PROTEST
FAŢĂ DE ÎNCĂLCAREA LIBERTĂŢILOR POLITICE

    La 27 iunie 2002, Camera Deputaţilor a adoptat o variantă modificată a propunerii legislative nr. 54/2002  privind amendarea Legii partidelor politice. În urma adoptării de către Senat a aceluiaşi text, Parlamentul României a introdus în legislaţia românească restricţii severe asupra dreptului de asociere politică, condiţionând înfiinţarea unui partid de un număr de 50.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 21 de judeţe, cu cel puţin 1.000 de persoane din fiecare (art. 19 alin. 3). Partidele deja create, care nu au acest număr de membri, vor fi dizolvate. Prin aceasta, Parlamentul României duce şi mai departe violarea în substanţa a dreptului la asociere iniţiat prin Legea nr. 188 adoptată în anul 1996, care impunea deja condiţia de 10.000 de membri pentru înfiinţarea şi funcţionarea unui partid politic.

    Or, prin noile reglementări legislative se încalcă un principiu de bază al unei societăţi democratice, garantat şi în Constituţia României � �Cetăţenii se pot asocia liberi în partide politice...� (art. 37) � şi în legislaţia internaţională � printre altele, Pactul Internaţional cu Privire la Drepturile Civice şi Politice şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Impunerea condiţiei celor 50.000 de membri prezenţi în cel puţin 21 de judeţe ale ţării este absolut arbitrară, nejustificabilă în nici un fel ca �măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protejarea sănătăţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora. (art. 11, CEDO). Nici unul dintre cele şase criterii ale CEDO enumerate mai sus care pot legitima restrângerea unui drept fundamental nu argumentează severele limitări ale legii adoptate până în acest moment de către Parlament şi, în nici un caz o astfel de restricţie nu est �necesară într-o societate democratică� încălcând astfel cerinţele CEDO.

    Cât de arbitrară este opţiunea Parlamentului României se poate recunoaşte din felul în care ţările cu democraţii avansate reglementează dreptul la asociere politică. În Austria sau Olanda o singură persoană poate forma un partid politic, în Marea Britanie două persoane sunt suficiente � şi asta, doar pentru a separa funcţiile de conducere şi de trezorerie �, în Germania condiţia este de trei persoane. Nu există motive pentru a distinge dreptul de asociere civică şi cel politică. Ca urmare, sunt relevante prevederile Ordonanţei nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, conform căreia pentru constituirea unei asociaţii sunt suficiente trei persoane.

    Introducerea altor restricţii în viaţa politică poate fi motivată de nevoia asigurării unor condiţii optime de vot pentru alegători şi pentru administrarea cu responsabilitate a banilor publici. Din acest motiv, unele legislaţii naţionale reglementează specific dreptul partidelor de a participa prin candidaţi la alegeri. În Marea Britanie, pot participa la alegeri candidaţii care sunt susţinuţi de 8 persoane, în Germania, pentru a participa la alegeri un partid trebuie să aibă cel puţin 300 de membri, în Austria � stat federal � numărul susţinătorilor necesari depinde de tipul de alegeri şi de populaţia provinciei: pentru parlamentul federal este nevoie între 100 susţinători (Burgenland) şi 500 susţinători (Austria Inferioară şi Viena). În Olanda partidele trebuie să depună o sumă de bani, ca depozit, în funcţie de tipul alegerii şi de numărul candidaţilor partidului.

    Argumentele şi cifrele de mai sus arată caracterul aberant al actualelor prevederi adoptate de către Parlamentul României. Prin acest act normativ, partidele parlamentare s-au solidarizat pentru a bloca procesul politic din România, nesocotind distincţiile necesare într-o societate democratică, violând drepturile şi libertăţile fundamentale. Având în vedere funcţia partidelor politice în stat, se poate vorbi despre o încercare de capturare a statului în interesul propriu al actualelor formaţiuni parlamentare.

    Suntem de acord cu faptul că accederea în Parlament a unui număr mai rezonabil de partide politice (în condiţiile în care acestea se bucură de un sprijin electoral substanţial) poate să ducă la un plus de eficienţă în activitatea legislativului şi a executivului. Înţelegem, de asemenea, şi faptul că participarea, în alegeri, a unui număr mare de partide politice, în condiţiile în care cele mai multe dintre acestea obţin, fiecare, câteva zeci sau sute de voturi, determină cheltuieli nejustificate cu organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi îngreunează procesul de votare. Însă pentru rezolvarea acestor aspecte, ni se par mult mai potrivite măsuri care să ţină de legislaţia electorală.

    Întrucât actualele prevederi contravin atât Constituţiei cât şi standardelor internaţionale în materia drepturilor omului asumate de România, cerem Preşedintelui României să nu promulge actul normativ adoptat de către Parlament. Cerem Parlamentului şi clasei politice actuale să respecte dreptul tuturor cetăţenilor români de a participa activ acum sau în viitor la viaţa publică şi politică a ţării.