::  Misiune :: Istoric :: Statut :: Membrii :: Structura :: Rapoarte anuale ::  Donaţii :: 2% ::  Comunicate :: Contact ::



S ī r b i


- datele Comisiei Nationale pentru Statistica
- date publicate de Consiliul pentru Minoritatile Nationale:
 Cadrul legislativ si institutional pentru minoritatile nationale, 1994
 Īnvatamīntul cu predarea īn limbile minoritatilor nationale din Romānia, 1995
- date publicate de Uniunea Democratica a Sīrbilor si Carasovenilor din Romānia
- Parlamentul Romāniei, editat de Asociatia Pro Democratia
 

• 29.080 de sīrbi si 2775 de carasoveni (0,14% din populatia Romāniei);

17.144 īn judetul Timis, 7894 īn Caras-Severin (si cca 2600 de carasoveni), 1746 īn Arad, 1380 īn Mehedinti, 343 īn Bucuresti, 207 īn Dīmbovita, 109 īn Hunedoara.

Istoric:

Īn secolele VI-VII slavii au migrat din nord-estul Europei spre sud-vest. Īn timpul acestei migratii o parte din populatia slava s-a stabilit si pe teritoriul banatean. Ceilalti s-au asezat aproximativ pe spatiul actual al fostei Iugoslavii.

Primele atestari documentare despre sīrbii din Valea Muresului sīnt de la sec. al XII-lea. Pe masura ce de la sfīrsitul sec. al XIV-lea otomanii īnaintau īn Balcani de la sud spre nord, īncepe exodul sīrbilor (ca de altfel si a altor popoare balcanice: albanezi, bulgari, aromāni etc.) din sud spre nord, peste Dunare, īn Ungaria de Sud. Deplasari masive de populatie sīrba din vechea patrie, Regatul Sīrb (Kosovo, Raska, Metohija etc.), erau īncurajate de autoritatile militare si administrative din perioadele respective si din necesitatea de a se crea un cordon de aparare a granitelor crestine īmpotriva atacurilor turcesti, iar sīrbii erau recunoscuti prin virtutiile lor ostasesti. Cu timpul (sec. XV-XVIII), datorita mai multor valuri de imigrari (cca 10, din care cea mai mare migratie a fost īn 1690 sub patriarhul sīrb Arsenie III Čarnojevic), structura etnica a populatiei din Banat s-a schimbat, sīrbii devenind un element cu pondere. Convietuirea lor timp de mai multe secole īn acest spatiu i-a facut sa se simta autohtoni. La terminarea primului razboi mondial, dupa Unirea de la 1 Decembrie 1918, īn Romānia au ramas sa traiasca ca minoritate nationala cca. 50.000 de cetateni sīrbi īn peste 60 de localitati de-a lungul granitei romāno-iugoslave.

Sīrbii folosesc alfabetul chirilic. Centrul spriritual al celor din Banat se afla la Timisoara.

Sīrbii din Banat au dat personalitati culturale si stiintifice de talie europeana precum: Gheorghe Brancovici, Eustahia Arsici, Sava Tekelija, Stefan Tenetchi, Stevan Alecsici, Dositei Obradovici, Milan Nicolici, etc.
 
Evolutie demografica:
 1930: 50.310 (0,35%) cu croati si sloveni
 1956: 46.517 (0,27%) cu croati si sloveni
 1966: 44.236 (0,23%) cu croati si sloveni
 1977: 34.429 (0,16%)
 1992: 31.855 (0,14%)
 
Caracteristici:
 lb. materna:
 89,63% limba sīrba
 9,40% limba romāna
 0,97% alta limba
 140 maghiara

 religie:
 26.219 ortodocsi
 1.483 ortodocsi de stil vechi
 920 romano-catolici
 186 baptisti
 103 evanghelici de confesiune augustana
 134 alte
 
mediu:
 53,9% rural, cu croati
 46,1% urban, cu croati

 studii:
 3,8% fara sau nedeclarate
 23,9% primare
 66,9% secundare
 5,4% superioare

 vīrsta:
 13,7% īntre 0-14 ani
 59,3% īntre 15-59 ani
 27,0% peste 60 ani

 ocupatie:
 39,5 sector secundar

Reteaua scolara: Exista 37 de unitati si sectii de īnvatamīnt preuniversitar de limba sīrba - 14 gradinite, 21 unitati de īnvatamīnt primar si gimnazial, 2 (1) licee - īn care īnvata 969 de elevi (358 prescolari, 318 īn īnvatamīntul primar, 121 īn cel gimnazial, 172 īn cel liceal), cu 69 (80) de cadre didactice - 17 educatoare, 28 īnvatatori, 24 (35) profesori. Peste 200 (peste 250) de elevi din īnvatamīntul cu predare īn limba romāna studiaza la cerere limba sīrba. Pregatirea educatorilor si īnvatatorilor se realizeaza la Scoala Normala din Timisoara.

Institutii culturale: Colectia muzeistica de arta bisericeasca veche din cadrul Vicariatului ortodox sīrb din Timisoara

Presa:

televiziune: postul national (366 ore/1992)

 radio: studioul teritorial din Timisoara (60 minute/zi)

 saptamīnale: Nasa Reci - Naša Reč (editat de Un. Dem. a Sīrbilor si Carasovenilor din Rom., subventionat din bugetul statului, apare la Timisoara)

 trimestriale: Knijevni Jivot - Književni Život (editat de Un. Dem. a Sīrbilor si Carasovenilor din Rom., subventionat din bugetul statului, apare la Timisoara)

Edituri:
Uniunea Democrata a Sīrbilor si Carasovenilor din Romānia
 6 titluri, 4000 ex. īn 1995
 8 titluri (0,2% din totalul titlurilor), 5000 de exemplare (0,007% din tirajul total) īn anul 1992

  Simboluri si sarbatori:
 Simbolul universal al sīrbilor (un scut īmpartit īn patru, cu literele IE)
 Sigla UDSCR (un copac cu radacini)

Monumente, asezaminte:
 Casa Muzeala Sīrbeasca din Petresti
 Casa memoriala „Dositei Obradovici” din Ciacova
 Manastirile din Bezdin (jud. Arad), Sīngeorge (jud. Timis), Bazias (jud. Caras-Severin)
 Bisericile parohiale din Arad, Timisoara (Cetate - Catedrala sīrbeasca, Fabric, Mehala), Sīnnicolau Mare (jud. Timis), Becicherecul Mic (jud. Timis), Lucaret (biserica de lemn, jud. Timis), Ciacova (jud. Timis), Parta (jud. Timis), Gelu (jud. Timis)
 „Casa cu atlanti”, Timisoara
 Fundatia „Macry Stoicovici” - īn litigiu pentru redobīndire
 
Fundatii, organizatii, asociatii:
 politice:
 Uniunea Democratica a Sīrbilor si Carasovenilor din Romānia
 (0,05% la alegerile din 1992)

 Īn timpul evenimentelor din decembrie '89 īn Timisoara s-a constituit un grup de initiativa format din intelectuali de nationalitate sīrba care si-au stabilit drept tel īnfiintarea unei organizatii obstesti care sa cuprinda cetateni romāni de nationalitate sīrba.

 Īn data de 29 decembrie 1989 s-a constituit Frontul democrat al sīrbilor si croatilor din Romānia cu sediul īn Timisoara. Conducearea provizorie aleasa a avut ca principala sarcina pregatirea adunarii generale de īnfiintare a Uniunii Democrate a Sīrbilor si Croatilor din Romānia precum si a organizatiilor locale ale acesteia.

 Sedinta de constituire a Uniunii a avut loc īn Timisoara la data de 19 februarie 1990 cīnd a fost aprobat statutul Uniunii Democratice a Sīrbilor din Romānia, a fost aleasa conducerea organizatiei si s-a aprobat platforma-program de activitate.

 Prin Hotarīrea Judecatoreasca nr. 82/26 februarie 1990 Uniunea Democrata a Sīrbilor din Romānia a fost recunoscuta ca persoana juridica.

 Conform statutului, Uniunea are īn vedere urmatoarele domenii de activitate:

 - revitalizarea activitatii formatiunilor cultural-artistice
 - valorificarea tezaurului folcloric
 - pastrarea mostenirii culturale si istorice
 - cunoasterea valorilor traditionale si a trecutului
 cultural-istoric al nationalitatii
 - cercetarea trecutului minoritatii
 - se preocupa pentru extinderea īnvatarii limbii materne
 - militeaza īmpotriva oricarei forme de nationalism, separatism sau sovinism
 - promovarea creatiilor literare autentice si valorificarea lor
 - īmbogatirea continutului emisiunilor de radio si TV si a presei scrise
 - sprijinirea studierii religiei īn scolile cu limba de predare a minoritatii
 - organizarea de activitati sportive
 - militeaza pentru urmarirea angajarii si reprezentarii minoritatii īn diverse organe ale puterii de stat
 - colaborarea cu organizatiile similare ale celorlalte nationalitati din Romānia
 - stabilirea legaturilor de colaborare si realizarea unor actiuni īn comun cu institutii si organizatii similare din tara de origine, Iugoslavia
 - crearea posibilitatilor pentru continuarea studiilor universitare si postuniversitare cu burse īn Iugoslavia, cu prioritate pentru cei care au absolvit studii medii īn limbna sīrba.
 Uniunea īsi are sediul central la Timisoara si activeaza prin cca. 30 de filiale teritoriale cu un numar de cca 5500 membri.
 
La īnceputul anului 1992 membrii Uniunii de nationalitate croata s-au retras si s-au organizat īn cadrul Uniunii Croatilor din Romānia.

 Cu ocazia adunarii generale de la 29 martie 1992, organizatia si-a schimbat titulatura īn Uniunea Democrata a Sīrbilor si Carasovenilor din Romānia (statut aprobat prin sentinta civila nr. 95/14 iunie 1993 a Judecatoriei Timisoara).

 Organele centrale ale uniunii sīnt:
 Adunarea generala - compusa din delegati alesi - se convoca anual
 Consiliul de conducere - 23 membri - se īntruneste trimestrial
 Biroul executiv - 9 membri - se īntruneste lunar
 Comisia de cenzori - 5 membri
 
Reprezentare īn viata publica:
 reprezentanti alesi:
 8 primari, 4 viceprimari, 99 consilieri
 1 deputat (Timis) - 2.638 (5328) voturi
 reprezentanti numiti:
 1 inspector scolar 

Problematica specifica: Scaderea numerica datorata natalitatii mici si a procesului de asimilare.

Revendicari proprii:
Restituirea bunurilor (cladiri, terernuri, obiecte de cult si de arta etc.) care au apartinut comunitatilor sīrbesti din Romānia.

Reactivarea fondurilor caritabile.