PROVINCIA

La un an de la lansarea Memorandumului pentru construcţia regională a României, Grupul semnatar Provincia constată că:

În aceste circumstanţe, Grupul Provincia atrage atenţia că întîrzierea nejustificată a procesului de descentralizare şi regionalizare aduce prejudicii comunităţilor locale şi întregii Românii care vor fi nepregătite pentru absorbirea fondurilor Uniunii Europene destintate dezvoltării regionale.
În consecinţă, am hotărît să lansăm azi, la Cluj iniţiativa înfiinţării Forumului pentru regionalizarea României, structură civică deschisă tuturor persoanelor, grupurilor şi organizaţiilor dornice să participe la dezbaterea privind regionalizarea.

• elaborarea politicilor publice care să conducă la descentralizare eficientă şi reală, aptă să reducă deficitul democratic al structurii actuale;
• includerea regiunilor în Constituţie;
• definirea regiunilor ca entităţi administrative şi politice, coerente economic, cultural şi istoric;
• garantarea competenţelor regionale exercitate de organisme legislative şi executive alese direct.

ÁGOSTON Hugó (n. 1944) publicist. Absolvent al Facultăţii de Fizică a Universităţii Babeş-Bolyai. În perioada 1970-1989 a fost redactor la săptămînalul A Hét, iar din 1990  redactor-şef adjunct. În perioada 1977-1989 a fost redactorul publicaţiei de popularizarea ştiinţei TETT. Între 1975-1987 a coordonat seria Korunk Könyvek al editurii Kriterion. Membru fondator al Asociaţiei Ziariştilor Maghiari din România (1990), între 1975-1987 membru în consiliul de coordonare, iar în perioada 1997-1999 preşedintele acesteia. Este membru fondator şi redactor coordonator al cotidianului Krónika. Volumul Bukaresti Élet, képek a apărut în 2000. A fost distins cu premiile MÚOSZ (Uniunea Ziariştilor din Ungaria) şi EMKE (Asociaţia Culturală a Maghiarilor din Transilvania).

Gabriel ANDREESCU (n. 1952) doctor în ştiinţe politice. Absolvent al Facultăţii de Fizică din Bucureşti. Este membru al Comitetului Helsinki Român, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi Alianţa Civică, director al Revistei Române de Drepturile Omului şi coeditor al revistei Studii internaţionale. A publicat numeroase articole şi studii, este autorul volumelor: Sisteme axiomatice ale logicii limbajului natural. Funcţii şi operaţionalizare (1992), Cel mai iubit dintre ambasadori (1993), Spre filosofia disidenţei; Patru ani de revoluţie (1993), România versus România, Naţionalişti, antinaţionalişti... o polemică în publicistica românească (1996), Problema transilvană (coordonator,1999); Ruleta. România şi maghiari, 1990-2000 (2001). A fost distins cu premiile Pro Amicitia, acordat de Asociaţia Ziariştilor Maghiari din România şi Pro Minoritate, acordat de Guvernul Ungariei.

BAKK Miklós (n. 1952) politolog, lector universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Absolvent al Universităţii Tehnice din Timişoara. În perioada 1991-1999 este redactor la săptămînalul A Hét. Din 1996 este membru în colegiul redacţional al revistei Magyar Kisebbség. Din 1999 este colaborator principal al cotidianului Krónika. Studii: Despre concepţia APADOR privind drepturile minorităţilor naţionale (1994), A németországi szorb népcsoport jogai [Drepturile comunităţii sorbilor din germania] (1996), Bibó, avagy a válság önismerete. Utószó. [Bibó sau autocunoaşterea crizei. Postfaţă.] (1997), Factors and Mechanisms of the Regionalization in Central Eastern Europe (1998), Az RMDSZ mint a romániai magyarság önmeghatározási kísérlete 1989 után [UDMR-ul, ca încercare a autodefinirii maghiarilor din România după 1989](1999), România şi Europa Centrală – două compromisuri (2000). Volume: Lassú valóság [Realitatea lentă]  (2002), Státusdiskurzus (2003)

Al. CISTELECAN (n. 1951), critic literar, redactor, publicist. Absolvent al Facultăţii de Filologie al Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj. Doctor în litere, cu teza: Celălat Pillat. Redactor-şef adjunct la revista de cultură Vatra, respectiv conferenţiar universitar dr. al Universităţii Petru Maior din Tîrgu-Mureş. Bogată activitate publicistică, studii, eseuri, critică literară, analize politice etc., în importante reviste din ţară. Redactor coordonator pentru varianta română a revistei Provincia. A publicat volumele: Poezie şi livresc (1986), Celălalt Pillat (2000), Top ten (2000), Mircea Ivănescu – Micromonografie (2003) şi 11 dialoguri (aproape) teologice (2003). Premiul de critică literară „George Călinescu” pentru volumul Poezie şi livresc, premiul Uniunii Scriitorilor pentru eseu pe anul 2001, pentru volumul Celălalt Pillat.

Marius COSMEANU (n. 1967) sociolog. Absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie al Universitătii de Vest Timişoara. A urmat cursurile de masterat al Facultăţii Ethnic and Minorities Studies din cadrul Universităţii ELTE-UNESCO din Budapesta. Este coordonatorul regional al Agenţiei de Monitorizare a Presei şi colaborator extern al Fundaţiei King Baudouin. Este preşedintele grupului de Monitorizare şi Analiză. Autor a numeroase articole, analize, recenzii şi studii publicate în România şi străinătate, dintre care: Alter/Ego târgumureşean, Alter şi Ego în minoritate (co-autor, 1995), Identity Politics vs. Political Identities: Two Months with the Romanian Media (2000), Anti-nostalgia. Maghiarii şi spaţiul public în România (2001).

CSOMA Botond (n. 1975), absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai. Şi-a obţinut masteratul în drepturile omului la Universitatea Central-Europeană de la Budapesta. A publicat diferite articole despre probleme interetnice în diferite reviste, dintre care: Reflexii asupra emigrării (2001), Legea privind maghiarii din ţările vecine (2001), Vigilenţă naţională (2001), Politika és/vagy szabadság [Politică şi/sau etică] (2001).

Sorin CUCERAI  (n. 1967), cercetător independent. A absolvit Facultatea de Filozofie, Specializarea Filosofie moral-politică a Universităţii Bucureşti. A lucrat ca expert şi consultant la Preşedinţia României, iar în perioada 2001-2002 a fost publicist-comentator la Cotidianul. Este autorul mai multor studii şi articole, dintre care: Consideraţii conservatoare (1998), Destin şi libertate (1998), Agresiune şi anarhie (2000), Apărarea lui Socrate. Un comentariu (2002), Dubla creaţie umană şi problema mîntuirii (2002), Eşecul etic al statului asistenţial (2003). Este membru fondator al Fundaţiei Krisis pentru Dialog şi Reflecţie Filosofică, membru fondator al Societăţii Române de Ştiinţe Politice şi al Fundaţiei pentru Libertate Economică în România, membru asociat al Institutului Ludwig von Mises Romania. A fost distins cu Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Ofiţer.

Paul DRUMARU (n. 1938), filolog, scriitor, traducător. Absolvent al Universităţii din Iaşi, Facultatea de filologie, Secţia limba şi literatura română. A publicat cca. 40 de volume traduse din literatura maghiară aparţinînd mai multor autori, dintre care: Konrád György: Vizitatorul (1998), Transland, poeţii mei maghiari, antologie, vol. 2 (1999), Pilinszky János: Crater (2002), Babits Mihály: Iona (2002), Kovács András Ferenc: Vară colonială (2002), Konrád György: Călătoria (2003). Autor al volumelor: Ochii necesari (1968), Făptura (1976), Vizionarea (1980).

EGRY Gábor (n. 1975), istoric, doctorand la Universitatea Eötvös Lóránd,  Programul de Istorie Maghiară Contemporană, cu teza: Sistemul instituţiilor financiare al saşilor din Transilvania şi legătura acestuia cu mişcarea naţională din secolul al XIX-lea (1835-1918). Este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii Eötvös Lóránd. Este cercetător asistent la Institutul de Istorie Politică din Budapesta, lector la Şcoala Superioară de Antreprenori. A publicat numeroase studii, articole şi recenzii în diferite reviste de specialitate dintre care: Az 1873-as tőzsdekrach hatása a magyarországi hitelszervezetre (1995), Az erdélyi szászok földbirtokviszonyai és a szász nemzetpolitika 1890-1918-ig (în curs de apariţie), Tradicíó és alkalmazkodás: az erdélyi szász politikai kultúra a 20. század elején (în curs de apariţie), A kő marad. A romániai népszámlálásról (2002).

Daniel J. ELAZAR, profesor universitar la Catedra de Ştiinţe Politice şi directorul Centrului de Studii ale Federalismului în cadrul Universităţii Temple, la Catedra de Relaţii Interguvernamentale a Departamentului de Studii Politice de la Universitatea din Barilan, unde conduce şi Institutul pentru Guvernare Locală. Preşedinte al Centrului de Afaceri Publice, preşedinte fondator al Asociaţiei Internaţionale a Centrelor de Studii ale Federalismului. A făcut parte din Comisia Consultativă privind Relaţiile Interguvernamentale, timp de nouă ani. Este co-editorul publicaţiei Publius, şi printre cărţile sale se numără: Federalism and the Way to Peace (1994), Federal Systems of the World: A Handbook (1994), Covenant and Policy in Biblical Israel (1995).

Hermann FABINI (n.1938), doctor în arhitectură. Este absolvent al Institutului de Arhitectură din Bucureşti. În perioada 1987-1990 a fost referentul cultural al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice. Din 2000 este senator din partea Partidului Naţional Liberal. A executat diferite lucrări de restaurare de monumente medievale din Transilvania la Braşov (Biserica Neagră), Sibiu, Mediaş, Bistriţa şi la numeroase cetăţi bisericeşti: Biertan, Prejmer, Hărman, Valea Viilor. Este arhitectul Ansamblului bisericesc luteran de la Bucureşti (1969-1971), a Căminului de bătrîni din Sibiu şi al Centrului şcolar Sibiu. Este autorul a mai multor studii, articole în domeniul cetăţilor bisericeşti publicate în reviste de specialitate. Este autorul volumelor: Atlasul bisericilor fortificate 2 volume, Sibiul gotic (română şi germană), şi coatorul volumelor: Cetăţi bisericeşti transilvănene; Sibiu, portretul unui oras transilvănean.

Sabina FATI (n. 1965) ziaristă. Specializată în ştiinţe politice, colaboratoare şi corespondentă a secţiei române a postului de radio Europa Liberă pînă la desfiinţarea acestuia; de asemenea, colaboratoare constantă la Curentul, Sfera Politicii şi Politica Externă. Co-preşedintă a grupului interdisciplinar TACTIC, axat pe probleme de securitate şi naţionalism. În prezent este ziaristă la Evenimentul Zilei. A publicat studiile Secretul informaţiilor este secretul puterii (1997), Regionalism prin descentralizare sau criză prin fragmentare? (1999),  A nemzeti eszme és a föderalizmus Erdélyben a XX. század elején [Ideea naţională şi federalismul la începutul secolului XX. în Transilvania] (2001).

Cristina GHEORGHE (n. 1968), doctorand al universităţilor Marne la Vallée Paris şi Babeş-Bolyai Cluj cu tema: Teoriile federaliste în procesul de construcţie europeană. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice, al Universităţii Lucian Blaga din Sibiu şi cursurile de masterat al Facultăţii de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, cu specializarea Studii Europene Comparate. A publicat articole, studii în diferite reviste de cultură socială şi politică.

HADHÁZY Zsuzsa (n. 1952) publicistă. Absolventă a Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai în 1976. În perioada 1981-1990 este ziaristă, redactoare a săptămînalului Ifjúmunkás. În perioada 1997-1999 este corespondentă de Cluj pentru Radio Bucureşti, emisiunea în limba maghiară. Între 1999-2000 este redactoare la cotidianul Krónika din Cluj.

HAJDÚ Farkas-Zoltán (n. 1959) eseist, etnolog. Cărţi publicate: A csíki kaláka: intézmény és jelkép (1986), Csíki kaláka (1993), Telepes népség. Erdélyi szász olvasókönyv (1994); Erdély a legkülönb nő volt... (1998), Siebenbürgen Magie einer Kulturlandschaft (redactor, 1999), ALkaiosz lakomája (2001), Székelyek és szászok (2001); în curs de apariţie Az idegenség dícsérete — értelmiségi modellek emigrációban (2002).

Horváth Andor (n. 1944), doctor în filozofie, conferenţiar universitar la Catedra de Literatură Maghiară a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (Cluj), redactor-şef adjunct al revistei Korunk. Este autorul volumelor: Dávid parittyája [Praştia lui David], eseuri, 1979; Nyomunkban a hírözön [În faţa torentului informaţional], publicistică, 1981, Montaigne köpenye [Pelerina lui Montaigne], eseuri, 1986 şi coautor al volumului  Határjegyek [Semne de hotar], publicistică, 2000. Traduceri: Korszellem és önismeret [Spiritul epocii şi cunoaşterea de sine], 1988, antologia eseului românesc interbelic (selectarea textelor, traducerea, note, postfaţă.), Andrei Pleşu, Tescani napló [Jurnalul de la Tescani], 2000, Andrei Pleşu, A madarak nyelve [Limba păsărilor] 2000, Antologia memorialisticii române interbelice (sub tipar). A publicat numeroase articole, studii, eseuri în reviste de specialitate în limbile maghiară şi română.

KÁNTOR Zoltán (n. 1968), sociolog, politolog, colaborator al Institutului Teleki László din Budapesta şi profesor invitat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea din Timişoara. Absolvent al Facultăţii de Sociologie din cadrul Universităţii de Vest Timişoara. În 1996 a obţinut masteratul la Facultatea de Ştiinţe Politice al Central Europea University cu lucrarea: National Minorities, Consociationalism and Democracy: the case of Hungarians in Romania. A publicat lucrările: Kisebbségi nemzetépítés; A romániai magyarság mint nemzetépítő kisebbség [Construcţia naţională a minorităţii. Maghiarii din România ca minoritate formatoare de naţiune] (2000); Az RMDSZ a romániai kormányban 1996-2000 [UDMR-ul în guvernul României 1996-2000] împreună cu Bárdi Nándor (2000), Az RMDSZ és a kormánykoalíció (1996-2000) [UDMR şi coaliţia guvernamentală 1996-2000], coordonator, 2001; A magyar nemzetpolitika és a státustörvény [Politica naţională maghiară şi legea statutului](2001), Nationalizing Minorities and Homeland Politics (2001).

Ana LUDUŞAN (n. 1948), doctor în sociologie. Este coordonatoarea Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului, filiala Cluj. Autoare a mai multor studii şi analize în reviste de specialitate, proză scurtă în reviste literare şi a romanului Micul Stalin (1999). Colaboratoare a revistelor Observatorul Cultural, Provincia şi Timpul.

MOLNÁR Gusztáv (n.1948) filozof, politolog. Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Colaborator ştinţific al Institutului Teleki din Budapesta, profesor invitat la Universitatea Creştină Partium din Oradea. În 1995 obţine titlul de doctor în ştiinţe politice la Universitatea din Budapesta cu lucrarea Az autonom társadalom eszméje az angol polgári forradalom idején [Ideea societăţii autonome în timpul revoluţiei burgheze din Anglia]. Pînă în 1987 redactor al publicaţiilor de ştiinţe sociale ale editurii Kriterion. În 1985 fondează cercul Limes al intelectualilor maghiari din Ardeal. Din 1988 trăieşte în Ungaria. Cărţi şi studii mai importante: Az elmélet küszöbén [În pragul teoriei] (1976); Ó Anglia, Anglia... Esszé az angol forradalomról [Eseu despre revoluţia din Anglia] (1984); Bretter György öröksége. Bretter Gy: A kortudat kritikája [Moştenirea lui Bretter György. O critică a conştiinţei epocii] (1984). Postfaţă; Nem lehet. A kisebbségi sors vitája. [Nu se poate. O polemică despre soarta minorităţii]. Antologie, împreună cu  Cseke Péter – şi Postfaţă (1989); Önrendelkezési törekvések az „Észak-Erdélyi Köztársaság” idején, [Tendinţe autonomiste în timpul „Republicii Ardealului de Nord”] in Autonómia és integráció (1993); Problema transilvană. Coordonare, împreună cu Gabriel Andreescu (1999);  The Vanishing of In-Between Europe, in Regio (2000).

Ovidiu PECICAN (n. 1959) istoric, ziarist si scriitor. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filozofie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. În anul 1998 obţine titlul de doctor în istorie la Universitatea Babeş-Bolyai. În perioada 1991-1994 este cercetător la Centrul de Studii Transilvane din Cluj. Pînă în 1999 este cancelarul Facultăţii de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Director al Desire Press din 2001. A publicat numeroase studii, articole, cărţi, dintre care: Europa – o idee în mers (1997, 2001, 2002); Troia, Veneţia, Roma. Studii de civilizaţie europeană (1998); Lumea lui Simion Dascălul (1998), România şi Comunitatea Europeană (2000, 2003), Realităţi imaginate şi ficţiuni adevarate în evul mediu românesc (2002), Trecutul istoric si omul evului mediu (2002), Haşdeenii (2003), Originile istorice ale regionalismului românesc (2003). Din 1995 este membru al European Community Studies Association. A fost distins cu premiile Uniunii Studenţilor Europeni din România, al Universităţii Babeş-Bolyai şi al Editurii Nemira. Este membru al Uniunii Scriitorilor Români. 

Sorin PETRIŞOR (n. 1968) jurnalist. A absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie, secţia Filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Din 1998 lucrează ca jurnalist la diverse publicaţii: Ziarul de Cluj, Transilvania Jurnal, Gazeta de Cluj, avînd articole publicate în domeniile cultural, politic, investigaţii.

Radu Sergiu RUBA (n. 1954), profesor. A absolvit Facultatea de Limbi Străine la Universitatea Bucureşti. A fost realizator la Radiodifuziunea Română, Radio Europa Liberă, Radio Europa FM. A fost colaborator permanent la diferite publicaţii, cum ar fi: Phoenix, Tinerama, Curentul. A publicat mai multe volume, dintre care: Spontaneitatea înţeleasă (1983), Iluzia continuă (1988), Contrabanda memoriei (1997), Constelaţia Homer (1996), Marginal (versuri, 2001), Dialog şi eseuri (2001). Are o bogată activitate publicistică, fiind prezent cu poezii, proză scurtă şi eseuri în antologii din ţară şi străinătate. A fost distins cu diferite premii, dintre care menţionăm: Premiul III la Concursul Mondial de Creaţie Literară al Jewish Braille Institute of America (1982), Premiul Gheorghe Ursu pentru întreaga activitate (1998), Premiul MAE al Franţei la Concursul Mondial al Nuvelei francofone (1993).

SALAT Levente (n. 1957), doctor în filosofie, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice şi pro-rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, membru fondator şi preşedinte executiv al Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. În perioada 1990-1994 este redactor, apoi redactor-şef adjunct la revista Korunk. Între 1990-1999 a fost coordonatorul filialei din Cluj a Fundaţiei Soros. Publicaţii mai importante: Filippika az idő ellen [Filipică împotriva timpului] (eseuri, studii, 1996); Etnopolitika – a konfliktustól a méltányosságig. Az autentikus kisebbségi lét normatív alapjai [Etnopolitica – de la conflict la echitate. Bazele normative ale existenţei minoritare autentice] (2001); Multiculturalismul liberal (2001). Împreună că Lucian Nastasă a fost redactorul antologiei Relaţii interetnice în România postcomunistă publicat în 2001 în limbile română şi engleză.

Gheorghe SĂSĂRMAN (n. 1941), doctor în teoria arhitecturii, scriitor, jurnalist, informatician. A absolvit Institutul de Arhitectură din Bucureşti, apoi a urmat specializările de sisteme structurale şi informatică. A publicat articole, studii în diferite reviste şi colecţii de specialitate în România, Germania, Franţa, Italia, Japonia, Polonia şi Ungaria. Este autorul cărţilor: Oracolul (1968), Cuadratura cercului (1975), Himera (1978), Funcţiune, spaţiu, arhitectură (1979), Cupa de cucută (1994). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Scriitorilor Români-Germani din München. A fost distins cu Premiul internaţional pentru cea mai bună nuvelă sci-fi (1963), Premiul Europa pentru cea mai bună nuvelă (1980).

SZOKOLY Elek (n. 1939) publicist, absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. După 1990 este redactor şi editorialist la Gazeta de Mureş, coeditor şi redactor al revistei Altera, director al Centrului Intercultural al Ligii Pro Europa şi al editurii cu acelaşi nume, apoi director executiv al Ligii Pro Europa. A publicat numeroase articole, eseuri şi studii în limba maghiară şi română, în diferite publicaţii din ţară, precum şi în volumele colective Revenirea în Europa (coord. Adrian Marino) şi Problema transilvană (coord. Gabriel Andreescu şi Molnár Gusztáv). Membru fondator al Ligii Pro Europa şi membru al Asociaţiei Ziariştilor Maghiari din România, al Asociaţiei Ziariştilor Români şi al Comitetului Helsinki Român.

Traian ŞTEF (n. 1954), scriitor. Licenţiat al Facultăţii de Litere din Cluj, secţia română-franceză. În perioada studenţiei, a fost redactor al revistei Echinox, din 1990 redactor la revista Familia. Din anul 2000, este şi membru în colegiul de redacţie al revistei Provincia. A fost membru fondator al Alianţei Civice şi al Partidului Alianţei Civice, iar, timp de patru ani, consilier judeţean. Membru al Uniunii Scriitorilor şi al ASPRO. Volume publicate: Călătoria de ucenic, Femeia în Roz, Tandreţea dintre noi (versuri), Despre mistificare (eseuri politice), Ridicolul, Despre calitatea umană (eseuri de estetică literară şi literatură comparată), Leonid Dimov (critică literară, coautor).

Cristiana TEOHARI (n.1963), inginer geolog. Absolventă a Facultăţii de Geologie Bucureşti. Între 1988-1990 a lucrat ca inginer geolog la Minele Bălan, judeţul Harghita. În prezent lucreaza într-un ONG, avînd funcţia de responsabil de formare pentru staff-ul organizaţiei şi colaboratori.

VARGA Attila (n. 1963), jurist, doctorand în drept constituţional la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Este lector asociat la Colegiul de Administraţie Publică Satu-Mare din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică, Cluj.  Este deputat UDMR din anul 1990. În perioada 1990-1998 a fost membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar din 1998 este membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

VÉGEL László (n. 1941) eseist, dramaturg şi romancier. În perioada 1971-1980 a fost redactorul suplimentului cultural Kilátó al publicaţiei Magyar Szó din Novi Sad. Între 1980-1992 este dramaturg la televiziunea din Novi Sad, din 1993 este coordonatorul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă din aceeaşi localitate. A publicat: Egy makró emlékiratai (1969), A szenvedélyek tanfolyama (roman, 1969), Szitkozódunk, de szemünkből könnyek hullanak (nuvele, 1969), A vers kihívása (eseuri, 1975), Áttüntetések (roman, 1984), Ábrahám kése (eseuri de teatru, 1988), Judit (drame, 1989), Lemondás és megmaradás (1992), Újvidéki trilógia (roman, 1993), Wittgenstein szövőszéke (jurnal-eseu,  1995), A nagy Közép-kelet-európai Lakoma bevonul a Pikareszk regénybe (1998), Peremvidéki élet (eseuri, 2000), Exterritórium (roman-eseu, 2000).

Daniel VIGHI (n. 1956) scriitor, jurnalist. A absolvit Facultatea de Filologie din Universitatea Timişoara în 1980. Din 1990 este redactor al revistei Orizont, conferenţiar universitar la Facultatea de Litere din Universitatea de Vest din Timişoara. În 1997 a obţinut titlul de doctor în literatura interbelică românească. Este membru fondator al Societăţii Timişoara, coautor al Proclamaţiei de la Timişoara, membru fondator al Alianţei Civice şi al Partidului Alianţei Civice. Redactor şi colaborator al revistelor: Orizont, Studii de literatură română şi comparată, Ariergarda, Dilema, Cuvîntul, Vatra. Autor a mai multor volume de proză şi studii: Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (1994), Istorie şi masonerie (1995), Valahia de mucava (1996), Deportarea în Bărăgan. Destine – documente – reportaje (1996), Decembrie, ora 10 (1997), Între hanger şi sofa. Literatura în epoca veche românească (1998), Insula de vară (1999), Sorin Titel. Monografie critică (2000). Este deţinător a mai multor premii, ca: premiul de debut al Uniunii Scriitorilor Români a Asociaţiei Scriitorilor, premiul ASPRO şi premiul revistei Familia.

VISKY András (n. 1957) scriitor, dramaturg, lector al Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Actorie, director al editurii Koinonia. Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Români, Asociaţiei Scriitorilor Maghiari, membru de onoare al Cercului Tinerilor Scriitori József Attila. Premiere teatrale: Tanítványok [Discipolii] (2001; regizor: Jámbor József); Júlia (2002; regizor: Tompa Gábor); Vasárnap iskola [Şcoala de duminică] (2003; regizor: Selmeczi György). Autor al cărţilor:  Partraszállás [Debarcarea] (1982), Fotóiskola haladóknak [Şcoală pentru fotoamatori avansaţi] (1988), Hóbagoly [Bufniţa de zăpadă] (1992), Romániai magyar négykezesek [Maghiarii din România la patru mîini] (1994, cu Tompa Gábor), Hamlet elindul [Hamlet o ia din loc] (1996), Reggeli csendesség [Linişte matinală] (1996), Goblen (1998), Aranylevél [Frunză de aur] (1999), Betlehemi éjszaka [Noapte la Betleem] (2001, în maghiară, română, engleză), Írni és (nem) rendezni [A scrie şi a (nu) regiza] (2002); Fals tratat de convieţuire (2002, cu Daniel Vighi şi Alexandru Vlad). Premii mai importante: Premiul IRAT ALAP  (1993); Premiul Poesis (1993); Premiul Európa 1968 (1993); Premiul Soros (1999); Premiul Látó (1991, 1993, 2000), Premiul special Salvatore Quasimodo (2001); Premiul Károli Gáspár (2002); Premiul Szép Ernő (2002).

Alexandru VLAD (n. 1950) scriitor. Este absolvent al Facultăţii de Filologie, secţia Română-engleză al Universaităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Este redactor al revistei Vatra. A publicat volumele: Aripa grifonului (1980), Drumul spre Polul Sud (1985), Frigul verii (1985), Atena, Atena (1993). A tradus mai multe volume, dintre care: Sub ochii Occidentului de Joseph Conrad, Palatele verzi de W. H. Hudson. Are o bogată activitate publicistică în majoritatea revistelor literare şi unele ziare centrale şi locale în perioada 1990-2000. A fost distinis cu Premiul Uniunii Scriitorilor Români pentru debut (1980), Premiul Radu Enescu (1995).