Studiile sociologice asupra prezenţei romilor în presă au dovedit că în majoritatea cazurilor acest grup etnic este menţionat în circumstanţe negative, legat de infracţionalitate, boli infecţioase etc. Aceste studii însă nu scot în evidenţă o serie de particularităţi ale articolelor, formulările fine sau valoarea de adevăr a celor afirmate.
Într-un studiu efectuat în perioada 1 iulie 1994 — 30 iunie 1995, prezentînd semnele de naţionalism din cele trei cotidiene tîrgumureşene, referitor la romi am identificat următoarele teme principale: delincvenţa romilor, romi în spitale, lipsa de cultură a romilor, romi la cerşit, ridiculozitatea autonomiei locale în comunele populate de romi, apologia rasismului şi segregaţionismului.
Fără a le categoriza pe baza acestor teme, acest studiu analizează toate articolele referitoare la romi, apărute în cotidianul 24 ore mureşene în luna august, în ordine cronologică.

Ţiganii, cît sînt ei de „infractori”, au fost „revendicaţi” ba de români, ba de unguri, cînd „statistica” a cerut-o. Subprefectul Burkhardt este de acord cu inscripţionarea în romanes a localităţilor. N-avem nimic împotrivă. Atîta doar că, în nici un consiliu local, ţiganii nu ating douăzeci-ul la sută necesar. Apoi, din cîte ştim, inscripţionarea ar fi o transcriere fonetică.
În perioada mai–septembrie inscripţionarea multilingvă a fost o temă mult disputată. Nu puţine au fost acele articole, care au atacat Ordonanţa de urgenţă nr. 22/97, considerînd a fi ridicol inscripţionarea în limba romanes. Autorul nu cunoaşte Ordonanţa (amintind de 20% din consilieri pentru aplicabilitate), nici faptul că unele localităţi au denumiri proprii, tradiţionale în limba romanes. Prin sintagmă inspiră un sentiment colectiv („noi”). Chiar dacă ziaristul afirmă că
n-avem nimic împotrivă, se observă o adversitate. Aşezarea între ghilimele a cuvîntului infractori nu scade cu mult impactul negativ, în propoziţie fiind şi cuvintele revendicaţi, statistica tot între ghilimele.

În 1995, Marius, care pe atunci avea 7 ani, a fost „adoptat” din Halta Petelea de o familie de ţigani.
Aşezarea între ghilimele a cuvîntului adoptat este normală, din moment ce adopţia nu a fost legală. Rămîne însă neclarificat, ce s-a întîmplat practic: copilul abandonat şi-a cîştigat o familie iubitoare (situaţie pozitivă), sau a fost furat şi ţinut ca slugă (situaţie negativă)? Cititorul interpretează astfel pe baza unei jumătăţi de informaţie.

Ştirea externă are la bază articole din reviste cehe. Emigrarea romilor în alte ţări este prezentată ca o soluţie avantajoasă pentru acest grup etnic.

Partida Romilor vrea inscripţii romanes în cinci localităţi mureşene, Dorina Buzilă, 16 aug., pg. 1
Deşi limba ţigănească e doar fonetică, iar în judeţul Mureş există peste 37 de dialecte şi încă 15-20 de graiuri la 37.000 de romi, totuşi există o „limbă” ţigănească elaborată în Franţa de profesorul Sarau.
Articolul condamnă din nou inscripţiile multilingve. Confunzînd caracterul scrierii (fonetic) cu caracterul limbii (doar oral sau şi scris), nu cunoaşte faptul că în limba romanes există o serie de cărţi (între care şi Biblia, tradusă chiar în Tîrgu-Mureş) şi manuale şcolare. Profesorul Gheorghe Sarău din Bucureşti este plasat în Franţa, pentru a scoate în evidenţă caracterul străin al limbii romanes. Aşezarea între ghilimele a cuvîntului limbă pune la îndoială existenţa ei.

În „dosarul Hădăreni” sînt acuzate 11 persoane, Florin Hentea şi Dorina Buzilă, 21 aug., pg. 1
Mulţi dintre ei [localnici] se tem însă să vorbească şi susţin că justiţia încearcă să-i favorizeze pe ţigani.
Prin termenul de localnic se înţeleg doar cei care nu sînt romi. Temerea romilor — după ce timp de patru ani Parchetul a tergiversat soluţionarea cazului — referitor la o eventuală injustiţie nu se menţionează. Astfel prezentarea este unilaterală.

S-a remarcat că aceste bande [mafia pieţelor agroalimentare] sînt formate în special din membrii aceleiaşi familii, de cele mai multe ori romi.
Afirmaţia este atacabilă chiar şi din punctul de vedere al coerenţei: în special din membrii aceleiaşi familii — de cele mai multe ori romi. Articolul aparţine la categoria celor care leagă criminalitatea de apartenenţa etnică.

Vor reveni alegerile şi vom ofta, holbînd ochii la promisiunile „luminoase şi prospere” ale celor ce „oftează” la un loc în fruntea ţării şi după ce ne-am lăsat păcăliţi, vom ofta din nou, sperînd ca odată şi odată să ne trezim şi să acţionăm folosindu-ne mintea, priceperea, talentul şi puterea, pentru a munci cinstit şi corect, întru folosul nostru şi respectul naţiei noastre.
Articolul, semnat de un lider rom din localitate, atrage atenţia asupra promisiunilor politice nesatisfăcute referitoare la soluţionarea problemei romilor. Prin sintagmă („noi”), autorul se identifică cu problemele comunităţii.
Subtitlul oferit de ziar poate fi interpretat greşit de neromi, ca fiind peiorativ, inspirînd că romii au cap doar pentru a purta pălărie.
***

În general, se poate observa o lipsă de interes faţă de înţelegerea problematicii romilor, reflectat şi prin folosirea doar accidentală a termenului de rom sau limba romanes. Este mai uşoară şi mai populară prezentarea unilaterală a realităţii, aceasta fiind o metodă folosită frecvent în presa din România, nu numai referitor la problemele etnice.

Haller István