::  Misiune :: Istoric :: Statut :: Membrii :: Structura :: Rapoarte anuale ::  Donaţii :: 2% ::  Comunicate :: Contact ::




Situaţia drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale
īn Romānia anului 2005

Īn cursul anului 2005, Biroul pentru Drepturile Omului din cadrul Ligii PRO EUROPA, avīnd o reţea de monitori īn 12 localităţi (Alba Iulia, Arad, Braşov, Caransebeş, Cluj, Miercurea Ciuc, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Timişoara, Tīrgu-Mureş, Zalău), a monitorizat siatuaţia drepturilor omului şi ale minorităţilor prin consultarea persoanelor care au sesizat abuzuri, prin realizarea de interviuri şi chestionare la diferite autorităţi sau īn cadrul populaţiei. Cele mai frecvente sesizări au fost īn domeniul dreptului de proprietate, accesului la justiţie, totodată LPE a acordat o atenţie specială tratamentului nediscriminatoriu.

1. Dreptul la proprietate
Legea 247/2005 privind reforma īn domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente are menirea de a soluţiona problemele retrocedării imobilelor confiscate īn timpul regimului comunist.
Legea va produce efecte īn cursul anului următor.
Şi īn anul 2005 o serie de persoane, asistate de LPE, s-au adresat CEDO, datorită faptului că ei au solicitat restabilirea proprietăţii, fără nici un rezultat, de peste 6 ani. Īn situaţia īn care noua lege va soluţiona problema proprietăţii, aceste plīngeri vor rămīne actuale din punctul de vedere al dreptului de acces la justiţie (nesoluţionarea cazurilor īn termen rezonabil).

2. Neexecutarea hotărīrilor definitive date de instanţe
LPE a constatat răspīndirea unui fenomen ce poate afecta īn mod serios principiile statului de drept: refuzul executării soluţiilor judecătoreşti definitive.
Acest refuz īmbracă două forme.
• refuzul unor autorităţi de a respecta soluţiile judecătoreşti definitive;
• refuzul executorilor judecătoreşti care, cu motivul că nu există bunuri de executat, nu recuperează daunele.
Toate demersurile privind obţinerea executării au rămas fără efect: s-au depus plīngeri penale, plīngeri īn contencios administrativ, sesizări la Camera Executorilor Judecătoreşti, la Instituţia Avocatul Poporului.
Mai multe cazuri īn care soluţiile definitive nu au putut fi puse īn execuţie s-au trimis la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru a preīntīmpina eventualitatea condamnării Romāniei pentru aceste cazuri, Liga PRO EUROPA a solicitat Ministerului Justiţiei găsirea unei soluţii viabile pentru cazurile īn care autorităţile sau executorii judecătoreşti refuză executarea soluţiilor judecătoreşti definitive.

3. Protejarea datelor cu caracter personal
Liga PRO EUROPA a sesizat mai multe situaţii īn care autorităţile nu oferă protecţie datelor personale ale cetăţenilor. Spre exemplu Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei sau Centrele de Recrutare au solicitat persoanelor date privind apartenenţa lor etnică şi religioasă.
Instituţia Avocatul Poporului s-a autosesizat īn aceste cazuri, informīnd autorităţile īn cauză asupra reglementărilor legale.

4. Respectarea drepturilor omului īn lăcaşuri monahale
Īn urma crimei comise la Mănăstirea „Sfīnta Treime” din localitatea Tanacu, judeţul Vaslui, LPE, constatīnd că autorităţile statului aplică standarde duble, lăsīnd īn libertate persoane acuzate de comiterea unei crime prin cruzimi, a solicitat arestarea preventivă a prezumtivilor vinovaţi, sancţionarea reprezentanţilor autorităţilor care nu au luat măsurile necesare, informarea opiniei publice privind regulamentele monahale după care funcţionează mănăstirile, garantarea drepturilor omului şi īn aceste lăcaşuri.
Liga PRO EUROPA a primit informaţii privind practica unor lăcaşuri monahale de a citi corespondenţa celor care se află īn mănăstiri, practică care, de asemnea, contravine prevederilor constituţionale din Romānia şi a tratatelor internaţionale īn domeniu.

5. Drepturile electorale
Ordonanţa de urgenţă 8/2005 prin care s-a modificat şi s-a completat Legea Nr.67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale a afectat drepturile electorale prin excluderea partidelor politice neparlamentare din birourile electorale de circumscripţie şi ale secţiilor de votare. Ordonanţa contravine art. 115, alin. 6 al Constituţiei, care prevede: „ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate īn domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi īndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri īn proprietate publică” (s.n.).
Totodată astfel de ordonanţe pot fi adoptate „numai īn situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amīnată, avīnd obligaţia de a motiva urgenţa īn cuprinsul acestora” (Constituţia Romāniei, art. 115, alin. 4). Conform motivării Guvernului Romāniei, Ordonanţa de urgenţă 8/2005 s-a adoptat „pentru a se evita aglomeraţia produsă prin centralizarea tuturor proceselor-verbale de constatare a rezultatelor alegerilor la nivelul unui singur birou electoral de circumscripţie”. Excluderea partidelor neparlamentare din birourile electorale de circumscripţie şi ale secţiilor de votare nu este motivată.
Prin urmare, Liga PRO EUROPA a solicitat revocarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă 8/2005 care exclud partidele neparlamentare din birourile electorale de circumscripţie şi ale secţiilor de votare, şi totodată a solicitat Guvernului Romāniei respectarea īn viitor a principiului separării puterii legislative şi executive.

6. Destituirea unor persoane din funcţii publice pe criterii politice
LPE a īnregistrat sesizări care semnalează destituirea unor persoane din funcţii politice pe criterii politice. Īn momentul de faţă aşteptăm soluţionarea juridică a acestor cazuri.

7. Combaterea cultului persoanelor condamnate pentru săvīrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii şi interzicerea organizaţiilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob

7.1. Combaterea cultului mareşalului Antonescu
Īncă de la acordarea denumirii „Ion Antonescu” unui bulevard din Tīrgu-Mureş, Liga PRO EUROPA şi-a exprimat dezacordul faţă de resuscitarea cultul public al persoanelor vinovate pentru Holocaustul din Romānia. Imediat după apariţia Ordonanţei de urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor condamnate pentru săvīrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, Liga PRO EUROPA a adresat o solicitare, pentru modificarea acestei denumirii Bulevardului, către consilierii locali, primarul municipiului Tīrgu-Mureş, Prefectura Judeţului Mureş, Ministerul Culturii şi Cultelor, dar aceste demersuri au rămas fără efect. Continuarea cultului lui Ion Antonescu, cu acordul tacit al autoritatilor,  a adus prejudicii grave imaginii Romāniei şi poporului romān.
Īn cursul anului 2005 Liga Pro Europa şi-a continuat activităţile pentru combaterea cultului lui Ion Antonescu, astfel
• 3 februarie 2005 - printr-un comunicat, LPE a solicitat luarea de măsuri din partea autrorităţilor;
• 2 martie 2005 - printr-un comunicat, LPE a salutat iniţiativă prefectului judeţului Mureş, Cirpian Dobre, privind schimbarea denumirii bulevardului Ion Antonescu;
• 1 iunie 2005 - cu ocazia conferinţei de presă, LPE a solicitat respectarea OUG 31/2002;
• 28 iunie 2005 - LPE s-a adresat tuturor consilierilor locali solicitīnd schimbarea denumirii Bulevardului Ion Antonescu, arătīnd că, īn cazul īn care pīnă la data de 1 octombrie 2005 nu se va adopta o hotărīre īn acest sens, va depune plīngeri penale;
• 12 octombrie 2005 - īn urma amīnării repetate a dezbaterii privind modificarea denumirii Bulevardului Ion Antonescu de către consilierii locali ai municipiului Tīrgu-Mureş, LPE a depus o plīngere penală īmpotriva celor care au obstrucţionat respectarea prevederilor legale; opinia publică a fost informată privind acest demers prin conferinţă de presă.
La 13 octombrie 2005 Consiliul local al municipiului Tīrgu-Mureş a votat modificarea solicitată.

7.2. Combaterea organizaţiilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob
LPE a solicitat īn mod repetat Ministerului Culturii, personal doamnei ministru Mona Muscă, dar şi domnului vice prim-ministru Markó Béla, să analizeze conţinutul periodicului intitulat Cuvāntul legionar, şi să ia măsurile necesare, conform art. 8 paragraful (3) al ordonanţei, care prevede: „constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul īmputernicit īn acest scop de către ministrul culturii şi cultelor”. Īn ciuda sesizărilor noastre, periodicul a apărut şi īn continuare.
Organizaţiile cu caracter fascist, rasist sau xenofob (Noua Dreaptă, Mişcarea Legionară) activează īn continuare, fără nici o restricţie.

8. Combaterea discriminării

8.1. Proiectul de lege privind combaterea discriminării
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, īn parteneriat cu societatea civilă (ACCEPT, Centrul de Resurse Juridice, LPE, Romani CRISS), a elaborat un nou proiect de lege privind combaterea discriminării, ce se află īn momentul de faţă īn faza avizării Guvernului Romāniei.
Principalele elemente noi ale proiectului sīnt:
• definirea clară a noţiunilor cu care operează legea;
• schimbarea sarcinii probei;
• introducerea unei secţiuni penale;
• subordonarea CNCD Parlamentului Romāniei şi nu Guvernului;
• crearea birourilor judeţene;
• definirea clară a atribuţiilor CNCD, Colegiului Director şi Preşedintelui CNCD.

8.2. Urmărirea activităţii de sancţionare a CNCD
LPE a elaborat un studiu intitulat Combaterea discriminării prin intermediul sancţiunilor aplicate de CNCD, formulīnd următoarele concluzii:
1. Peste o treime din cazurile sesizate de LPE nu a fost soluţionată de CNCD sau soluţia nu s-a comunicat către LPE; la fel, peste o treime din cazuri nu s-a soluţionat conform aşteptării organizaţiei. Īn singurul caz pornit de LPE īmpotriva soluţiei CNCD de neconstatare a discriminării, instanţa a dat cīştig de cauză petentului. Aceste date arată un grad scăzut de sensibilitate a CNCD faţă de sesizările venite din partea organizaţiilor de drepturile omului.
2. Termenul pentru soluţionarea cauzelor este relativ lung, īn special dacă necestă o anchetă specială. Comunicarea hotărīrilor luate de CNCD īntīrzie deseori. Īn situaţia īn care soluţiile de constatare a discriminării sīnt atacate de persoanele vizate, CNCD nu informează petiţionarii privind aceste procese, deşi ar putea avea calitate procesuală. Īn această condiţie, petiţionarii rămīn cu convingerea soluţionării juste a plīngerii lor, deşi instanţele pot lua decizii contrare.
Pentru o mai bună funcţionare a CNCD şi eficientizarea combaterii discriminării prin aplicarea sancţiunilor, Liga PRO EUROPA a propus un set de recomandări:
• analiza periodică a situaţiei plīngerilor de către CNCD pentru a evita ca unele să rămīnă nesoluţionate;
• calificarea profesională continuă a personalului CNCD;
• īnfiinţarea birourilor judeţene ale CNCD pentru investigarea īn timp util a cazurilor de discriminare;
• prevederea obligativităţii informării petenţilor īn situaţia īn care hotărīrea de constatare a discriminării a fost atacată īn contencios administrativ şi, īn mod similar, informarea persoanelor acuzate de comiterea discriminării īn situaţia īn care petenţii au atacat hotărīrea de neconstatare a discriminării.

8.3. Studiul discriminării rasiale īn judeţele Arad, Cluj, Harghita, Sibiu şi Timiş
Īn cursul anului 2005, LPE a pregătit un studiu privind discriminarea rasială īn cinci judeţe (anul trecut au fost monitorizate judeţele Mureş şi Satu Mare).
Studiul (īn curs de multiplicare), a constatat o serie de manifestări ale discriminării rasiale, formulīnd următoarele recomandări:
1. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării ar trebui
• să informeze instituţiile menite să aplice legislaţia privind non-discriminarea;
• să ofere traininguri, prin colaborare cu ONG-urile specializate īn domeniu, pentru cadre didactice, funcţionari publici, poliţişti, procurori, judecători.
2. Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării ar trebui
• să introducă īn curricula şcolară mai multe informaţii privind comunităţile etnice din Romānia (īn manualele de istorie şi geografie), ca şi referitor la problematica discriminării (īn manualele de educaţie civică);
• să nu avizeze acele manuale care crează sterotipii negative la adresa diferitelor comunităţi;
• să permită elaborarea manualelor īn limba maternă, nu doar traducerea manualelor elaborate īn limba romānă;
• să creeze un inventar al deficienţelor īn domeniul cadrelor didactice care predau īn limba minorităţilor, oferind mai multe locuri speciale la universităţi īn domeniile īn care nu sīnt suficiente cadre didactice;
• să ofere mai multe locuri speciale pentru minorităţi īn domeniul dreptului, pentru a balansa lipsa actuală a persoanelor minoritare din sistemul judiciar;
• să elaboreze curricula şcolară īn aşa fel īncīt să nu-i suprasolicite pe cei care īnvaţă īn limba maternă;
• să ofere educaţie īn limba maternă, unde există comunităţi considerabile, īn toate profilele şi domeniile;
• să elaboreze noi strategii de evaluare a cadrelor didactice, luīnd īn considerare nu numai rezultatele copiilor, dar īn mod deosebit şi originea socială a lor, pentru a-i promova pe cei care obţin rezultate īn educarea comunităţilor, persoanelor dezavantajate; aceste evaluări ar trebui să afecteze salarizarea cadrelor didactice;
• să ofere burse reale pentru elevii care provin din medii sărace şi care au rezultate bune la īnvăţămīnt.
3. Ministerul Culturii şi Cultelor ar trebui să asigure prezentarea culturii minorităţilor naţionale īn muzee şi alte instituţii de cultură aflate īn subordinea ministertului.
4. Inspectoratele judeţene şcolare ar trebui
• să verifice multiculturalismul şcolilor multilingve, multiculturalismul ar trebui promovat nu numai īn clasele cu predare īn limbile minorităţilor, dar şi pe coridoarele şcolilor sau cu ocazia diferitelor serbări;
• să intervină pentru a nu se crea şcoli de stat „elite” prin excluderea copiilor romi; orice discriminare directă sau indirectă (inclusiv separarea copiilor romi de neromi īn clase diferite, dacă acest lucru nu este consecinţa predării limbii romani) trebuie oprită din timp, cu consecinţe asupra directorilor de şcoli; practica privind şcolile speciale trebuie revizuită;
• să schimbe politicile de numire a directorilor şi directorilor adjuncţi de şcoli, pentru a nu oferi persoanelor minoritare doar funcţia de director adjunct.
5. Pentru tratamentul corespunzător al grupurilor dezavantajate, modulele de pedagogie din cadrul universităţilor trebuie să prevadă metode şi tehnici corespunzătoare, iar īn activitatea de practică pedagogică aceste şcoli nu ar trebui evitate.
6. Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor ar trebui
• să găsească căi de a interesa funcţionarii publici īn obţinerea cunoştinţelor referitore la minorităţi şi fenomenul discriminării, totodată să verifice  funcţionarii publici periodic īn ceea ce priveşte legislaţia.
• să găsească măsuri pozitive pentru a lărgi numărul persoanelor de altă etnie īn cadrul Poliţiei.
7. Ministerul Justiţei ar trebui să revizuiască politicile privind anchetele penale, lărgind structură existentă, insuficientă īn momentul de faţă.
8. Autorităţile ar trebui să creeze structuri de control intern pentru a verifica legalitatea diferitelor acte, cu scopul de a respecta prevederile legale privind utilizarea limbii materne, de implementare a măsurilor speciale şi de combatere a discriminării. Problemele, necesităţile sau propunerile privind noile măsuri speciale ar putea fi comunicate Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării, pentru a găsi soluţii la nivel naţional.
9. Pentru a soluţiona situaţiile variate şi numeroase, Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării ar trebui să deschidă filiale judeţene sau regionale.
10. Ar trebui folosite fonduri guvernamentale şi locale pentru a crea condiţii de viaţă normale pentru comunităţile de romi. Fondurile guvernamentale ar trebui descentralizate. Ajutoarele prevăzute prin lege pentru grupurile dezavantajate (cum ar fi venitul minim garantat) ar trebui oferite integral.
11. Legislaţia privind partidele politice şi procesul electoral trebuie modificată pentru a elimina prevederile discriminatorii care afectează participarea unor organizaţii reprezentative ale minorităţilor īn viaţa politică din Romānia.

8.4. Manifestările antisemitismului şi xenofobiei
Tolerarea cultului persoanelor condamnate pentru crime īmpotriva umanităţii şi a organizaţiilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob de către autorităţile din Romānia a adus după sine repetate manifestări antisemite.
Un astfel de exemplu a fost vopsirea svasticii pe pereţii sinagogii şi ai unor clădiri din Tīrgu-Mureş īn ziua de 1 octombrie 2005. Aceste manifestări sīnt efectul tolerării de către autorităţi a publicaţiilor şi organizaţiilor rasiste, a cultului persoanelor condamnate pentru crime īmpotriva umanităţii.
Īn urma acestui eveniment, LPE a solicitat autorităţilor să ia măsuri conforme cu Ordonanţa de urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvīrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, totodată şi-a exprimat solidaritatea faţă de membrii comunităţii evreieşti din Tīrgu-Mureş.
LPE a constatat manifestări de antisemitism şi īn cadrul comunităţii de maghiari, un „import” al rasismului din Ungaria, spre exemplu prin invitarea formaţiei de capete rase „Egészséges Fejbőr”.
Antisemitismul manifestat la o şedinţă a Uniunii Civice Maghiare din Romānia a fost sancţionat, la sesizarea LPE, de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
LPE a atras atenţia Inspectoratului Judeţean de Poliţie Timiş asupra activităţii organizaţiei Noua Dreaptă din Timişoara, care a vopsit simbolul organizaţiei şi expresii rasiste la adresa romilor.

9. Drepturile minorităţilor

9.1. Proiectul Legii privind statutul minorităţilor naţionale din Romānia
Īn cadrul activităţilor de monitorizare a reformei legislative, Liga PRO EUROPA a depus un semnificativ efort pentru crearea unui cadru legal al drepturilor minorităţilor naţionale din Romānia, prin campanii de lobby şi de advocacy atīt pentru ratificarea tratatelor internaţionale īn domeniu cīt şi pentru adoptarea unei legislaţii interne favorabile.
Am semnalat de repetate ori necesitatea existenţei unei legi a minorităţilor (cum ar fi Raportul paralel la Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, trimisă īn martie 2005 Consiliului Europei), care să ofere cadrul legal necesar păstrării identităţii comunităţilor etnice.
Īn aceste condiţii, Liga PRO EUROPA, organizīnd şi prima dezbatere cu această temă la care au fost invitaţi reprezentanţii organizaţiilor minorităţilor naţionale, a salutat elaborarea proiectului Legii privind statutul minorităţilor naţionale din Romānia, care recunoaşte minorităţile naţionale ca factori constitutivi ai statului romān, īnsumează drepturile garantate persoanelor aparţinīnd minorităţilor naţionale şi elaborează — īn spiritul Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918) — cadrul autonomiilor culturale.
Proiectul de lege, lansat īn martie 2005, a suferit numeroase modificări, dar, īn ciuda eforturilor depuse, organizării a nenumărate dezbateri, seminarii, mese rotunde pe tema proiectului, chiar şi forma depusă la Parlamentul Romāniei, conţinea deficienţe serioase, care, dacă nu vor fi īnlăturate din proiect, vor avea un serios impact negativ.
Prevederile criticate de organizaţiile neguvernamentale au fost, īn mod similar, criticate şi de Comisia de la Veneţia. Prin urmare, dacă vocea societăţii civile ar fi fost ascultată, nu s-ar fi ajuns la o astfel de critică.
Liga PRO EUROPA şi-a a arătat punctul de vedere, solicitīnd:
• reglementarea procedurii privind recunoaşterea unei comunităţi ca minoritate naţională;
• realizarea unei concordanţe īntre tratatele internaţionale īn domeniu ratificate de Romānia şi drepturile prevăzute de proiectul de lege, pentru a nu lăsa anumite drepturi īn afara prevederilor legislative interne;
• modificarea Capitolului III, intitulat Organizaţiile cetăţenilor aparţinīnd minorităţilor naţionale, pentru a evita crearea fortaţă a unui sistem monopartidic īn cadrul comunităţilor etnice;
• modificarea Capitolul V, Autonomia culturală, īn sensul de a crea structuri ale autonomiei culturale care respectă principiul subsidiarităţii, totodată īn sensul de a realiza democraţia internă a comunităţilor.

9.2. Raportul paralel privind implementarea īn Romānia a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale
Īn februarie 2005 LPE a trimis Consiliului Europei un raport paralel privind modul īn care s-a implementat īn Romānia Convenţia-cadru pentru minorităţile naţionale.
Raportul, după ce analizează situaţia existentă, formulează următoarele recomandări:
• este nevoie de elaborarea şi adoptarea unei legi a minorităţilor naţionale care prevede, īntre altele, criteriile şi procedura de recunoaştere a comunităţilor ca fiind minorităţi etnice, totodată şi modalitatea prin care organizaţiile reprezentative ale minorităţilor pot participa la alegeri, fără a crea o discriminare īntre ele;
• īn loc de forma actuală a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării este nevoie de crearea unei structuri independente de Guvern (subordonat Parlamentului, īn condiţii similare cu instituţia Avocatul Poporului), cu filiale judeţene care garantează operativitatea soluţionării sesizărilor;
• atitudinea magistraţilor faţă de romi trebuie modificată prin organizarea de cursuri de sensibilizare faţă de problematica discriminării rasiale;
• dreptul de proprietate al comunităţilor etnice şi religioase trebuie asigurat prin urgentarea procedurii de retrocedare a bunurilor;
• trebuie create acele structuri şi mecanisme legislative prin care patrimoniul cultural al comunităţilor minoritare poate fi protejat; acest patrimoniu nu poate fi tratat, īn continuare, ca un patrimoniu „străin”;
• trunchiul obligatoriu al programei şcolare ar trebui să includă şi cultura comunităţilor etnice din Romānia, īn loc de „istoria romānilor” ar trebui să se predea „istoria Romāniei” care să renunţe la teoria superiorităţii populaţiei majoritare şi să pomoveze respectul reciproc;
• este nevoie de continuarea şi lărgirea măsurilor speciale pentru formarea intelectualităţii, īn special a cadrelor didactice din rīndul comunităţilor minoritare;
• la toate nivelele şi formele de educaţie unde există īnvăţămīnt īn altă limbă decīt cea romānă trebuie asigurate manuale īn limba de studiu;
• curricula pentru pregătirea cadrelor didactice (prin licee pedagogice şi facultăţi cu profil pedagogic) trebuie să includă elemente ale culturii romilor, la fel, practica pedagogică ar trebui să se desfăşoare şi la şcolile şi clasele cu un număr semnificativ de romi;
• īnvăţămīntul din Romānia ar trebui să se bazeze īn principal pe formarea aptitudinilor şi cunoştinţelor īn şcoli şi nu doar prin activitatea extraşcolară a părinţilor; astfel nu nivelul de educaţie al părinţilor ar afecta īn mod hotărītor succesul şcolar al elevilor, ci aptitudinile elevilor;
• īn situaţia īn care īmbunătăţirea calităţii educaţiei īn zone rurale şi greu accesibile ar deveni o prioritate īn reforma educaţională, acest lucru ar avea un efect pozitiv şi asupra acelor comunităţi etnice care locuiesc preponderent īn astfel de zone;
• este nevoie de restructurarea şi completarea muzeelor, caselor memoriale, etc. īn aşa fel īncīt să ofere publicului posibilitatea de a cunoaşte cultura, istoria comunităţilor minoritare;
• trebuie să se realizeze o totală separaţie dintre stat şi biserică, oferind totodată condiţii de egalitate tuturor cultelor;
• emisiunile televiziunilor şi radiourilor publice trebuie să ofere spaţiu şi prezentării problemelor reale şi actuale ale minorităţilor etnice;
• pentru a evita o interpretarea a prevederilor legale care să fie contrară Convenţiei-cadru, Legea administraţiei publice locale, la art. 90, alin. 4 ar trebui să prevadă īn mod expres afişarea denumirii străzilor şi a altor indicaţii topografice īn limbile minorităţilor naţionale care au o pondere de cel puţin 20% din numărul locuitorilor;
• trebuie elaborate politici pentru aplicarea unor măsuri speciale care să reducă dimensiunile discriminării structurale, garantīnd participarea efectivă a persoanelor aparţinīnd minorităţilor naţionale la viaţa culturală, socială şi economică;
• pentru implicarea organizaţiilor reprezentative ale minorităţilor naţionale īn soluţionarea treburilor publice care-i privesc, trebuie găsite soluţii viabile, cum ar fi aplicarea măsurilor speciale care să garanteze prezenţa lor īn structurile decizionale locale (consilii locale, consilii judeţene);
• pentru mai buna implicare a organizaţiilor minorităţilor naţionale īn procesului legislativ, ar trebui să se solicite avizul Consiliului pentru Minorităţile Naţionale cu privire la acele legi care reglementează situaţia minorităţilor naţionale;
• legea care limitează dreptul cetăţenilor romāni de a părăsi ţara trebuie abrogată, lăsīnd statele ţintă să solicite actele sau sumele īn cauză, autorităţilor din Romānia revenind doar obligaţia de a informa cetăţenii cu privire la restricţiile de intrare īn diferite ţări.

10. Cazurile cu impact deosebit finalizate īn anul 2005

10.1. Cazul Hădăreni
Cazul Hădăreni, monitorizat de LPE īncă īn primele zile de după evenimente, din septembrie 1993, a fost soluţionat de CEDO prin constatarea īncălcării dreptului la tratament uman, dreptului la viaţă de familie, dreptului la un proces echitabil, dreptului la un recurs efectiv, arătīnd că aceste drepturi au fost īncălcate īn mod discriminatoriu. A fost prima soluţie a CEDO īn care Romānia a fost condamnată pentru atitudinea rasistă a autorităţilor statului.
Totodată īn anul 2005 şi alte cazuri similare, anchetate prima dată şi iniţiate spre a fi trimise la CEDO de LPE, au primit soluţie de admisibilitate: cazul Caşinul Nou şi cazul Plăieşii de Sus.

10.2. Cazul Andreea Ciucă
Liga PRO EUROPA a fost prima organizaţie neguvernamentală care a luat o atitudine fermă īn cazul preşedintei Tribunalului Mureş, Andreea Ciucă, arătīnd īn comunicatul din 12 iunie 2003 neregulile comise de Parchetul Naţional Anticorupţie, Ministerului Justiţiei, Serviciul Romān de Informaţii, şi solicitīnd respectarea cu stricteţe a prevederilor Convenţiei europene a drepturilor omului, pentru a crea un mediu optim de lucru instanţelor de judecată.
Cazul a fost soluţionat de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care doamna Andreea Ciucă a fost achitată.
LPE a solicitat explicaţii din partea persoanelor (fostul ministru al justiţiei, directorul SRI) care, īn 2003, prin īncălcarea prezumţiei de nevinovăţie, au făcut declaraţii publice privind legăturile doamnei Andreea Ciucă cu mafia şi criminalitatea transfrontalieră, ca opinia publică să fie informată asupra motivelor politice pentru care preşedinta Tribunalului Mureş a fost expusă arestării abuzive şi unui tratament inuman şi degradant.