirea Ordinului Ursulinelor, şcoala primară şi gimnaziu de fete	Liceul Ady Endre, grădiniţa Orsolya, magazine, locuinţe	Decretul nr. 176/1948	Nu se restituie ap.2 şi 3 proprietatea unor persoane fizice
24	Piaţa Devei nr. 3 Str. Cuvîntul Liber nr. 1 Oradea, jud. Bihor	C.F. 2650 nr. top 2438/3	Statul român	Biserica Iosia	Biserica romano-catolică şi casă parohială	Decretul nr. 260/1945
25	Str. Andrei Şaguna nr. 1 Oradea, jud. Bihor	C.F. 3884, nr. top 558/2, 559/2, 559/1	Statul român	Liceul reformat	Liceul Andrei Şaguna	Decretul nr. 176/1948
26	Str. Napoca nr. 12 (fosta str. Nicolae Iorga) luj Napoca, jud. Cluj	C.F. 3026, nr. top 405	Statul român	Fondul de ajutorare a învăţătorilor romano-catolici	Apartamente închiriate	Decretul nr. 176/1948
27	P-ţa Libertăţii nr. 62, Cristuru Secuiesc, jud. harghita	C.F. 2089, transcris în C.F. 69, nr. top 118,119	Statul român	Şcoală confesională romano-catolică şi locuinţa dascălului	Casa elevilor	Decretul nr. 176/1948
28	Str. Principală nr. 32, Sovata, jud. Mures	C.F. 1064, nr. top 301,302,303	Statul român	Imobil al bisericii romano-catolice care imediat după ce a fost construit a şi fost naţinaslizat	Casa de cultură Clubul muncitoresc	Decretul  nr. 712/1966
29	Str. Eroilor nr. 1 Lupeni, jud. Hunedoara	C.F. 578 nr.top 1028/2	Statul român	Şcoală romano-catolică	Casa pensionarilor	Decretul nr. 176/1948
30	P-ţa Mihai Viteazul nr. 1, Cluj-Napoca, jud. Cluj	C.F. 5646, nr. top 773, defalcat ulterior în 773/I-XX şi transcris în C.F. 136077 şi 136078	Statul român	Casă de închiriat a bisericii reformate	Gostat, apartamente proprietate de stat (ap.1 a fost cumpărat de chiriaş)	Decretul nr. 134/1949 Decretul nr. 176/1948	Restituirea se face doar pt. apartamentele nevîndute chiriaşilor
31	Str. Şcolii nr. 1, Sf. Gheorghe, jud. Covasna	C.F. 71, nr. top 217/1,  217/2	Statul român	Colegiul Miko	Liceul nr. 1	Decretele nr. 218/1960 şi nr. 712/1966
32	Str. Poştei nr.2 Tg.Mureş, jud. Mureş	C.F. 4457 nr.top 2188	Statul român	Şcoala confesională	Teatru de Păpuşi	Decretul nr. 176/1948	Naţionalizarea nu a fost notată în C.F.
33	Str. Kriza Janos nr. 6-8, Cristuru Secuiesc, jud. harghita	C.F. 1678, nr. top 725,726,727	Statul român	Şcoala confesională şi transcris în locuinţă a dascălului	casă de cultură	Decretul nr. 176/1948
34	B-dul Victoriei nr. 40 Sibiu, jud. Sibiu	C.F. 10340 transcris în C.F. 12194,12321, 40199, 63 nr. top 1796,1797, 1798	Statul român	Seminar teologic	Grupul şcolar pedagogic Danil popovici baricanu, internat	Încheierea NR. 642/1946
35	Str. Zimbrului nr. 2 , Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud	C.F. 1154, nr. top 1834, 1833/1	Statul român	Casa Comunităţii germane	Inspectoratul şcolar judeţean Bistriţa Năsăud	Decretul nr. 176/1948 Decretul nr. 92/1950
36	Localitatea Şemlac nr. 412 jud. Arad	C.F. 333 top 421	Statul român	Casă culturală		Încheierea nr. 35/1948
37	Localitatea Deta nr. 42-43	C.F. 22, nr.top 344, 345,346, 347, 348, 349a	Statul român	Casă de lectură	Casă de cultură	Atribuire rang nr. 333/1958

Sprijinirea persoanelor persecutate din motive etnice Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 242 din 28 noiembrie 2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pînă la 6 martie 1945 din motive etnice, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 620 din 30 noiembrie 2000, prevede următoarele modificări: 1. Articolul 2 va avea următorul cuprins: �Art. 2 - (1) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 lit. a), b) şi c) au dreptul, începînd cu luna noiembrie 2000, la o indemnizaţie lunară de 300.000 lei pentru fiecare an de detenţie, de deportare sau de strămutare în alte localităţi. (2) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 lit. d) şi e) au dreptul, începînd cu luna noiembrie 2000, la o indemnizaţie lunară de 150.000 lei pentru fiecare an în care au făcut parte din detaşamente de muncă forţată sau au fost în trenul morţii. (3) Persoanele care se află în situaţia prevăzută la art. 1 lit. f) au dreptul, începînd cu luna noiembrie 2000, la o indemnizaţie lunară de 300.000 lei.� 2. Articolul 3 va avea următorul cuprins: �Art. 3. - (1) Soţul supravieţuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1, va beneficia începînd cu data de întîi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea, în condiţiile prezentei ordonanţe, de o indemnizaţie lunară neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit. (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă începînd cu luna noiembrie 2000, în cuantum de 300.000 lei lunar.�   Participarea minorităţilor la alegeri Procesul verbal din 4 iunie 2000 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea primarilor (4 iunie 2000), publicat în Monitorul Oficial al României nr. 260 din 9 iunie 2000, a constatat următoarele rezultate cu privire la organizaţiilor minorităţilor naţionale: UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA, locul 8., 419.271 voturi, 4,75% FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, locul 22., 25.757 voturi, 0,29% PARTIDA ROMILOR, locul 28., 9.174 voturi, 0,10% PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMÂNIA, locul 35., 4.245 voturi, 0,05% UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 40., 3.013 voturi, 0,03% CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 41., 2.978 voturi, 0,03% UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMÂNIA, locul 45., 2.136 voturi, 0,02% FORUMUL TINERETULUI SECUIESC, locul 50., 1.662 voturi, 0,02% COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA, locul 53., 910 voturi, 0,01% ALIANŢA PENTRU UNITATEA RROMILOR, locul 54., 714 voturi, 0,01% COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMÂNIA, locul 55., 692 voturi, 0,01% UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 56., 645 voturi, 0,01% UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT, locul 57., 626 voturi, 0,01% UNIUNEA SÎRBILOR DIN ROMÂNIA, locul 58., 505 voturi,0,01% UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 59., 484 voturi, 0,01% UNIUNEA ROMILOR DIN JUDEŢUL CONSTANŢA, locul 64., 215 voturi, 0,00% UNIUNEA DEMOCRATICĂ A CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 65., 210 voturi, 0,00 UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMÂNIA, locul 67., 188 voturi, 0,00 UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA �DOM POLSKI� , locul 70., 107 voturi, 0,00 PARTIDUL ROMILOR CĂRĂMIZARI DIN ROMÂNIA, locul 73., 26 voturi, 0,00% Numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar: UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA, locul 2., 110 primari, 15,58% FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, locul 12., 3 primari, 0,42% UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 19., 1 primar, 0,14% COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA, locul 20., 1 primar, 0,14% Procesul verbal din 4 iunie 2000 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea consiliilor locale (4 iunie 2000), publicat în Monitorul Oficial al României nr. 260 din 9 iunie 2000, a stabilit următoarele rezultate cu privire la organizaţiile minorităţilor naţionale: UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA, locul 8., 468.904 de voturi, 5,50% PARTIDA ROMILOR, locul 20., 52.854 de voturi, 0,62% FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, locul 24., 23.289 de voturi, 0,27% ALIANŢA PENTRU UNITATEA RROMILOR, locul 32., 9.510 de voturi, 0,11% CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 33., 9.073 de voturi, 0,11% ASOCIAŢIA CIVICĂ PRO ODORHEI - UDVARHELYÉRT POLGÁRI EGYESÜLET, locul 38., 4.383 de voturi, 0,05% UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMÂNIA, locul 39., 4.227 de voturi, 0,05% UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 40., 3.970 de voturi, 0,05% UNIUNEA SÎRBILOR DIN ROMÂNIA, locul 43., 3.415 de voturi, 0,04% COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA, locul 44., 3.413 de voturi, 0,04% PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMÂNIA, locul 45., 3.391 de voturi, 0,04% UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMÂNIA, locul 49., 2.998 de voturi, 0,04% COMUNITATEA ETNIEI RROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 55., 1.435 de voturi, 0,02% COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMÂNIA, locul 58., 1.109 de voturi, 0,01% COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMÂNIA, locul 59., 1.097 de voturi, 0,01% UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT, locul 60., 893 de voturi, 0,01% ALIANŢA ELECTORALĂ F.D.G.R., U.D.M.R., U.C.R., U.D.S.C.R. LA NIVELUL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN, locul 61, 844 de voturi, 0,01% UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 62., 781 de voturi, 0,01% UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA, locul 64., 697 de voturi, 0,01% UNIUNEA CULTURALĂ A ALBANEZILOR DIN ROMÂNIA, locul 66., 611 de voturi, 0,01% UNIUNEA ROMILOR DIN JUDEŢUL CONSTANŢA, locul 68., 533 de voturi, 0,01% UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 71., 473 de voturi, 0,01% FORUMUL TINERETULUI SECUIESC, locul 72., 363 de voturi 0,00% COMUNITATEA ELENĂ CONSTANŢA, locul 73., 342 de voturi, 0,00% COMUNITATEA ELENĂ GALAŢI, locul 75., 329 de voturi, 0,00% COMUNITATEA ITALIANĂ OLTENIA DIN ROMÂNIA, locul 76., 325 de voturi, 0,00% ALIANŢA ELECTORALĂ - UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT - ROMÂNIA, UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 77., 283 de voturi, 0,00% COMUNITATEA ELENĂ IAŞI, locul 78., 251 de voturi, 0,00% UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA �DOM POLSKI�, locul 80., 237 de voturi, 0,00% FEDERAŢIA COMUNITĂŢII EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA, locul 81., 237 de voturi, 0,00% UNIUNEA BULGARĂ DIN ROMÂNIA, locul 82., 218 de voturi, 0,00% ORGANIZAŢIA NAŢIONALĂ A RROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 84., 199 de voturi, 0,00% UNIUNEA DEMOCRATICĂ A CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 85., 196 de voturi, 0,00% ASOCIAŢIA SOCIALĂ CULTURALĂ A RROMILOR, locul 86., 148 de voturi, 0,00% UNIUNEA ELENĂ DIN ROMÂNIA, locul 89., 84 de voturi, 0,00% COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMÂNIA - ASOCIAŢIA IDINSTVU TIMIŞOARA, locul 90., 54 de voturi, 0,00% PARTIDUL ROMILOR CĂRĂMIZARI DIN ROMÂNIA, locul 91., 48 de voturi, 0,00% LIGA RROMILOR DIN CLISURA DUNĂRII, locul 92., 43 de voturi, 0,00% UNIUNEA DEMOCRATICĂ A ROMILOR ŞI LĂUTARILOR ARMENIŞ, locul 93., 43 de voturi, 0,00% ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A ROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 94., 34 de voturi, 0,00% UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA ŞI FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, locul 95., 33 de voturi, 0,00% ASOCIAŢIA DEMOCRATĂ A ROMILOR, locul 98., 2 voturi, 0,00% Numărul total al mandatelor de consilieri local, grupate pe partide politice, formaţiuni politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi: UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA, locul 6., 2.451 consilieri, 6,17% PARTIDA ROMILOR, locul 18., 160 consilieri, 0,40% FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, locul 23., 78 consilieri, 0,20% CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 25., 33 consilieri, 0,08% UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMÂNIA, locul 26., 28 consilieri, 0,07% UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 27., 26 consilieri, 0,07% ALIANŢA PENTRU UNITATEA RROMILOR, locul 29., 22 consilieri, 0,06% COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA, locul 32., 18 consilieri, 0,05% PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMÂNIA, locul 34., 15 locuri, 0,04% UNIUNEA SÎRBILOR DIN ROMÂNIA, locul 35., 14 consilieri, 0,04% ASOCIAŢIA CIVICĂ PRO ODORHEI - UDVARHELYÉRT POLGÁRI EGYESÜLET, locul 41., 8 consilieri, 0,02% UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 44., 6 consilieri, 0,02% UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 45., 6 consilieri, 0,02% FORUMUL TINERETULUI SECUIESC, locul 46., 6 consilieri, 0,02% COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMÂNIA, locul 48., 5 consilieri, 0,01% UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT, locul 51., 4 consilieri, 0,01% UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMÂNIA, locul 57., 2 consilieri, 0,01% UNIUNEA DEMOCRATICĂ A CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 59., 2 consilieri, 0,01% UNIUNEA BULGARĂ DIN ROMÂNIA, locul 61., 2 consilieri, 0,01% COMUNITATEA ETNIEI RROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 63., 1 consilier, 0,00% UNIUNEA ELENĂ DIN ROMÂNIA, locul 65., 1 consilier, 0,00% UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA �DOM POLSKI�, locul 66., 1 consilier, 0,00% Procesul verbal din 4 iunie 2000 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea consiliilor judeţene (4 iunie 2000), publicat în Monitorul Oficial al României nr. 260 din 9 iunie 2000, prezintă următoarele rezultate: UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA, locul 7., 512.413 voturi, 6,27% PARTIDA ROMILOR, locul 19., 66.807 voturi, 0,82% FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, locul 29., 21.882 voturi, 0,27% ALIANŢA PENTRU UNITATEA RROMILOR, locul 32., 14.458 voturi, 0,18% CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 33., 13.010 voturi, 0,16% PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMÂNIA, locul 41., 6.488 voturi, 0,08% UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 43., 5.928 voturi, 0,07% COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA, locul 46., 4.910 voturi, 0,06% UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMÂNIA, locul 47., 4.852 voturi, 0,06% ASOCIAŢIA CIVICĂ PRO ODORHEI - UDVARHELYÉRT POLGÁRI EGYESÜLET, locul 48., 4.781 voturi, 0,06% UNIUNEA SÎRBILOR DIN ROMÂNIA, locul 49. 4.220 voturi, 0,05% UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 53., 2.308 voturi, 0,03% ASOCIAŢIA ITALIENILOR DIN ROMÂNIA - RO.AS.IT. , locul 55., 1.848 voturi, 0,02% COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMÂNIA, locul 59., 1.479 voturi, 0,02% UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMÂNIA, locul 60., 1.468 voturi, 0,02% ALIANŢA ELECTORALĂ F.D.G.R., U.D.M.R., U.C.R., U.D.S.C.R. LA NIVELUL JUDEŢULUICARAŞ-SEVERIN, locul 62., 1.392 voturi, 0,02% ALIANŢA ELECTORALĂ - UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT - ROMÂNIA, UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 63., 1.335 voturi, 0,02% COMUNITATEA ETNIEI RROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 64., 1.318 voturi, 0,02% UNIUNEA ROMILOR DIN JUDEŢUL CONSTANŢA, locul 65., 1.260 voturi, 0,02% COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMÂNIA, locul 66., 968 voturi, 0,01% ASOCIAŢIA SOCIALĂ CULTURALĂ A RROMILOR, locul 68., 850 voturi, 0,01% COMUNITATEA ELENĂ IAŞI, locul 70., 763 voturi, 0,01% COMUNITATEA ELENĂ GALAŢI, locul 71., 727 voturi, 0,01% COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMÂNIA - ASOCIAŢIA IDINSTVU TIMIŞOARA, locul 72., 726 voturi,0,01% UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA �DOM POLSKI� , locul 73., 577 voturi, 0,01% COMUNITATEA ELENĂ CONSTANŢA, locul 74., 566 voturi, 0,01% COMUNITATEA ITALIANĂ OLTENIA DIN ROMÂNIA, locul 75., 471 voturi, 0,01% ORGANIZAŢIA NAŢIONALĂ A RROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 76., 440 voturi, 0,01% UNIUNEA CULTURALĂ A ALBANEZILOR DIN ROMÂNIA, locul 77., 434 voturi, 0,01% LIGA RROMILOR DIN CLISURA DUNĂRII, locul 78., 420 voturi, 0,01% UNIUNEA ELENĂ DIN ROMÂNIA, locul 80., 279 voturi, 0,00% UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA, locul 81., 274 voturi, 0,00% ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A ROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 82., 175 voturi, 0,00% Numărul total al mandatelor de consilieri judeţeni: UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA locul 7., 135 consilieri, 7,86% PARTIDA ROMILOR, locul 20., 4 consilieri, 0,23% FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA. locul 21., 4 consilieri, 0,23% ASOCIAŢIA CIVICĂ PRO ODORHEI - UDVARHELYÉRT POLGÁRI EGYESÜLET locul 22., 4 consilieri, 0,23% Procesul verbal din 18 iunie 2000 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea primarilor (18 iunie 2000), publicat în Monitorul Oficial al României nr. 285 din 23 iunie 2000, comunică următoarele rezultate: UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA, locul 7., 220.658 voturi, 3,06% FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, locul 16., 47.608 voturi, 0,66% UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 23., 2.936 voturi, 0,04% PARTIDA ROMILOR, locul 24., 2.507 voturi, 0,03% UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMÂNIA, locul 25., 2.152 voturi, 0,03% UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT, locul 30., 1.308 voturi, 0,02% UNIUNEA SÎRBILOR DIN ROMÂNIA, locul 35., 874 voturi, 0,01% UNIUNEA DEMOCRATICĂ A CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 39., 677 voturi, 0,01% UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 41., 636 voturi, 0,01% CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 42., 449 voturi, 0,01% UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 43., 355 voturi, 0,00% Numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar: UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA, locul 12., 38 primari, 1,69% FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, locul 21., 2 primari, 0,09% UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMÂNIA, locul 22., 2 primari, 0,09% UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, locul 23., 2 primari, 0,09% UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 29., 1 primar, 0,04% Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 165 din 13 octombrie 2000 pentru completarea art. 5 din Legea nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 514 din 19 octombrie 2000, a adus următoarele modificări: După alineatul (7) al articolului 5 din Legea nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificările ulterioare, se introduce alineatul (8) cu următorul cuprins: �(8) Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale pot opta să depună, prin derogare de la prevederile alin. (3), (6) şi (7), aceeaşi listă de candidaţi pentru Camera Deputaţilor în mai multe circumscripţii electorale.� Conform Listei din 21 octombrie 2000 semnelor electorale depuse, potrivit legii, la Biroul Electoral Central de partidele, formaţiunile politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 518 din 21 octombrie 2000, la alegerile naţionale s-au înscris următoarele organizaţii ale minorităţilor naţionale: UNIUNEA CULTURALĂ A ALBANEZILOR DIN ROMÂNIA PARTIDA ROMILOR UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMÂNIA UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT - ROMÂNIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMÂNIA COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA UNIUNEA BULGARILOR PAVLICHENI DIN ROMÂNIA PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMÂNIA LIGA COMUNITĂŢILOR ITALIENE DIN ROMÂNIA UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA UNIUNEA DEMOCRATĂ A MAGHIARILOR DIN ROMÂNIA FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMÂNIA UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA UNIUNEA ELENĂ DIN ROMÂNIA COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMÂNIA UNIUNEA DEMOCRATICĂ A CEHILOR ŞI SLOVACILOR DIN ROMÂNIA FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA COMUNITATEA TURCĂ DIN ROMÂNIA UNIUNEA SÎRBILOR DIN ROMÂNIA UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMÂNIA UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMÂNIA ASOCIAŢIA CULTURALĂ BULGARĂ DIN ROMÂNIA UNIUNEA CULTURALĂ A RUTENILOR DIN ROMÂNIA UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA �DOM POLSKI� - BUCUREŞTI UNIUNEA DEMOCRATĂ A CROAŢILOR DIN ROMÂNIA CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMÂNIA LIGA DEMOCRATĂ A CROAŢILOR DIN ROMÂNIA ASOCIAŢIA MACEDONENILOR SLAVI DIN ROMÂNIA COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMÂNIA COMUNITATEA ETNIEI RROMILOR DIN ROMÂNIA ALIANŢA PENTRU UNITATEA RROMILOR (A.U.RR.) COMUNITATEA ELENĂ-PRAHOVA În urma contestării candidaturii domnului György Frunda, Curtea Constituţională a emis Hotărîrea nr. 23 din 3 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului György Frunda pentru funcţia de Preşedinte al României, publicat în Monitorul Oficial nr. 603 din data de 24/11/2000, în care a stabilit următoarele: La data de 2 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, Contestaţia nr. 300 din 2 noiembrie 2000, formulată de domnul Adrian D. Munteanu. Contestaţia priveşte înregistrarea candidaturii domnului György Frunda pentru funcţia de Preşedinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 şi formează obiectul Dosarului nr. 359D/2000. Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întîi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărîrea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţia se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. În motivarea contestaţiei se arată că, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 69/1992, pentru funcţia de Preşedinte al României se pot prezenta candidaţi propuşi de partide sau formaţiuni politice ori candidaţi independenţi. În cazul candidatului György Frunda aceste dispoziţii sînt încălcate, deoarece �U.D.M.R. la această dată nu este partid politic, nu este înregistrat [...] şi, deci, nu se regăseşte în registrul partidelor politice din România, aşa cum prevede Legea partidelor politice nr. 27/1996�. De asemenea, contestatorul consideră că �alegătorii din România nu pot cunoaşte cu certitudine numele şi prenumele acestui candidat�, întrucît atît numele, cît şi prenumele sînt �grafiate folosind un alfabet al unei limbi străine, altul decît cel al limbii române care este limba oficială în România, conform art. 13 din Constituţie, şi în care, potrivit uzanţelor, se redactează toate actele de identitate [...]�. Reprezentantul Ministerului Public, punînd concluzii, în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, apreciază că motivele invocate nu pot fi reţinute, deoarece acestea nu se referă la condiţiile prevăzute de lege pentru eligibilitatea în funcţia de Preşedinte al României. În final, se solicită respingerea contestaţiei. CURTEA, analizînd contestaţia prin raportare la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, şi văzînd concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele: Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă să soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României. În opinia contestatorului, domnul György Frunda nu poate candida la funcţia de Preşedinte al României, deoarece pînă în prezent nu se cunoaşte �dacă este susţinut şi propus de vreun partid politic sau formaţiune politică sau este independent� şi nici �identitatea persoanei propusă ilegal de U.D.M.R.�. Analizînd contestaţia, Curtea constată că, în temeiul dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit cărora �Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale care participă la alegeri sînt echivalate juridic, în ce priveşte operaţiunile electorale, cu partidele politice�, dispoziţii coroborate cu cele ale art. 48 din Legea partidelor politice nr. 27/1996, precum şi cu cele ale art. 3 alin. (1) teza întîi din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României (�La alegerile pentru Preşedintele României se pot prezenta candidaţi propuşi de partide şi formaţiuni politice sau candidaţi independenţi.�), candidatura domnului György Frunda poate fi propusă şi susţinută de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. În legătură cu susţinerea contestatorului referitoare la modul de indicare a numelui şi prenumelui candidatului, ceea ce ar putea crea confuzii privind identitatea acestuia, Curtea Constituţională reţine că cercetarea acestor probleme nu intră în competenţa sa. De altfel, atît condiţiile de eligibilitate, cît şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sînt prevăzute expres şi limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) şi la art. 81 alin. (4) din Constituţie, texte al căror conţinut este următorul: - Art. 35: �(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3). (2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, pînă în ziua alegerilor inclusiv, vîrsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi vîrsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României.�; - Art. 34 alin. (2): �Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărîre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.�; - Art. 16 alin. (3): �Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară.�; - Art. 37 alin. (3): �Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.�; - Art. 81 alin. (4): �Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decît pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.� În speţă, examinînd motivele invocate de contestator, Curtea constată că acestea nu se regăsesc în conţinutul prevederilor constituţionale anterior menţionate. În consecinţă, contestaţia ce face obiectul prezentei cauze urmează să fie respinsă. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 16, 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, CURTEA, în numele legii, HOTĂRĂŞTE: Respinge contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului György Frunda pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţie formulată de domnul Adrian D. Munteanu. Hotărîrea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Conform Procesului verbal din 2 decembrie 2000 privind rezultatul alegerilor din 26 noiembrie pentru Senat şi Camera Deputaţilor, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 627 din 4 decembrie 2000, organizaţiile aparţinînd minorităţile naţionale au obţinut următorul rezultat la Senat: UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA, locul 5., 751.310 voturi, 6.90% UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMÂNIA, locul 28., 9226 voturi, 0.08% CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 34., 2045 voturi, 0.02% PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMÂNIA, locul 36., 498 voturi, 0.00% În Camera Deputaţilor au fost validate următoarele rezultate: UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA, locul 5., 736.863 voturi, 6.80% PARTIDA ROMILOR, locul 14., 71786 0.66% FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, locul 19, 40.844 voturi, 0.38% UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMÂNIA, locul 23., 21.302 voturi, 0.20% COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMÂNIA STR. TREI IERARHI NR. 2 - IAŞI, locul 24., 21.263 voturi, 0.20% UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT-ROMÂNIA, locul 26., 20.085 voturi, 0.19% LIGA COMUNITĂŢILOR ITALIENE DIN ROMÂNIA, locul 30, 16.266 voturi, 0.15% UNIUNEA ELENĂ DIN ROMÂNIA, locul 31, 15.007 voturi, 0.14% FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA, locul 34., 12.629 voturi, 0.12% CENTRUL CREŞTIN AL ROMILOR DIN ROMÂNIA, locul 35., 12.171 voturi, 0.11% COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA, locul 37., 11.558 voturi, 0.11% UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 38., 11.084 voturi, 0.10%  LIGA ALBANEZILOR DIN ROMÂNIA, locul 40., 10.543 voturi, 0.10% UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMANIA, locul 41., 10.380 voturi, 0.10% UNIUNEA UCRAINIENILOR DIN ROMÂNIA, locul 42, 9.404 voturi, 0.09% ASOCIAŢIA MACEDONENILOR SLAVI DIN ROMÂNIA, locul 43., 8.809 voturi, 0.08% UNIUNEA SÎRBILOR DIN ROMÂNIA, locul 44, 8.748 voturi, 0.08% ASOCIAŢIA CULTURALĂ BULGARĂ DIN ROMÂNIA, locul 45., 8.092 voturi, 0.07% UNIUNEA CULTURALĂ A ALBANEZILOR DIN ROMÂNIA, locul 46., 7.798 voturi, 0.07% UNIUNEA CULTURALĂ A RUTENILOR DIN ROMÂNIA, locul 47., 6.942 voturi, 0.06% UNIUNEA DEMOCRATICĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA, locul 48., 6.675 voturi, 0.06% COMUNITATEA �BRATSTVO� A BULGARILOR DIN ROMÂNIA, locul 49., 5.923 voturi, 0.05% UNIUNEA DEMOCRATĂ A UCRAINIENILOR DIN ROMÂNIA, locul 50., 5.843 voturi, 0.05% UNIUNEA DEMOCRATICĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMÂNIA, locul 51., 5.686 voturi, 0.05% UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA. locul 52., 5.055 voturi, 0.05% COMUNITATEA TURCĂ DIN ROMÂNIA, locul 53., 3.953 voturi, 0.04% PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR DIN ROMÂNIA, locul 55., 3.510 voturi, 0.03% COMUNITATEA ELENĂ IAŞI, locul 58., 2.072 voturi, 0.02% UNIUNEA DEMOCRATĂ A CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 59., 2.059 voturi, 0.02% COMUNITATEA ELENĂ - PRAHOVA, locul 60., 1.992 voturi, 0.02% UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA �DOM POLSKI� - BUCUREŞTI, locul 62., 1.619 voturi, 0.01% UNIUNEA CEHILOR DIN ROMÂNIA, locul 63., 1.539 voturi, 0.01% LIGA DEMOCRATĂ A CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, locul 64., 1.329 voturi, 0.01% UNIUNEA GENERALĂ A ASOCIAŢILOR ETNIEI HUŢULE, locul 65., 1.225 voturi, 0.01% UNIUNEA BULGARILOR PAVLICHENI DIN ROMÂNIA, locul 67., 497 voturi, 0.00% COMUNITATEA ELENĂ ELPIS - CONSTANŢA, locul 68., 449 voturi, 0.00% Rectificarea din 6 decembrie 2000 la Procesul-verbal privind rezultatul alegerilor din 26 noiembrie 2000, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 634 din 6 decembrie 2000 conţine lista candidaţiilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinînd unei minorităţi naţionale cărora li s-a repartizat un mandat de deputat: 1. UNIUNEA SÎRBILOR DIN ROMÂNIA, deputat SLAVOMIR GVOZDENOVICI 2. UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMÂNIA, deputat VARUJAN PAMBUCCIAN 3. UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO- MUSULMANI DIN ROMÂNIA, deputat NEGIAT SALI 4. UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA, deputat METIN CERCHEZ 5. UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA, deputat ŞTEFAN TCACIUC 6. UNIUNEA CULTURALĂ A RUTENILOR DIN ROMÂNIA, deputat GHEOGHE FIRCZAK 7. FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, deputat EHERHARD WOLFGANG WITTSTOCK 8. UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA, deputat IOHAN-PETER BABIAS 9. UNIUNEA DEMOCRATICĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMÂNIA, deputat ANA FLOREA 10. UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT - ROMÂNIA, deputat PETRU MIRCIOV 11. COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA, deputat MIRON IGNAT 12. FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA, deputat DOREL DORIAN 13. UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMÂNIA, deputat MIHAI RADAN 14. ASOCIAŢIA MACEDONENILOR SLAVI DIN ROMÂNIA, deputat VASILE IOAN SAVU 15. LIGA ALBANEZILOR DIN ROMÂNIA, deputat OANA MANOLESCU 16. UNIUNEA ELENA DIN ROMÂNIA, deputat SOTIRIS FOTOPOLOS 17. PARTIDA ROMILOR, deputat NICOLAE PĂUN 18. COMUNITATEA ITALIANĂ DIN ROMÂNIA, STR. TREI IERARHI NR. 2 - IAŞI, deputat ILEANA STANA IONESCU   Prezenţa minorităţilor naţionale în cadrul diferitelor autorităţi, structuri guvernamentale pentru minorităţi naţionale Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor a sesizat Curtea Constituţională, la data de 20 decembrie 1999, cu privire la neconstituţionalitatea Hotărîrii Camerei Deputaţilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor. Decizia nr. 17 a Curţii Constituţionale din 27 ianuarie 2000 privind constituţionalitatea Hotărîrii Camerei Deputaţilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 40 din 31 ianuarie 2000, a constatat următoarele: Sesizarea face obiectul Dosarului nr. 251B/1999 al Curţii Constituţionale. În sesizare se arată că prin hotărîrea criticată s-a decis �componenţa nominală a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, fără a se lua în considerare configuraţia Camerei Deputaţilor, astfel cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare�. În consecinţă, se arată în continuare, grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a fost exclus din această configuraţie, cu toate că atît Constituţia României, cît şi Regulamentul Camerei Deputaţilor instituie principiul egalităţii între Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale şi celelalte grupuri parlamentare, deci un acces egal atît la conducerea Camerei Deputaţilor, în speţă la conducerea Biroului permanent, cît şi la conducerea comisiilor permanente. În legătură cu alcătuirea comisiilor parlamentare, dar nu şi la alcătuirea Biroului permanent, arată autorul sesizării, s-a respectat principiul constituţional. Se mai arată că această situaţie a apărut în anul 1999, întrucît anterior, respectiv în legislatura 1992-1996, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a avut un reprezentant în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care ocupa funcţia de chestor. Se consideră că situaţia creată constituie o gravă încălcare a dreptului de reprezentare al minorităţilor naţionale şi că astfel se nesocotesc prevederile art. 4 alin. (2), ale art. 59 alin. (2) şi ale art. 61 alin. (5) din Constituţie, precum şi dispoziţiile art. 13, 20 şi 23 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. În conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, sesizarea a fost comunicată preşedintelui Camerei Deputaţilor, cu precizarea datei cînd vor avea loc dezbaterile. În baza art. 21 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis la data de 23 decembrie 1999 punctul de vedere al Biroului permanent al acestei Camere. În acest punct de vedere se consideră că sesizarea este inadmisibilă, întrucît, �În conformitate cu dispoziţiile art. 144 lit. b) din Constituţia României, Curtea Constituţională este chemată să se pronunţe asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului şi nicidecum asupra unei hotărîri de aplicare a prevederilor acestor regulamente�. Din examinarea acestui text constituţional şi a dispoziţiilor Legii nr. 47/1992, se arată în continuare, rezultă că soluţionarea unei asemenea sesizări nu intră în competenţa Curţii Constituţionale. În temeiul prevederilor art. 5 din Legea nr. 47/1992, republicată, judecătorul-raportor a solicitat secretarului general al Camerei Deputaţilor să trimită hotărîrea sau, dacă este cazul, hotărîrile Camerei Deputaţilor ori deciziile Biroului său permanent, prin care s-a stabilit repartizarea pe grupuri parlamentare a funcţiilor din cadrul acestui Birou, împreună cu stenogramele şedinţelor în care au fost adoptate acele hotărîri sau decizii. Răspunzînd acestei solicitări, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale, în copie, Hotărîrea nr. 25 din 1 septembrie 1999, precum şi stenogramele şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi ale şedinţei plenului Camerei Deputaţilor din ziua de 1 septembrie 1999. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ, examinînd sesizarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, comunicat de preşedintele acesteia, stenogramele şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi ale şedinţei plenului Camerei Deputaţilor din 1 septembrie 1999, raportul judecătorului-raportor, Hotărîrea Camerei Deputaţilor nr. 25 din 1 septembrie 1999, raportată la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele: Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Hotărîrea Camerei Deputaţilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 2 septembrie 1999. Prin sesizare Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale consideră ca fiind contrar normelor constituţionale modul în care a fost alcătuit prin această hotărîre Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, întrucît componenţa nominală a acestuia a fost decisă fără a se ţine seama de configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, astfel cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. În opinia autorului sesizării, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a fost exclus din configuraţia politică a acestei Camere, deşi atît dispoziţiile Constituţiei, cît şi cele ale Regulamentului Camerei Deputaţilor consfinţesc principiul egalităţii dintre acest grup parlamentar şi celelalte grupuri parlamentare, principiu care le conferă un acces egal la participarea în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. Autorul sesizării de neconstituţionalitate consideră, de asemenea, că prin acest mod de alcătuire a Biroului permanent au fost încălcate dispoziţiile art. 4 alin. (2), cele ale art. 59 alin. (2) şi cele ale art. 61 alin. (5) din Constituţie, precum şi prevederile art. 13, 20 şi 23 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. Textele constituţionale invocate au următorul cuprins: - Art. 4 alin. (2): �România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.� - Art. 59 alin. (2): �Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament au dreptul la cîte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.� - Art. 61 alin. (5): �Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.� Dispoziţiile din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărîrea Camerei Deputaţilor nr. 8 din 24 februarie 1994 şi republicat, în temeiul art. II din Hotărîrea Camerei Deputaţilor nr. 4 din 11 martie 1996, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 14 martie 1996, dispoziţii regulamentare despre care, de asemenea, se afirmă în sesizare că au fost încălcate prin hotărîrea criticată, au următorul cuprins: - Art. 13: �Grupurile parlamentare sînt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice. Deputaţii unui partid sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decît un singur grup parlamentar. Deputaţii care au candidat pe listele unei coaliţii electorale şi fac parte din partide sau formaţiuni politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formaţiunilor din care fac parte. Deputaţii unor partide sau formaţiuni politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1. Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, altele decît minoritatea maghiară, pot constitui un singur grup parlamentar.� - Art. 20: �După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se alege preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedintele Camerei Deputaţilor este şi preşedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Biroul permanent se alcătuieşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectîndu-se configuraţia politică a Camerei, aşa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.� - Art. 23: �Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare. În vederea depunerii propunerilor, Camera Deputaţilor stabileşte numărul de locuri din Biroul permanent, care revine, pe funcţii, grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice a Camerei. Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. 1 se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor. Dacă nu se realizează această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin, în care lista este aprobată cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile.� Examinînd referirile la textele constituţionale invocate prin sesizarea formulată de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, Curtea Constituţională observă, mai întîi, că principiul egalităţii cetăţenilor, consacrat în art. 4 alin. (2) din Constituţie, constituie o garanţie constituţională care se referă exclusiv la cetăţeni, iar nu şi la structuri organizatorice, astfel cum, în speţă, este Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, organ de lucru în cadrul structurii interne a Camerei. Aşa fiind, Curtea constată că referirea la art. 4 alin. (2) din Constituţie nu este relevantă. În al doilea rînd, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 59 alin. (2) din Constituţie, care reglementează dreptul organizaţiilor minorităţilor naţionale la cîte un loc de deputat, obţinut în condiţiile legii electorale, chiar dacă nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, Curtea constată că această dispoziţie constituţională priveşte constituirea Camerei Deputaţilor, iar nu alcătuirea Biroului permanent al acesteia. Prin urmare, nici referirea la art. 59 alin. (2) din legea fundamentală nu este relevantă. În al treilea rînd, în legătură cu invocarea prevederilor art. 61 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că prin criticile formulate în sesizare este pusă în discuţie respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor cu ocazia alcătuirii Biroului permanent al acesteia la începutul sesiunii de toamnă din anul 1999. Sub acest aspect, Curtea Constituţională, examinînd jurisprudenţa sa anterioară, constată că, prin Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii Regulamentului Camerei Deputaţilor, în urma sesizării preşedintelui acestei Camere. Prin această decizie Curtea a procedat, între altele, la controlul constituţionalităţii dispoziţiilor art. 20 alin. 2 din regulament, text care, la acea dată, avea următorul cuprins: �În vederea depunerii propunerilor, Camera Deputaţilor stabileşte numărul de locuri din Biroul permanent, care revine, pe funcţii, unor grupuri parlamentare, potrivit configuraţiei politice a Camerei.� Acest text a fost declarat neconstituţional, în parte, considerîndu-se că prin �folosirea cuvîntului unor se creează impresia şi posibilitatea excluderii altor grupuri parlamentare, venind astfel în conflict cu dispoziţiile art. 61 alin. (5) din Constituţie, care impun respectarea configuraţiei politice a Camerei, fără rezerve�. Prin aceeaşi decizie a mai fost examinată şi constituţionalitatea dispoziţiilor art. 23 alin. 3 din regulament, text care, la acea dată, avea următorul cuprins: �Biroul permanent se alcătuieşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectîndu-se, pe cît posibil, configuraţia politică a Camerei, aşa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.� Şi acest text a fost declarat neconstituţional, în parte, întrucît sintagma �pe cît posibil� constituia o adăugare la textul imperativ al art. 61 alin. (5) din Constituţie. Ca urmare a acestor soluţii ale autorităţii de jurisdicţie constituţională, Camera Deputaţilor, în conformitate cu exigenţele impuse prin art. 145 alin. (1) din Constituţie şi prin art. 22 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, a reexaminat regulamentul, operînd modificările corespunzătoare prin Hotărîrea nr. 4 din 11 martie 1996. În consecinţă, în cuprinsul Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 14 martie 1996, textele art. 20 alin. 2 şi ale art. 23 alin. 3 au fost puse în acord cu art. 61 alin. (5) din legea fundamentală, fiind excluse cuvîntul �unor� şi, respectiv, sintagma �pe cît posibil�. Rezultă că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, locurile pe funcţii în  cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor revin tuturor grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei  politice a Camerei. Din această configuraţie politică fac parte şi deputaţii organizaţi în Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, întrucît aceştia dobîndesc mandatul în urma desfăşurării operaţiunilor electorale, fiind aleşi, ca şi ceilalţi deputaţi, în condiţiile generale ale art. 3 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Sub acest aspect, este relevant că, potrivit dispoziţiilor art. 48 din Legea partidelor politice nr. 27/1996, �Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, care participă la alegeri, sînt obligate să respecte, în mod corespunzător şi, dacă este cazul, prevederile art. 2-4, 7, 16, 34-43 şi 47�. Întrucît textele legale la care se face astfel trimitere cuprind reglementări referitoare la partidele politice, aceasta demonstrează existenţa unei accentuate asimilări, cu partidele politice, a �organizaţiilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, care participă la alegeri�. Aceeaşi asimilare se reflectă şi în cuprinsul dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit cărora �Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale care participă la alegeri sînt echivalate juridic, în ce priveşte operaţiunile electorale, cu partidele politice�. În plus, este, de asemenea, relevant că reprezentarea minorităţilor naţionale în Camera Deputaţilor nu se realizează automat şi necondiţionat, întrucît, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 68/1992, �Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd unei minorităţi naţionale, legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, împreună, potrivit art. 59 alin. (2) din Constituţie, la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat�. Aşadar, dispoziţiile art. 59 alin. (2) din Constituţie nu au semnificaţia creării unor locuri pentru �deputaţi de drept�, ci instituie garanţia reprezentării în Parlament, în condiţiile legii electorale, a organizaţiilor cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, pentru ca acestea să poată promova interesele membrilor lor, în baza programului politic propriu, la nivelul �organului reprezentativ suprem al poporului român� [art. 58 alin. (1) din Constituţie]. Întrucît Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 45 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în sensul că toate grupurile parlamentare regulamentar constituite sînt egale în drepturi, rezultă că totalitatea acestor grupuri parlamentare constituie, în sensul prevederilor art. 61 alin. (5) din Constituţie, �configuraţia politică� a fiecărei Camere a Parlamentului şi că, prin urmare, toate grupurile au dreptul la reprezentare, în funcţie de ponderea lor, în cadrul Biroului permanent şi în cel al comisiilor parlamentare, ca structuri organizatorice de lucru ale Parlamentului. Regulamentul în vigoare al Camerei Deputaţilor, modificat în concordanţă cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 17 mai 1994, prin prevederile cuprinse în art. 20 şi 23, referitoare la alcătuirea Biroului permanent, precum şi, de altminteri, prin prevederile art. 37, referitoare la alcătuirea comisiilor parlamentare, satisface pe deplin exigenţele art. 61 alin. (5) din Constituţie, dispoziţii constituţionale care sînt relevante pentru, între altele, adoptarea hotărîrilor Camerei Deputaţilor referitoare la alcătuirea Biroului permanent al acesteia. De altfel, Curtea Constituţională observă că în prezenta cauză nici nu a fost criticată, ca fiind neconstituţională, vreo dispoziţie a Regulamentului Camerei Deputaţilor. În aceste condiţii, Curtea, reţinînd că sesizarea înaintată de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor s-a făcut în baza art. 144 lit. b) din Constituţie, constată că, potrivit acestor prevederi ale legii fundamentale, Curtea Constituţională �se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori�. Din categoria �regulamentelor Parlamentului�, la care se referă art. 144 lit. b) din Constituţie, face parte şi Regulamentul Camerei Deputaţilor. Prin conţinutul său şi prin procedura de adoptare, acest regulament se încadrează, ca act juridic, în categoria �hotărîrilor� Camerelor Parlamentului, în sensul art. 64 din Constituţie, potrivit căruia �Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărîri şi moţiuni [...]�. El este un act juridic normativ, conţinînd reguli juridice cu caracter de generalitate referitoare la organizarea internă şi la funcţionarea Camerei Deputaţilor. Pe de altă parte, sesizarea examinată în prezenta cauză are ca obiect Hotărîrea Camerei Deputaţilor nr. 25 din 1 septembrie 1999, care se referă exclusiv la alegerea nominală, pentru o anumită sesiune, a vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor. De aceea, această hotărîre nu este un act juridic normativ, ci constituie un act juridic individual de aplicare a Regulamentului Camerei Deputaţilor şi, în consecinţă, nu intră în conţinutul ipotezei avute în vedere prin prevederile art. 144 lit. b) din legea fundamentală. În plus, potrivit art. 2 alin. (3) şi art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, dispoziţii legale care se întemeiază pe prevederile art. 144 lit. b) din Constituţie, Curtea Constituţională nu are competenţa să exercite controlul de constituţionalitate asupra modului de interpretare sau asupra modului de aplicare a regulamentelor Parlamentului. Camera Deputaţilor este unica autoritate publică ce deţine competenţa ca, în virtutea principiului autonomiei regulamentare, prevăzut în art. 61 alin. (1) din Constituţie, text conform căruia �Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. [...]�, să interpreteze, ea însăşi, conţinutul normativ al regulamentului propriu şi să decidă asupra modului de aplicare a acestuia, respectîndu-se de fiecare dată, desigur, normele constituţionale aplicabile. În acest sens, de altfel, este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, exprimată prin: Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993; Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994; Decizia Plenului nr. 22 din 27 februarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 7 aprilie 1995; Decizia nr. 98 din 25 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995. Considerentele acestor decizii sînt valabile şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale. În consecinţă, urmează să se constate că soluţionarea sesizării Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, sesizare ce face obiectul prezentei decizii, nu este de competenţa Curţii Constituţionale. Faţă de cele arătate, potrivit prevederilor art. 144 lit. b) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A. b), ale art. 21 şi 22 din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Constată că soluţionarea sesizării Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor privind neconstituţionalitatea Hotărîrii nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor nu este de competenţa Curţii Constituţionale. Prezenta decizie se comunică Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, precum şi Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  Definitivă şi obligatorie. În conformitate cu Hotărîrea nr. 78 din 31 ianuarie 2000 privind reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 51 din 2 februarie 2000, structura aparatului de lucru al Guvernului cuprinde şi Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare şi Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale. Conform Hotărîrii nr. 85 din 31 ianuarie 2000 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 690/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 58 din 8 februarie 2000, în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale există Direcţia generala învatamînt pentru minoritatile nationale, cu Directia învatamînt în limba maghiara şi Direcţia învatamînt în limba germana si în alte limbi. Hotărîrea nr. 571 din 3 iulie 2000 pentru completarea art. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 459/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Interministerial pentru Minorităţi Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 320 din 10 iulie 2000 a completat hotărîrea iniţială cu litera q) cu următorul cuprins: �q) Ministerul Tineretului şi Sportului.�. Ordonanţa nr. 121 din 31 august 2000 privind înfiinţarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 437 din 3 septembrie 2000, prevede: Art. 1. - (1) Se înfiinţează Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului şi coordonarea Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca. (2) Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale este un institut de cercetare pluridisciplinară. Art. 2. - (1) Scopul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale este de a asigura o mai bună cunoaştere de către instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii români a problematicii drepturilor minorităţilor naţionale, a modului în care comunităţile minorităţilor îşi păstrează, îşi dezvoltă şi îşi exprimă identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă, precum şi a modului în care aceste drepturi sînt garantate în alte ţări. (2) Totodată scopul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale este să informeze opinia publică de peste hotare în legătură cu modalităţile practice prin care drepturile minorităţilor naţionale sînt asigurate şi respectate în România. Art. 3. - Principalele atribuţii ale Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale sînt: a) elaborarea unor studii şi efectuarea unor cercetări privind diferitele aspecte ale păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase în rîndul minorităţilor naţionale; b) organizarea de programe de formare destinate îndeosebi acelor categorii de persoane care au răspunderi speciale pentru protecţia minorităţilor naţionale sau pentru cunoaşterea problematicii minorităţilor naţionale; c) organizarea şi realizarea unui program permanent de relaţii cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale din străinătate, care au în obiectivele lor problematica minorităţilor naţionale; d) furnizarea, la cerere sau periodic, de informaţii privind eforturile guvernamentale şi neguvernamentale din România pentru a promova şi proteja drepturile minorităţilor naţionale şi eforturile similare din alte ţări, precum şi angajamentele internaţionale asumate de România şi modul în care ele sînt îndeplinite; e) organizarea de sondaje de opinie publică pe diferite aspecte, privind protecţia minorităţilor naţionale în România. Art. 4. - (1) Alte atribuţii, modul de organizare şi funcţionare, precum şi structura organizatorică şi numărul maxim de personal se aprobă prin hotărîre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale. (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare propriu se aprobă de conducerea acestuia. Art. 5. - În cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale va funcţiona un centru de documentare referitoare la drepturile minorităţilor naţionale, precum şi de referinţe bibliografice. Accesul la datele centrului de documentare, la studiile, cercetările şi la toate serviciile institutului este deschis tuturor utilizatorilor. Art. 6. - (1) Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale poate realiza cercetări pe bază de contract cu alte instituţii şi organisme ştiinţifice, precum şi alte servicii din domeniul său de activitate, potrivit deciziei conducerii acestuia ori la solicitarea unor organisme de specialitate din ţară şi din străinătate. (2) Pentru serviciile prestate institutul percepe tarife care se aprobă de ordonatorul principal de credite bugetare. Art. 7. - (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale se asigură din venituri extrabugetare şi din alocaţiile acordate de la bugetul de stat. (2) Veniturile extrabugetare se constituie din sumele rezultate din contracte sau din prestarea altor servicii din domeniul său de activitate, precum şi din donaţii sau sponsorizări. Art. 8. - Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale va prezenta anual Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale un raport privind activitatea desfăşurată. Hotărîrea Camerei Deputaţilor nr. 29 din 4 septembrie 2000 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 445 din 8 septembrie 2000, la art. 2 prevede alegerea în funcţia de secretar al Camerei Deputaţilor un număr de 4 deputaţi, între care Gherasim Gazi reprezentînd Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Hotărîrea Guvernamentală nr. 853 din 28 septembrie 2000 privind stabilirea măsurilor pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerii Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a Preşedintelui României din anul 2000, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 483 din 3 octombrie 2000, prevede componenţa Comisiei Tehnice Centrale, avînd ca membru şi Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale. Hotărîrea Parlamentului României nr. 37 din 17 octombrie 2000 privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 511 din 18 octombrie 2000 prevede, în lista de 8 membrii, şi următoarele persoane: Márton Árpád Francisc - Grupul parlamentar al U.D.M.R. Dorel Dorian - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Hotărîrea Camerei Deputaţilor nr. 41 din 11 decembrie 2000 pentru aprobarea componenţei Comisiei de validare a mandatelor de deputat, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 657 din 14 decembrie 2000, a aprobat următorii membri (dintr-un total de 30), facînd parte din organizaţii ale minorităţilor naţionale: Székely Ervin Zoltán, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Tokay Gheorghe, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Tcaciuc Ştefan, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale Wittstock Eberhard Wolfgang, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Hotărîrea Camerei Deputaţilor nr. 45 din 18 decembrie 2000 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 696 din 27 decembrie 2000, aprobă lista de membri, pe care figurează: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare (30 membri):   Pécsi Francisc, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Tcaciuc Ştefan, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale   Vida Iuliu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci (26 membri)   Birtalan Akos, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Ignat Miron, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale   Sali Negiat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale   Winkler Iuliu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Comisia pentru industrii şi servicii (23 membri)   Antal István, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Cerchez Metin, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale   Erdei Doloczki István, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice (29 membri)   Babiaş Iohan-Peter, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale   Kelemen Atilla-Béla-Ladislau, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale (18 membri)    Babiuc Victor, Grupul parlamentar al P.N.L.   Bereczki Endre, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)   Buga Florea, Grupul parlamentar al P.R.M.   Cherescu Pavel, Grupul parlamentar al P.R.M.   Cojocaru Nicu, Grupul parlamentar al P.R.M.   Cucu Aurel, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)   Fulga Gheorghe, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)   Georgescu Filip, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)   Mândrea-Muraru Mihaela, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)   Mera Alexandru-Liviu, Grupul parlamentar al P.D.   Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.R.M.   Muşetescu Ovidiu Tiberiu, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)   Naum Liana-Elena, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)    Păun Nicolae, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale   Sandache Cristian, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat şi umanist)   Tokay Gheorghe, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Varga Attila, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Wittstock Eberhard-Wolfgang Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic (27 membri)   Kovács Csaba-Tiberiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Makkai Grigore, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Mirciov Petru, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale Comisia pentru muncă şi protecţie socială (19 membri)   Bondi Gyöngyke, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Kerekes Károly, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Comisia pentru sănătate şi familie (16 membri)   Florea Ana, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale   Pataki Julia, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Comisia pentru învăţămînt, ştiinţă, tineret şi sport (27 membri)   Asztalos Ferenc, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Fotopolos Sotiris, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale   Radan Mihai, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale   Vekov Carol Ioan, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă (20 membri)   Gvozdenovici Slavomir, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale   Kelemen Hunor, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Márton Árpád Francisc, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Stana-Ionescu Ileana, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi (24 membri)   Székely Ervin Zoltán, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Tamás Sándor, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (25 membri)   Toró Tiberiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Comisia pentru politică externă (25 membri)   Dorian Dorel, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale   Kónya-Hamar Sándor, Grupul parlamentar al U.D.M.R.   Szilágyi Zsolt, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii (15 membri)   Becsek-Garda Dezideriu Coloman, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Pe baza Hotărîrii Parlamentului României nr. 41 din 28 decembrie 2000 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei Interparlamentare Bucureşti-Chişinău, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 708 din 30 decembrie 2000, între cei 25 membri sînt şi Borbála Vajda, senator - Grupul parlamentar al U.D.M.R. Iohan-Peter Babiaş, deputat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Conform Hotărîrii Parlamentului României nr. 44 din 28 decembrie 2000 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 708 din 30 decembrie 2000, între cei 25 membrii sînt şi Francisc Pécsi, deputat - Grupul parlamentar al U.D.M.R. Csaba-Tiberiu Kovács, deputat - Grupul parlamentar al U.D.M.R. Slavomir Gvozdenovici, deputat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Hotărîrea Parlamentului României nr. 48 din 28 decembrie 2000 privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 708 din 30 decembrie 2000, aprobă cei 7 membrii, între care se află Ştefan Tcaciuc, deputat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Hotărîrea Parlamentului României nr. 49 din 28 decembrie 2000 privind aprobarea componenţei nominale a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 708 din 30 decembrie 2000 a aprobat componenţa nominală a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană, avîndu-i între cei 23 de membri pe: Zsolt Szilágyi, deputat - Grupul parlamentar al U.D.M.R. Iulia Pataki, deputat - Grupul parlamentar al U.D.M.R. Sotiris Fotopolos, deputat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.   Acte nepublicate în Monitorul Oficial al României O serie de acte, importante din punctul de vedere al influenţei asupra minorităţilor naţionale, nu sînt publicate în Monitorul Oficial al României, avînd o circulaţie restrînsă. Deşi prezentul studiu se axează pe normele juridice care au apărut în Monitorul Oficial, nu se pot omite acele acte, care pot fi accesate, deci au un caracter public. Conform Ordinului nr. 3294/01.03.2000 cu privire la sprijinirea accesului în învăţămîntul preuniversitar, colegii universitare de institutori şi universităţi a tinerilor rromi: În 1998, în baza Ordinelor Ministrului Educaţiei Nationale nr.3577/15.04.1998 şi nr.5083/26.11.1998, tinerii rromi au fost sprijiniţi pentru a studia, într-un efectiv sporit, în licee pedagogice şi universităţi. Concetăţenii noştri rromi au nevoie, în continuare, de un sprijin educaţional pentru a-şi pregăti tinerii în meserii utile comunităţii şi de a-şi forma o naturală reprezentare culturală şi civică, capabilă să-i reprezinte şi să-i integreze democratic în instituţiile României democratice. Sub egida Consiliului Europei, a Înaltului Comisariat O.S.C.E. pentru Protecţia Minorităţilor şi a altor organisme se desfăşoara o acţiune benefică în sensul sprijinirii rromilor pentru a-şi pregăti tinerii şi a-şi forma reprezentanţa civică şi culturală democratică de care au nevoie, inclusiv pe calea acţiunilor afirmative (discriminării pozitive). Ministrul Educatiei Nationale dispune: 1. Sub autoritatea inspectorului şcolar, fiecare Inspectorat Şcolar Judeţean şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti elaborează, pînă la data de 31 martie 2000, planul de acţiuni pentru punerea în aplicare a O.M.E.N. nr.4231/18.08.1999 cu privire la aplicarea experimentala a �Programului de combatere a marginalizării şi excluderii sociale şi profesionale a tinerilor care au abandonat învăţămîntul obligatoriu şi nu au dobîndit competenţele minime necesare ocupării unui loc de muncă�. 2. În anul şcolar 2000-2001, în învăţămîntul liceal şi profesional, la cererea comunităţii de rromi, inspectoratele şcolare judeţene şi, respectiv, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, vor aloca locuri distincte pentru tineri provenind din rîndul etniei rroma. Inspectoratele şcolare stabilesc unităţile de învăţămînt şi alocă numărul de locuri, cu incadrarea în cifra de şcolarizare aprobată. 3. În anul academic 2000-2001, la colegiile universitare de institutori organizate de universităţile Bucureşti, �Al. I. Cuza� Iaşi, �Babeş-Bolyai� Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, �Ovidius� Constanţa, �Transilvania� Braşov se alocă cîte 5 locuri la Admiterea 2000, tinerilor rromi, ca locuri distincte, în regim de locuri subvenţionate. 4. La universităţile Bucureşti, �Al.I.Cuza� Iaşi, �Babeş-Bolyai� Cluj-Napoca, la secţia de asistenţă socială, se organizează admiterea tinerilor rromi, pe locuri distincte, în regimul locurilor subvenţionate, al căror efectiv îl stabilesc universităţile respective. 5. Universităţilor Bucureşti, �Al.I.Cuza� Iaşi, �Babes-Bolyai� Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Craiova, �Ovidius� Constanţa, precum şi S.N.S.P.A. li se pun la dispoziţie, la Admiterea 2000, cîte 10 locuri, în regimul locurilor subvenţionate, pentru candidaţi din rîndul rromilor. Rectoratele instituţiilor de învăţămînt superior menţionate au autonomie în distribuirea acestor locuri pe facultăţi şi secţii de specializare şi iau decizia de înmatriculare. 6. Candidaţii din etnia rromă care concurează, la orice nivel, pentru ocuparea locurilor alocate distinct pentru rromi, trebuie să prezinte recomandarea scrisă din partea preşedintelui unei organizaţii civice, culturale sau politice, înregistrată legal. 6. Inspectoratele şcolare, colegiile universitare de institutori şi universităţile menţionate, precum şi direcţiile generale şi direcşiile Ministerului Educaţiei Naţionale pun în aplicare ordinul de faţă. Ordinulul nr. 4542/18.09. 2000 cu privire la sprijinirea accesului în scoli profesionale, licee, colegii universitare şi facultăţi a tinerilor rromi prevede: După 1998, în baza Ordinelor Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3577/15.04.1998, nr. 5083/26.11.1998 şi nr. 3294/1.03.2000, tinerii rromi au fost sprijiniţi pentru a studia, într-un efectiv sporit, în licee pedagogice si universităţi. Concetăţenii noştri rromi au nevoie, în continuare, de un sprijin educaţional pentru a-şi pregăti tinerii în meserii utile comunităţii şi a-şi forma o naturală elită culturală şi civică, capabilă să-i reprezinte şi să-i integreze democratic în instituţiile României democratice. Sub egida Consiliului Europei, a Înaltului Comisariat O.S.C.E pentru Protecţia Minorităţilor şi a altor organisme se desfăşoara o acţiune benefică în sensul sprijinirii rromilor pentru a-şi pregăti tinerii şi a-şi forma reprezentanţa civică şi culturală democratică de care au nevoie, inclusiv pe calea acţiunilor afirmative. În baza prerogativelor legale şi în scopul sprijinirii accesului rromilor în şcoli profesionale, licee, colegii universitare şi facultăţi. Ministrul Educaţiei Naţionale dispune: 1. Pentru anul şcolar 2001-2002, în învaţamîntul liceal şi profesional, la cererea comunităţii rromilor, inspectoratele şcolare judeţene şi, respectiv, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, vor aloca locuri distincte pentru tineri provenind din rîndul etniei rromă. Inspectoratele şcolare stabilesc unităţile de învăţămînt şi alocă numărul de locuri, cu încadrarea în cifra de şcolarizare globalî aprobată. Cererea comunităţii rromilor se prezintă la inspectoratele şcolare pînă la 15 mai 2001, în scris, pentru candidati indicati nominal. Locurile se aloca direct de către Inspectorul Şcolar General, în afara locurilor alocate pe fiecare unitate de învăţămînt. Criteriile minimale de admitere sînt cele prevăzute de reglementările generale. 2. În anul academic 2001-2002, la colegiile universitare organizate de universităţile Bucureşti, �Al. I. Cuza� Iaşi, �Babeş-Bolyai� Cluj-Napoca, Craiova, �Vest� Timisoara, �Ovidius� Constanţa, �Transilvania� Braşov, �Lucian Blaga� Sibiu, �Ştefan cel Mare� Suceava, Oradea se aloca cîte 7 locuri la Admiterea 2000, tinerilor rromi, ca locuri distincte, în regim de locuri subventionate. 3. La universităţile Bucureşti, �Al.I. Cuza� Iaşi, �Babeş-Bolyai� Cluj-Napoca, la secţia de asistenţă socială, se organizează admiterea tinerilor rromi, pe locuri distincte, în regimul locurilor subvenţionate, al căror efectiv îl stabilesc universităţile respective. 4. Universităţilor Bucureşti, �Al. I. Cuza� Iaşi, �Babeş-Bolyai� Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Craiova, �Ovidius� Constanţa, Braşov, �Stefan cel Mare� Suceava, Oradea precum si S.N.S.P.A. li se pun la dispoziţie, la Admiterea 2001, cîte 10 locuri, ca locuri distincte, în regimul locurilor subvenţionate, pentru candidaţi din rîndul rromilor. Rectoratele instituţiilor de învăţămînt superior menţionate au autonomie în distribuirea acestor locuri, pe facultăţi şi secţii de specializare şi iau decizia de înmatriculare. 5. Criteriile minimale de admitere în colegii universitare şi facultăţi sînt cele stabilite de reglementările generale în vigoare. 6. Candidaţii din etnia rroma care concurează, la orice nivel, pentru ocuparea locurilor alocate distinct pentru rromi, trebuie să prezinte recomandarea scrisă din partea preşedintelui unei organizaţii civice, culturale sau politice, înregistrată legal, prin care se atestă apartenenţa la comunitatea rromilor. 7. Comunitatea rromilor prezintă solicitari în scris, pentru candidaţi indicaţi nominal, adresate fiecărei universităţi din cele menţionate, pînă la 15 mai 2000. 8. Inspectoratele şcolare, colegiile universitare de institutori şi universităţile menţionate, precum şi direcţiile generale şi direcţiile Ministerului Educaţiei Naţionale pun în aplicare ordinul de faţă.