::  Misiune :: Istoric :: Statut :: Membrii :: Structura :: Rapoarte anuale ::  Donaţii :: 2% ::  Comunicate :: Contact ::



T u r c i


- datele Comisiei Nationale pentru Statistica
- date publicate de Consiliul pentru Minoritatile Nationale:
 Cadrul legislativ si institutional pentru minoritatile nationale, 1994
 Īnvatamīntul cu predarea īn limbile minoritatilor nationale din Romānia, 1995
- Mehmet Ali Ekrem: Din istoria turcilor dobrogeni, 1994
- Parlamentul Romāniei, editat de Asociatia Pro Democratia
 
• 29.080 de turci (0,13% din populatia Romāniei);
24.295 īn judetul Constanta, 3390 īn Tulcea, 927 īn Bucuresti, 469 īn Calarasi, 126 īn Braila.
 
Istoric:

Īn anul 514 ī.e.n, conform lui Herodot, armata persilor a fost īnvinsa īn Dobrogea de geti si sciti. Astfel, primul popor proto-turc, care a locuit din timpuri stravechi pe aceste meleaguri au fost scitii, care au avut sase formatiuni statale īn Dobrogea. Scitii au fost asimilati de geti. Dintre popoarele migratoare care au trecut Dobrogea, hunii si avarii erau de origine turcica. Īncepīnd cu secolul IX apar pe teritoriul Dobrogei primele popoare turcice propriu-zise: pecenegii, cumanii, tatarii, turcii selgiuchizi, iar apoi turcii otomani (osmanlīi). Cumanii, care au ajuns īn numar important īn jurul secolului XI īn Moldova, Muntenia, Oltenia si Transilvania, locuiau preponderent īn zona Dunarii de Jos, fiind numiti si „cei de la cotul marii”. O parte a populatiei cumane din Dobrogea a intrat ulterior īn componenta turcilor otomani din Balcani. Stabilirea unei numeroase populatii de turci selgiucizi īn anul 1263 la Babadag a constituit preludiul asezarilor turcilor osmanlīi, veniti din Anatolia si Balcani īn Dobrogea. Despre populatia turca din sudul Dobrogei, cunoscuta sub denumirea de gīrgialī, se crede ca ar fi urmasii acestor turci selgiucizi.

Religia islamica a īnceput sa patrunda masiv īn rīndurile triburilor turcice īn secolul al X-lea. Īn secolul al XIII-lea religia mohamedana era destul de consolidata īn rīndurile turcilor din Dobrogea.

Colonizarea regiunii Balcanice, īnceputa de Murad I (1360-1389) s-a īntins pīna la gurile Dunarii. Īntelegīnd importanta strategica si militara a Dobrogei, sultanii otomani au īntarit cetatea Yeni-Sala de pe malul lacului Razelm si localitatea Isaccea. Trupele turcesti care au ocupat Dobrogea au fost urmate de elemente rurale ceva mai tīrziu. Sultanii acordau pasuni īntinse, domenii si o serie de alte avantaje nomazilor din Anatolia care acceptau sa se stabileasca īn Balcani. Potrivit condicilor otomane, īntre anii 1543-1666, turcii apartinīnd triburilor Kogeagik locuiau īn 63-64 de sate din Dobrogea. Īn localitatile locuite de turci, datorita caravanelor care soseau din īntregul imperiu, īnflorea comertul.

Razboaiele ruso-turce au avut un efect negativ asupra populatiei din Dobrogea. Localitatile au fost ruinate, populatia variind numeric īntre extreme: 40 de mii de turci īn urma razboiului din 1828-29 si 100 de mii īn 1834. Īn 1864, 70 de mii de turci cerchezi au fost colonizati din Caucaz īn Balcani, dintre care 10 mii īn Dobrogea. Īn ultimele decenii īnaintea anului 1878, īn districtul Tulcea existau 196 de moschei īn cele 144 de orase, tīrguri si sate. Īn 1872 functionau 12 medrese (seminarii), 8 gimnazii si 56 scoli primare. Exista o retea sanitara bine pusa la punct. Īn 1860 a fost data īn folosinta calea ferata Constanta-Cernavoda, īn 1869 īncepuse constructia liniei Tulcea-Macin. Exista legatura telegrafica īntre 8 orase dobrogene.

Ca urmare a hotarīrilor Congresului de la Berlin, īn 1/13 iulie 1878 s-a acordat Dobrogea si Delta Dunarii Romāniei. Īn momentul instalarii administratiei romānesti īn Dobrogea tabloul economic si social al acestei provincii era dintre cele mai sumbre. O multime de familii de turci si tatari, fugite īn timpul razboiului, asteptau de saptamīni instalarea administratiei romāne īn Dobrogea, spre a cere reintegrarea īn casele si locurile lor de munca. Cei care s-au īntors, si-au primit īnapoi proprietatile (s-a acordat un termen de trei ani pentru īntoarcere). Autoritatile romāne au respectat traditiile din Dobrogea. Astfel īn cadrul armatei, cei de religie musulmana formau companii si escadroane separate, pastrīnd la uniforma lor fesul si turbanul, iar īn alimentatie restrictiile religioase. Īn cadrul consiliilor comunale s-a respectat situatia etnica, multi dintre primari fiind turci. La fel, traditiile judiciare nu au avut de suferit. Īn comunele mixte, fiecare nationalitate trebuia sa fie reprezentata de catre un jurat. Numirea primilor muftii īn judetele Constanta si Tulcea a avut o mare importanta īn viata comunitatilor musulmane. Legile au garantat libertatea īnvatamīntului de limba turca. La Babadag s-a īnfiintat un seminar musulman (īn care studiile de cultura generala se facea īn limba romāna). Totusi, o parte din populatia musulmana din Dobrogea a emigrat īn Turcia. Cauzele esentiale care au determinat emigratia sīnt: schimbarea legislatiei proprietatii funciare si imobilare din Dobrogea la care populatia turco-tatara, obisnuita cu un alt mod de viata, s-a adaptat mai greu, si coruptia functionarilor publici. Turcii secolului al XIX-lea aveau terenuri mari, unde cresteau vite. Herghelii de cai si turme de oi rataceau īn stepa si dealurile Dobrogei. Parcelarea terenului a micsorat spatiul de pasunat, fiind favorabil agriculturii. Datorita abuzurilor comise īn special de notarii publici, multi au fost deposedati ilegal, nu numai turci si tatari, dar si romāni. Īn 1879 au existat 134.662 de musulmani si 87.900 de crestini īn Dobrogea, datorita emigrarii īnsa pīna īn 1900 situatia etnica s-a inversat. Īn acel an existau 120.015 de romāni si 40.626 de turci crimeeni si oguzi īn judetele Constanta si Tulcea. Cresterea vertiginoasa a populatiei romāne s-a datorat unei politici de colonizare. Denumirile traditionale ale localitatilor au fost modificate prin traduceri, uneori gresite. Īn 1909 s-a īnfiintat prima organizatie culturala a turcilor din Dobrogea, „Societatea generala de īnvatamīnt din Dobrogea”, care a editat ziarul „Dobruca Sadasi” (Glasul Dobrogei). Primul ziar turc din Romānia a fost „Dobruca Gazetesi” (aparut īn 1888, care avea pagini si īn limba romāna).

Īn perioada interbelica, minoritatea turca din Dobrogea era reprezentata īn parlamentul Romāniei. Dintre revendicarile epocii se remarca cererea de a fi numiti primari din cadrul turcilor īn localitatile unde ei sīnt majoritari; acordarea drepturilor depline asociatiilor culturale turce de a organiza conferinte, serbari, manifestari artistice; dreptul cetatenilor turci de a cumpara pamīnt; īnfiintarea unui inspectorat scolar care sa controleze si sa īndrume īnvatamīntul de limba turca din Romānia. Īn cadrul īnvatamīntului de stat, doua ore pe zi erau consacrate īnvatamīntului limbii materne, restul fiind tinute īn limba romāna. Multi copii īnsa au fost nescolarizati, datorita conditiilor economice si sociale.

Dupa 1930, emigrarea populatiei turce a luat proportii.

Prin reforma īnvatamīntului din 1948, au fost deschise noi scoli cu predare īn limba turca. Aceste scoli au fost īnsa desfiintate īn anul scolar 1959-1960. Nici īn momentul de fata modul de organizare a īnvatamīntului nu asigura īnvatarea temeinica a limbii si literaturii īn limba materna.

Se poate spune ca etnogeneza turcilor dobrogeni a avut un caracter eterogen si complex. Fiecare familie si-a pastrat īnsa radacinile, astfel orice turc din Dobrogea stie subramura etnica din care provine; exista songari, kerci, tati, nogai etc.

Dintre personalitatile turce care au contribuit la progresul stiintei si culturii din Romānia se remarca Gafar Mehmet, profesor universitar, doctor īn medicina; ing. dr. Fikret Mujdaba, directorul general al Statiunii viticole experimentale din Murfatlar.

Evolutie demografica:
 1930: 26.080 (0,18%)
 1956: 14.329 (0,08%)
 1966: 18.040 (0,09%)
 1977: 23.422 (0,11%)
 1992: 29.832 (0,13%)
 
Caracteristici:
 lb. materna:
 90,63% limba turca
 9,08% limba romāna
 0,29% alta limba

 religie:
 29.034 musulmani
 461 ortodocsi
 146 alte
 
mediu:
 21,3% rural
 78,7% urban

 studii:
 22,2% fara sau nedeclarate
 28,4% primare
 47,3% secundare
 2,1% superioare

 vīrsta:
 33,3% īntre 0-14 ani
 58,2% īntre 15-69 ani
 8,5% peste 60 ani

 ocupatie:
 37,5% sector tertiar

Reteaua scolara: Reteaua scolara pentru turci si tatari este alcatuita din 3 sectii de īnvatamīnt prescolar, unde sīnt cuprinsi 148 de copii cu 8 educatoare. Īn 43 de localitati exista grupe de studiu al limbii materne cu 1936 de elevi. Īn cadrul Colegiului Pedagogic „Constantin Bratescu” din Constanta sīnt scolarizati 27 de elevi pentru predarea limbii turce. Au fost editate manuale de limba turca pentru clasele I-IV.

Institutii culturale: fara informatii
 
Presa:

 radio: studioul teritorial din Constanta (30 minute/saptamīna)

 lunare: Hak Ses (editat de Un. Dem. Turca din Rom., subventionat din bugetul statului)

 nespecificat: Renkler

Edituri: fara informatii

Simboluri si sarbatori: fara informatii
 
Monumente, asezaminte:
 Moscheea Esmahan Sultan din Mangalia
 Complexul arhitectonic din Babadag - Moscheea Ali Riza Pasa, Geamia si mormīntul lui Sarī Saltuk Dede - ramas din secolul al XIII-lea
 Cetatile Hīrsova, Enisala, Constanta - azi numai ruine
 Geamiile de la Babadag, Mangalia, Medgidia, Isaccea, Hīrsova, Tulcea, Macin
 Geamia Hünkiar din Constanta
 Casa pasei din Constanta
 Casa Panaghia din Babadag - aici a functionat seminarul
 Cismeaua din Nastraddin 

Fundatii, organizatii, asociatii:

 politice: Uniunea Democrata Turca din Romānia (0,02% la alegerile din 1992)
 
Reprezentare īn viata publica:
 reprezentanti alesi:
 3 viceprimari, 57 consilieri
 1 deputat (Constanta) - 2.153 (2.572) voturi
 
Problematica specifica: fara informatii
 
Revendicari proprii: fara informatii