Situaţia drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale în România anului 2006
„Ce drepturile omului? Nu există drepturile omului!” (Dr. Dorin Florea, primarul municipiului Tîrgu-Mureş publicat în Zi de Zi, 21 noiembrie 2006)
În
cursul anului 2006, Biroul pentru Drepturile Omului din cadrul Ligii
PRO EUROPA, avînd o reţea de monitori în 12 localităţi (Alba Iulia,
Arad, Braşov, Caransebeş, Cluj, Miercurea Ciuc, Oradea, Satu Mare,
Sibiu, Timişoara, Tîrgu-Mureş, Zalău), a monitorizat situaţia
drepturilor omului şi ale minorităţilor prin consultarea persoanelor
care au sesizat abuzuri, prin realizarea de interviuri şi chestionare
în cadrul a diferite autorităţi sau în rîndul populaţiei. Cele mai
frecvente sesizări primite au fost în domeniul dreptului de proprietate
şi al accesului la justiţie; totodată, LPE a acordat o atenţie specială
tratamentului nediscriminatoriu.
1. Dreptul la proprietate
1.1. Situaţia generală
În
timp ce România raportează Uniunii Europene soluţionarea retrocedării
imobilelor confiscate, Liga Pro Europa a înregistrat şi în cursul
anului 2006 o serie de cazuri legate de această problematică, ceea ce
arată că Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi
justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente nu a produs efectele
scontate. În unele cazuri autorităţile resping solicitările (în
cazul H.M. Primăria Satu Mare a trimis o notă cu data de 13 octombrie
2005, dar cu ştampila poştei 17 martie 2006, în care afirmă că
solicitarea a fost tardiv depusă faţă de termenul de 14.02.2002, cînd
dosarele au fost înregistrate la 27 ianuarie 1998, la 14 august 2001 şi
la 13 februarie 2002); în alte cazuri soluţia definitivă a instanţelor
nu este pusă în aplicare de autorităţile locale (în cazul familiei T.
Primăria Tîrgu-Mureş refuză respectarea sentinţei definitive din 1
aprilie 2003). Au fost lansate campanii media şi ceremonii oficiale
cu ocazia înmînării a 7 pachete de acţiuni (la 9 martie 2006),
realitatea însă este una tristă: chiar şi oficial doar 0,6% din cei
îndreptăţiţi şi-au primit acţiunile în primele şase luni. Legislaţia ar
trebui modificată (la 30 mai 2006 preşedintele Consiliului de
Supraveghere al Fodului, dl. Alexandru Nicolae Păunescu declara:
„trebuie clarificate unele inadvertenţe dintre Legea 247/2005 privind
reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei şi Hotărîrea de Guvern
1481/2005 privind înfiinţarea Fondului Proprietatea”); în prezent
acţiunile nu pot fi valorificate (şi încă nici nu se poate estima cînd
vor putea fi). În aceste condiţii, pregătindu-se să participe la
Forumul Internaţional al Fondurilor, organizat la Monte Carlo în
perioada 4-7 iulie 2006, preşedintele Consiliului de Supraveghere al
Fodului, dl. Alexandru Păunescu a considerat că problemele Fondului
sînt în principal cele legate de imagine, ca atare Fondul cheltuind
bani pentru campanii publicitare derulate pe canalele TV. Liga PRO
EUROPA consideră că tratarea dreptului la proprietate ca pe o problemă
de imagine este una falsă. Tergiversarea reîmproprietării şi a
acordării daunelor asigurate de prevederile legale trebuie considerată
şi recunoscută de autorităţi ca o continuă încălcare a drepturilor
omului în România, şi, ca atare, soluţionată de urgenţă.
1.2. Situaţia specifică a Bisericii Greco-Catolice
Biserica
Greco-Catolică este sistematic obstrucţionată în încercarea sa de a
redobîndi proprietăţile confiscate de regimul comunist. Recent,
Biroul pentru Drepturile Omului a fost sesizat de Parohia din Chiheru
de Jos, Chiheru de Sus, Urisiu de Jos şi Sînmihai de Pădure (toate în
judeţul Mureş). După ce parohiilor li s-a solicitat să depună de
repetate ori aceleaşi documente legalizate, din septembrie 2006
comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar au trimis
„oferte de amplasament”, susţinînd că pe amplasamentul original nu se
poate reconstitui proprietatea. După ce în termenul prevăzut de doar 7
zile parohiile au acceptat amplasamentele oferite — în ciuda faptului
că erau vădit sub valoarea terenurilor iniţiale —, consiliile locale au
adoptat hotărîri de respingere a punerii în posesie. În mod evident,
ofertele au fost făcute în speranţa de a fi respinse. Primăria din
Beica de Jos a făcut o nouă „ofertă”, iar cea din Chiheru de Jos a
anunţat căutarea de „eventuale rezerve de teren extravilan rămase
neatribuite”. Mai mult, la data de 7 noiembrie 2006, Comisia locală din
Chiheru de Jos a hotărît să treacă la identificarea în teren a vechilor
amplasamente deţinute „ilegal de anumiţi cetăţeni din localitate”, ceea
ce trebuia făcut de la bun început. În mod similar, Primăria din Chiheru de Jos refuză retrocedarea unei păduri cu o suprafaţă de 614 ha Bisericii Greco-Catolice. Pe
lîngă faptul că Biserica Greco-Catolică nu îşi poate reprimi bisericile
(spre exemplu, la Ungheni se construieşte o biserică ortodoxă în jurul
fostei biserici greco-catolice, aceasta urmînd a fi demolată),
autorităţile locale împiedică şi întîrzie în mod deliberat retrocedarea
către Biserica Greco-Catolică a terenurilor confiscate de regimul
comunist. Liga Pro Europa a protestat şi împotriva continuării
construcţiei noii biserici ortodoxe din Ungheni (jud.Mureş), în jurul
vechii biserici greco-catolice, urmărindu-se demolarea acesteia în
semi-clandestinitate, departe de ochiul public. Este o practică nedemnă
de secolul XXI într-un stat european care se pretinde democratic. Liga
Pro Europa a insistat asupra sistării imediate a construcţiei,
considerînd că Biserica veche trebuie retrocedată necondiţionat
comunităţii greco-catolice din Ungheni, arătînd că bisericii ortodoxe i
se poate oferi un alt amplasament pentru construcţie. LPE a solicitat
printr-o scrisoare intervenţia prefectului judeţului Mureş şi a
Ministerului Culturii şi Cultelor în acest caz grav. Ministerul
Culturii şi Cultelor şi-a exprimat „regretul” şi „convingerea că
autorităţile locale” vor soluţiona acest „diferend”, ilegalitatea a
rămas însă nesancţionată, ca şi în cazul „schitului ortodox” construit
ilegal în Pădurea Budiului din Tîrgu-Mureş.
2. Accesul liber la justiţie
2.1. Taxele de timbru
Curtea
Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a luat o decizie foarte
importantă pentru România la 24 mai 2006 în cazul WEISSMAN şi alţii
împotriva României, arătînd că aplicarea taxelor de timbru foarte mari
la procesele civile reprezintă o încălcare a dreptului de acces la
justiţie, garantat de art. 6 al Convenţiei europene a drepturilor
omului. Liga PRO EUROPA are peste 10 cazuri înregistrate care se
află în faţa CEDO din acelaşi motiv, şi a atras atenţia instanţelor
asupra faptului că cererile de chemare în judecată trebuie înregistrate
indiferent de cuantumul daunelor solicitate, iar la stabilirea taxelor
judiciare şi taxelor de timbru instanţele trebuie să ţină cont de
jurisprudenţa Curţii Europene în domeniu, altfel România riscă
pierderea unor serii de cazuri în faţa CEDO şi va plăti sume importante
ca daune materiale şi morale pentru încălcarea dreptului de acces la
justiţie.
2.2. Refuzul reanchetării evenimentelor din Tîrgu-Mureş
Liga
PRO EUROPA a solicitat în repetate rînduri reluarea anchetei penale
privind evenimentele din martie 1990 din Tîrgu-Mureş, soldate cu morţi
şi răniţi, cu deteriorarea relaţiilor româno-maghiare şi cu revigorarea
Securităţii sub numele de SRI. Aceste solicitări au rămas pînă acum fără răspuns. La
data de 6 aprilie 2006 LPE s-a adresat din nou Parchetului General al
României, personal domnului procuror general Ilie Botoş, arătînd
următoarele: „În zilele de 19-20 martie 1990 în Tîrgu-Mureş au
avut loc evenimente tragice în cursul cărora au fost ucise 6 persoane
şi rănite alte cîteva sute. Nici pînă azi nu s-a aflat cine au fost
persoanele care au organizat conflictele din acele zile. La Biroul
pentru Drepturile Omului se prezintă persoane ale căror rude au decedat
şi care aşteaptă de 16 ani un răspuns la întrebarea: cine sînt ucigaşii
şi cine sînt persoanele care poartă responsabilitatea pentru regizarea
evenimentelor? Televiziunea Română a realizat recent un serial de
reportaje («Regizori şi actori»), din care reiese în mod evident că
persoanele manipulate în perioada martie 1990 sînt dispuse să vorbească
şi să dezvăluie adevărul. Pentru aflarea vinovaţilor evenimentelor
din decembrie 1989 şi «mineriadelor», Parchetul General al României
desfăşoară o serioasă acţiune de cercetare penală. Considerăm că în mod
similar Parchetul General al României ar putea dispune redeschiderea
dosarului «Martie 1990», închis din motive politice în anul 1993, fără
a afla cine poartă responsabilitatea reală.” În locul declanşării
unei anchete penale, procurorul general a trimis sesizarea spre
soluţionare la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Tîrgu-Mureş,
acelaşi parchet care a efectuat în mod defectuos ancheta din 1990,
condamnînd la închisoare doar romi şi maghiari, nereuşind să identifice
persoanele care au organizat evenimentele; acelaşi parchet care în
cazul Hădăreni a recunoscut că a acceptat presiuni politice. Răspunsul
Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Tîrgu-Mureş, cu nr.
219/VIII/2006 din 30 mai 2006, în care se arată că „nu s-au putut
produce date certe cu privire la stabilirea autorilor morali”, este o
nouă dovadă a faptului că încă nu există o dorinţă din partea
autorităţilor Statului Român de a afla adevărul privind evenimentele
din Tîrgu-Mureş, martie 1990. La data de 19 octombrie 2006 Liga PRO EUROPA s-a adresat din nou Parchetului General.
2.3. Cercetarea penală a unor accidente rutiere grave
Încă
în anul 2004, Liga PRO EUROPA atrăgea atenţia instituţiilor statului şi
a opiniei publice asupra unor probleme grave privind modul de
soluţionare sau tergiversarea soluţionării unor accidente rutiere grave. Din
păcate, aceste probleme nu au fost soluţionate, astfel Biroul pentru
Drepturile Omului înregistrează noi şi noi cazuri care arată grave
erori ale organelor de cercetare penală. Prezentăm cîteva dintre cazurile înregistrate:
Cazul S. C.
S.C.,
şofer profesionist, a fost implicat într-un accident rutier la data de
3 noiembrie 2003. Dosarul lui se află încă în cercetare la Poliţia
Municipiului Tîrgu-Mureş. La solicitarea noastră prin care am cerut
lămuriri privind tergiversarea soluţionării acestui caz, în răspuns
Poliţia afirmă următoarele: „Prin Ordonanţa [...] s-a dispus efectuarea
unei expertize medico-legale de interpretare a alcoolemiei pe bază de
acte, de către I.M.L. Tg. Mureş, expertiză care, din lipsă de fonduri,
destinate acestor cheltuieli, nu a putut fi achitată de către acest
Inspectorat de poliţie, o perioadă mai îndelungată de timp.” La data
de 7 februarie 2006 s-a dispus efectuarea unui nou recalcul al
alcoolemiei, „care tot din lipsă de fonduri a fost achitat cu
întîrziere”.
Cazul D. M.
D.M.
a fost accidentat mortal la 11 august 2003. Cazul se află încă în
cercetare penală la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mureş.
Conform răspunsului acordat de Poliţie, „perioada de timp trecută de la
înregistrarea dosarului se justifică prin expertizele tehnice şi
topometrice din dosar şi prin administrarea probelor, inclusiv a celor
propuse în apărare de învinuit”.
Cazul M. M.
M.M.
a suferit un accident de maşină în anul 1999. Parchetul de pe lîngă
Judecătoria Tîrgu-Mureş a soluţionat cazul la 11 septembrie 2002, dar
această soluţie, după cum recunoaşte chiar Parchetul în urma
solicitării Ligii PRO EUROPA, „nu a fost comunicată părţii vătămate”.
3. Abuzuri ale poliţiei: Cazul Apalina/Reghin
La
7 septembrie 2006, pentru a înmîna două invitaţii în Apalina,
Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş a utilizat trupele de
intervenţie rapidă (DPIR). În condiţii încă neelucidate, între
locatarii din Apalina şi poliţiştii aflaţi la faţa locului (13
poliţişti) s-a iscat un conflict în urma căruia peste 30 de romi au
fost răniţi (dintre care peste 20 cu gloanţe de cauciuc, o persoană cu
muniţie de război). Au fost răniţi şi 6 poliţişti, suferind leziuni ce
au necesitat 4-5 zile vindecare. Pînă în momentul de faţă s-au putut constata cu certitudine următoarele: •
înmînarea invitaţiilor pentru două persoane din cadrul comunităţii din
Apalina nu a respectat procedura normală, uzuală a poliţiei; • poliţia a utilizat forţă excesivă, întrucît au fost răniţi oameni în vîrstă, femei şi copii, mulţi dintre ei din spate; •
Ministerul Administraţiei şi Internelor s-a antepronunţat (la data de
19 septembrie 2006) asupra cauzelor evenimentelor din Apalina, afirmînd
că „poliţiştii s-au apărat pentru a evita să fie răniţi grav sau chiar
linşaţi” (parchetul nu a definitivat încă cercetarea penală a cazului); •
Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş a comunicat date cu privire la
infracţionalitatea romilor din Reghin, ceea ce contravine practicii
europene; • acţiunea forţelor DPIR nu a fost pregătită, poliţiştii
nu cunoşteau zona şi comunitatea în care trebuiau să intervină, locul
unde pot parca în siguranţă, unde se pot retrage în caz de nevoie etc. Datorită
acestui caz şi a altora similare, Raportul de ţară a Comisiei Europene
specifică: „Există încă anumite cazuri de agresiune şi violenţă
instituţională împotriva romilor, cum ar fi razii poliţieneşti şi
evacuări forţate în comunităţile cu romi. [...] Acţiunile României de
pregătire în acest domeniu [al îmbunătăţiri situaţei romilor] trebuie
accelerate imediat şi continuate după aderare.”
4. Libertatea de exprimare: intimidarea presei prin acţiuni ale poliţiei – Cazul Európai Idő
La
data de 8 martie 2006, Liga Pro Europa a fost sesizată că la
chioşcurile de ziare din municipiul Tîrgu-Mureş au apărut angajaţi ai
IPJ Mureş, care au ridicat de la distribuitorii de presă toate
exemplarele numărului 5/2006 ale săptămînalului Európai Idő, publicat
la Sfîntu Gheorghe, şi care au solicitat prezentarea listelor de
distribuiţie pentru această publicaţie. În urma acestui incident,
Liga Pro Europa a informat imediat presa şi a sesizat la rîndul său
Agenţia de Monitorizare a Presei, care a emis un comunicat. Ca
reacţie la aceste demersuri, în cursul după-amiezii aceleiaşi zile de 8
martie 2006, lucrători ai IPJ Mureş au restituit distribuitorilor de
ziare exemplarele din săptămînalul Európai Idő ridicate în cursul
dimineţii. În baza Legii 544/2001 privind liberul acces la
informaţii de interes public, la data de 8 martie 2006 am solicitat
Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mureş explicaţii privind acestă
acţiune fără precedent în municipiul Târgu-Mureş. Inspectoratul de
Poliţie al Judeţului Mureş ne-a acordat un răspuns nedatat şi fără
număr de înregistrare, care ne-a parvenit la data de 21.03.2006 şi care
nu conţinea în totalitate cele solicitate de Liga Pro Europa (pe baza
cărui mandat sau ordin s-a dispus acţiunea), oferind doar o explicaţie
privind acţiunea în cauză. Afirmaţia comisarului-şef Ioan-Nicolae
Căbulea, cum că ar fi fost nevoie de această acţiune pentru a utiliza
publicaţia ca mijloc de probă într-un proces penal, este superficială
şi neconvingătoare avînd în vedere faptul că publicaţia în cauză apare
în mod legal, iar pentru consultarea conţinutului său este evident că
nu era necesară ridicarea TUTUROR exemplarelor aflate pe standurile
distribuitorilor de presă din municipiul Tîrgu-Mureş. Dimpotrivă,
procedînd în acest mod abuziv, IPJ Mureş a comis un act de cenzură şi a
expus Poliţia Română unui grav prejudiciu de imagine. De altfel, după
cum se afirmă şi în adresa de răspuns a IPJ Mureş către Liga Pro
Europa, este vorba de o acţiune fără precedent a Inspectoratului de
Poliţie al Judeţului Mureş.
Avînd
în vedere cele expuse, Liga Pro Europa a solicitat Ministerului
Administraţiei şi Internelor să ancheteze legalitatea acţiunii
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mureş de ridicare la 8 martie
2006 a tuturor exemplarelor săptămînalului Európai Idő de la
distribuitorii de presă de pe raza municipiului Târgu-Mureş. Ministerul
Administraţiei şi Internelor, în loc să demareze o anchetă în acest
caz, a trimis solicitarea noastră spre soluţionare la Inspectoratul
General al Poliţiei Române, care, prin răspunsul nr. 62.537 din
20.04.2006 (nesemnat), a completat susţinerile IJP Mureş cu afirmaţia
conform căreia era nevoie de ridicarea tuturor numerelor pentru a
evalua „amploarea difuzării”. Acest răspuns este o dovadă a
incompetenţei Poliţiei de a da un răspuns clar sau de a sancţiona
persoanele care au comis abuzuri, întrucît nu specifică existenţa unui
mandat sau unui ordin privind ridicarea tuturor exemplarelor numărului
5/2006 ale săptămînalului Európai Idő, iar explicaţia privind amploarea
difuzării este neconvingătoare din moment ce tirajul unei publicaţii se
poate afla prin metode mai certe şi mai simple decît ridicarea
numerelor de la chioşcurile de ziar.
5. Protejarea datelor cu caracter personal
Liga PRO EUROPA a sesizat mai multe situaţii în care autorităţile nu oferă protecţie datelor personale ale cetăţenilor. Spre
exemplu Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei sau Centrele de
Recrutare au solicitat persoanelor date privind apartenenţa lor etnică
şi religioasă. Instituţia Avocatul Poporului s-a autosesizat în aceste
cazuri, informînd autorităţile în cauză asupra reglementărilor legale.
Totuşi, au rămas formularele (spre exemplu, pentru acordarea
reşedinţei) care solicită date privind apartenenţa etnică a
solicitanţilor. Ministerul Apărării Naţionale a colectat de la
recruţi o serie de informaţii confidenţiale, cum ar fi relaţiile soţiei
cu părinţii şi socrii, ţările în care recrutul a călătorit şi scopul
călătoriei etc. Fişele care se completează nu conţin nici o prevedere
privind confidenţialitatea datelor obţinute. Aceşti recruţi însă nu vor
fi încorporaţi, prin urmare dispare orice sens pentru deţinerea acestor
informaţii. Prin urmare, Liga PRO EUROPA a solicitat Ministerului
Apărării Naţionale distrugerea inutilei baze de date confidenţiale.
Solicitarea a rămas fără răspuns.
6. Destituirea unor persoane din funcţii publice pe criterii politice
În
România a devenit o practică ca după alegeri modificările din guvern să
afecteze şi instituţiile publice, prin schimbarea persoanelor din
conducerea lor. Aceste schimbări, motivate politic şi nu profesional,
contravin Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici. LPE
a înregistrat şi după alegerile din 2004 sesizări care semnalează
destituirea unor persoane din funcţii politice pe criterii politice. Spre
exemplu doamna Reghina Fărcaş, directoarea AJOFM Mureş, a fost
destituită din funcţie fără un motiv real. După ce a fost repusă în
funcţie prin decizia instanţei în anul 2006, a fost delegată şi
detaşată în mod repetat la Braşov, fără respectarea condiţiilor legale
(pe perioade de 5 zile, excluzînd zilele de sîmbăta şi duminica). După
ce a refuzat delegarea din motive medicale, a fost amendată
contravenţional, pentru că s-a prezentat la instituţia în care
îndeplinea calitatea de director executiv.
7.
Combaterea cultului persoanelor condamnate pentru săvîrşirea unor
infracţiuni contra păcii şi omenirii şi interzicerea organizaţiilor cu
caracter fascist, rasist sau xenofob
7.1. Combaterea cultului mareşalului Antonescu
Încă
de la acordarea denumirii „Ion Antonescu” unui bulevard din
Tîrgu-Mureş, Liga PRO EUROPA şi-a exprimat dezacordul faţă de
resuscitarea cultul public al persoanelor vinovate pentru Holocaustul
din România. Imediat după apariţia Ordonanţei de urgenţă 31/2002
privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter
fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor
condamnate pentru săvîrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii,
Liga PRO EUROPA a adresat o solicitare, pentru modificarea acestei
denumirii Bulevardului, către consilierii locali, primarul municipiului
Tîrgu-Mureş, Prefectura Judeţului Mureş, Ministerul Culturii şi
Cultelor, dar aceste demersuri au rămas fără efect. Continuarea
cultului lui Ion Antonescu, cu acordul tacit al autorităţilor, a
adus prejudicii grave imaginii României şi poporului român. După
ce Liga PRO EUROPA a înaintat plîngeri penale împotriva tuturor
consilierilor locali, la 13 octombrie 2005 Consiliul local al
municipiului Tîrgu-Mureş a adoptat o hotărîre privind modificarea
denumirii Bulevardului Ion Antonescu cu Bulevardul Cetăţii. Observînd
că această hotărîre nu este pusă în practică, Liga PRO EUROPA s-a
adresat Primăriei, la 12 decembrie 2005, cu o cerere privind modul de
implementare a hotărîrii consiliului local al municipiului Tîrgu-Mureş.
În urma nerespectării Legii 544/2001 privind liberul acces la
informaţii de interes public, LPE a înaintat o plîngere în contencios
administrativ la Tribunalul Mureş împotriva Primăriei municipiului
Tîrgu-Mureş şi a primarului dr. Dorin Florea. În urma introducerii acţiunii, Primăria municipiului Tîrgu-Mureş a început să utilizeze denumirea de Bulevardul Cetăţii. Prin
Sentinţa civilă nr. 1172 din 13 iunie 2006 în Dosarul 527/2006,
Tribunalul Mureş a constatat că „informaţiile date reclamantei [Ligii
PRO EUROPA] nu au consistenţa şi calitatea unor informaţii
propriu-zise, fiind, pe de o parte de ordin foarte general şi, pe de
altă parte, în totală discordanţă cu adevărul”. Instanţa a remarcat şi
faptul că „a fost nevoie de introducerea acţiunii în instanţă pentru a
se renunţa la această practică deloc onorantă pentru pîrîtă”. Astfel
sentinţa „constată că pîrîţii [Primăria municipiului Tîrgu-Mureş şi
primarul dr. Dorin Florea] nu au răspuns în termenul legal
solicitărilor reclamantei privind măsurile luate pentru aplicarea
hotărîrii de schimbare a denumirii Bulevardului Ion Antonescu în
Bulevardul Cetăţii”. Sentinţa obligă primarul municipiului Tîrgu-Mureş,
dr. Dorin Florea, „să-i sancţioneze pe cei vinovaţi pentru
necomunicarea în termen a răspunsurilor solicitate de reclamantă [Liga
PRO EUROPA]”. Cererea Ligii PRO EUROPA privind acordarea de daune
morale a fost respinsă, arătînd că „imaginea reclamantei [Ligii PRO
EUROPA], cunoscută prin demersurile şi rezultatele obţinute, nu are cum
să fie afectată. Afectată negativ, în speţă, apare imaginea Primăriei
Tîrgu-Mureş, datorită conduitei culpabile a propriilor săi funcţionari
care urmează să fie sancţionaţi”.
Pîrîţii au înaintat recurs împotriva sentinţei. În
urma sentinţei, Primăria municipiului Tîrgu-Mureş, în frunte cu dr.
Dorin Florea, preşedintele Partidului Democrat - Filiala Mureş, a
reluat utilizarea denumirii de Bulevardul Ion Antonescu, în dispreţul
total al prevederilor legale. Liga PRO EUROPA şi-a exprimat
nemulţumirea şi pentru modul în care Prefectura Judeţului Mureş
tratează această problemă. Toate solicitările şi reclamaţia
administrativă care au stat la baza procesului în contencios
administrativ au fost trimise, spre ştiinţă, Prefecturii Judeţului
Mureş, personal domnului prefect Ciprian Dobre. Deşi conform
legislaţiei, prefecţii veghează ca activitatea consiliilor locale şi a
primarilor să se desfăşoare în conformitate cu prevederile legale,
Prefectura Judeţului Mureş nu a avut nici o intervenţie pentru
respectarea legalităţii în Tîrgu-Mureş.
8. Combaterea discriminării
8.1. Cazuri trimise la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
Deşi
CNCD a soluţionat în cursul anului 2006 cazuri importante (cum ar fi
privind simbolurile religioase din şcolile de stat, arătînd că într-un
stat laic astfel de simboluri trebuie înlăturate), există mari
deficienţe privind soluţionarea cazurilor trimise de organizaţii. Cazurile
semnalate de Liga PRO EUROPA nu au fost deloc soluţionate în procent de
66,7% (22,2% au fost soluţionate negativ, 11,1% din sesizări au fost
retrase de victime).
8.2. Studiul discriminării rasiale în judeţele Alba, Bihor, Braşov, Caraş-Severin şi Sălaj
În cursul anului 2006, LPE a pregătit un studiu privind discriminarea rasială în cinci judeţe. Studiul
(în curs de multiplicare), a constatat o serie de manifestări ale
discriminării rasiale, formulînd următoarele recomandări: 1. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării ar trebui • să informeze instituţiile menite să aplice legislaţia privind non-discriminarea; •
să ofere traininguri, prin colaborare cu ONG-urile specializate în
domeniu, pentru cadre didactice, funcţionari publici, poliţişti,
procurori, judecători. 2. Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării ar trebui •
să introducă în curricula şcolară mai multe informaţii privind
comunităţile etnice din România (în manualele de istorie şi geografie),
ca şi referitor la problematica discriminării (în manualele de educaţie
civică); • să nu avizeze acele manuale care crează sterotipii negative la adresa diferitelor comunităţi; • să permită elaborarea manualelor în limba maternă, nu doar traducerea manualelor elaborate în limba română; •
să creeze un inventar al deficienţelor în domeniul cadrelor didactice
care predau în limba minorităţilor, oferind mai multe locuri speciale
la universităţi în domeniile în care nu sînt suficiente cadre didactice; •
să ofere mai multe locuri speciale pentru minorităţi în domeniul
dreptului, pentru a balansa lipsa actuală a persoanelor minoritare din
sistemul judiciar; • să elaboreze curricula şcolară în aşa fel încît să nu-i suprasolicite pe cei care învaţă în limba maternă; • să ofere educaţie în limba maternă, unde există comunităţi considerabile, în toate profilele şi domeniile; •
să elaboreze noi strategii de evaluare a cadrelor didactice, luînd în
considerare nu numai rezultatele copiilor, dar în mod deosebit şi
originea socială a lor, pentru a-i promova pe cei care obţin rezultate
în educarea comunităţilor, persoanelor dezavantajate; aceste evaluări
ar trebui să afecteze salarizarea cadrelor didactice; • să ofere burse reale pentru elevii care provin din medii sărace şi care au rezultate bune la învăţătură. 3.
Ministerul Culturii şi Cultelor ar trebui să asigure prezentarea
culturii minorităţilor naţionale în muzee şi alte instituţii de cultură
aflate în subordinea ministertului. 4. Inspectoratele judeţene şcolare ar trebui
•
să verifice multiculturalismul şcolilor multilingve, multiculturalismul
ar trebui promovat nu numai în clasele cu predare în limbile
minorităţilor, ci şi pe coridoarele şcolilor sau cu ocazia diferitelor
serbări; • să intervină pentru a nu se crea şcoli de stat „elitiste”
prin excluderea copiilor romi; orice discriminare directă sau indirectă
(inclusiv separarea copiilor romi de neromi în clase diferite, dacă
acest lucru nu este consecinţa predării limbii romani) trebuie oprită
din timp, cu consecinţe asupra directorilor de şcoli; practica privind
şcolile speciale trebuie revizuită; • să schimbe politicile de
numire a directorilor şi directorilor adjuncţi de şcoli, pentru a nu
oferi persoanelor minoritare doar funcţia de director adjunct. 5.
Pentru tratamentul corespunzător al grupurilor dezavantajate, modulele
de pedagogie din cadrul universităţilor trebuie să prevadă metode şi
tehnici corespunzătoare, iar în activitatea de practică pedagogică
aceste şcoli nu ar trebui evitate. 6. Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor ar trebui •
să găsească căi de a interesa funcţionarii publici în obţinerea
cunoştinţelor referitore la minorităţi şi fenomenul discriminării,
totodată să verifice funcţionarii publici periodic în ceea ce
priveşte legislaţia. • să găsească măsuri pozitive pentru a creşte numărul persoanelor de altă etnie în cadrul Poliţiei. 7.
Ministerul Justiţei ar trebui să revizuiască politicile privind
anchetele penale, lărgind structură existentă, insuficientă în momentul
de faţă. 8. Autorităţile ar trebui să creeze structuri de control
intern pentru a verifica legalitatea diferitelor acte, cu scopul de a
respecta prevederile legale privind utilizarea limbii materne, de
implementare a măsurilor speciale şi de combatere a discriminării.
Problemele, necesităţile sau propunerile privind noile măsuri speciale
ar putea fi comunicate Consiliului Naţional de Combatere a
Discriminării, pentru a găsi soluţii la nivel naţional. 9. Pentru a
soluţiona situaţiile variate şi numeroase, Consiliul Naţional de
Combatere a Discriminării ar trebui să deschidă filiale judeţene sau
regionale. 10. Ar trebui folosite fonduri guvernamentale şi locale
pentru a crea condiţii de viaţă normale pentru comunităţile de romi.
Fondurile guvernamentale ar trebui descentralizate. Ajutoarele
prevăzute prin lege pentru grupurile dezavantajate (cum ar fi venitul
minim garantat) ar trebui oferite integral. 11. Legislaţia privind
partidele politice şi procesul electoral trebuie modificată pentru a
elimina prevederile discriminatorii care afectează participarea unor
organizaţii reprezentative ale minorităţilor în viaţa politică din
România.
9. Drepturile minorităţilor
9.1. Proiectul Legii privind statutul minorităţilor naţionale din România
În
cadrul activităţilor de monitorizare a reformei legislative, Liga PRO
EUROPA a depus un semnificativ efort pentru crearea unui cadru legal al
drepturilor minorităţilor naţionale din România, prin campanii de lobby
şi de advocacy atît pentru ratificarea tratatelor internaţionale în
domeniu cît şi pentru adoptarea unei legislaţii interne favorabile. Liga PRO EUROPA şi-a a arătat punctul de vedere, solicitînd: • reglementarea procedurii privind recunoaşterea unei comunităţi ca minoritate naţională; •
realizarea unei concordanţe între tratatele internaţionale în domeniu
ratificate de România şi drepturile prevăzute de proiectul de lege,
pentru a nu lăsa anumite drepturi în afara prevederilor legislative
interne; • modificarea Capitolului III, intitulat Organizaţiile
cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, pentru a evita crearea
fortaţă a unui sistem monopartidic în cadrul comunităţilor etnice; •
modificarea Capitolul V, Autonomia culturală, în sensul de a crea
structuri ale autonomiei culturale care respectă principiul
subsidiarităţii, totodată în sensul de a realiza democraţia internă a
comunităţilor. Parlamentul României încă nu a ratificat proiectul de
lege, fiind contestat în special dreptul la autonomie culturală, iar
problemele ridicate de LPE nu au fost luate în considerare.
9.2. Lipsa multiculturalismului la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj
Universitatea
Babeş-Bolyai din Cluj este cea mai importată instituţie de învăţămînt
superior din România pentru comunitatea maghiară, care pregăteşte
viitoarele cadre didactice pentru această comunitate. În cadrul
acestei universităţi se studiază în limba română, maghiară, germană şi
engleză (105 de specializări în limba română, 52 în maghiară, 13 în
germană şi 4 în engleză). Educaţia în diferite limbi se desfăşoară pe
„linii” („linie maghiară”, „linie germană”, noţiune juridică
inexistentă). Din totalul cadrelor didactice 78,7% predau la linia
română, 18,1% la linia maghiară, 3,1% la linia germană. În forul de
decizie al Universităţii, Senatul, 70,1% reprezintă linia română, 25,6%
linia maghiară, 4,3% linia germană, astfel practic deciziile pot fi
luate prin majoritatea absolută a celor care reprezintă linia română. Din cei 31.615 de studenţi 80,6% învaţă la linia română, 17,2% la linia maghiară şi 2,3% la linia germană. Nu
există învăţămînt în limba maghiară de nivel universitar de lungă
durată în unele domenii, cum ar fi economie, contabilitate, management. Caracterul
multicultural al Universităţii Babeş-Bolyai nu se reflectă prin
utilizarea limbilor maghiare şi germane la secretariate, prin prezenţa
reprezentării personalităţilor aparţinînd culturii maghiare şi germane
pe coridoarele instituţiei etc. Chiar şi în Biblioteca Centrală
Universitară toate inscripţiile sînt în limba română. La o sesizare,
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a propus
Ministerului Educaţiei şi Cercetării să stabilească prevederi prin care
să se promoveze multiculturalismul la Universitatea Babeş-Bolyai. Sub
pretextul autonomiei universitare, ministerul nu a intervenit. În
noiembrie 2006, la o conferinţă internaţională organizată de
Universitatea Babeş-Bolyai, organizatorii au refuzat prezentarea unui
material privind multiculturalismul universităţii, iar acţiunea unor
cadre didactice maghiare privind inscripţionararea bilingvă a fost
sancţionată de senat prin concedierea lor. În urma acestei decizii, cei
doi prorectori maghiari ai universităţii şi-au dat demisia.
La
data de 3 decembrie 2006, Rectoratul Universităţii Babeş-Bolyai a emis
un comunicat prin care sugerează că un real multiculturalism (prin
promovarea multilingvismului) ar fi împotriva Constituţiei României şi
ar reprezenta un pericol pentru integritatea statului („Univesitatea
Babeş-Bolyai nu decide limba oficială a statului român şi nu poate
modifica Tratatul de la Trianon”).
10. Dreptul la un mediu sănătos: Cazul Roşia Montană
În
perioadea iulie-august 2006 au fost organizate o serie de dezbateri
publice pe marginea Raportului la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului privind Proiectul Roşia Montană. Aceste dezbateri
publice au fost serios afectate de modul în care au fost organizate.
Compania canadiană Gabriel Resources, cea care ar urma să realizeze
exploatarea minieră, a transportat cu autobuze, la fiecare dezbatere,
200-300 de persoane fie angajate deja de companie, fie amăgite de
posibilitatea unei angajări, care, în loc să se refere la tema
discuţiei — Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului privind Proiectul Roşia Montană — vorbeau de problemele lor
sociale. Aceste persoane puteau discuta mult peste limita timpului
stabilit, dar organizaţiile de mediu sau specialiştii care se referau
la Raport au fost întrerupţi în prezentările lor, iar „răspunsurile”
date de companie au fost incomplete sau de genul „vă vom răspunde în
scris”. Din procesul verbal întocmit în urma dezbaterii publice din
31 iulie 2006, organizat la Alba Iulia (la care au participat
reprezentanţii Ligii PRO EUROPA), sînt omise părţi esenţiale din
problemele ridicate faţă de raport. La această dezbatere, datorită
timpului foarte limitat acordat dezbaterilor reale, Liga PRO EUROPA a
ridicat două probleme esenţiale:
a) Problema protejării patrimoniului cultural
Legea
422/2001 privind protecţia monumentelor istorice prevede realizarea
unui perimetru de protecţie de cel puţin 200 de metri pentru orice
monument istoric, iar orice intervenţie asupra acestora poate avea loc
doar cu acordul Consiliului Naţional pentru Protecţia Monumentelor
Istorice în condiţiile prevăzute de lege. Raportul nu a conţinut o
hartă cu monumentele istorice din Roşia Montană, nici cu perimetrele
care trebuie protejate. Din datele Raportului însă reiese că o serie de
monumente istorice — între care biserici — ar urma să fie distruse.
b) Problema siguranţei lacului de decantare cu cianuri
Studiile
geologice efectuate în locul unde ar urma să se realizeze un imens lac
cu cianuri sînt neconcludente sau ridică o serie de îndoieli privind
siguranţa acestui lac. Formulările vagi, incerte sînt menite practic să
elimine o responsabilitate directă a celor care au întocmit Raportul în
situaţia în care situaţia ideală, imaginată de compania Gabriel
Resources nu se adevereşte, şi vor avea loc accidente prin care
regiunea Munţilor Apuseni să fie serios afectată.
|