COMUNICAT DE PRESĂ
Pentru difuzare imediată

Bucureşti, 25 februarie 2004
Organizaţii civice din România solicită Parlamentului să elimine restricţiile impuse organizaţiilor minorităţilor naţionale, care doresc să candideze în alegerile locale.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă (FSD) au trimis Camerei Deputaţilor o scrisoare deschisă care subliniază caracterul neconstituţional, nedemocratic şi discriminatoriu al unor prevederi din Propunerea legislativă privind drepturile electorale ale minorităţilor. Scrisoarea, susţinută şi de Liga ProEuropa, Centrul de Resurse Juridice şi alte organizaţii, atrage atenţia asupra arbitrariului condiţiilor pentru depunerea de candidaturi şi asupra caracterului prohibitiv al condiţiilor suplimentare pentru comunităţile mari,  maghiară, romă, ucraineană, germană.

Propunerea cere organizaţiilor minorităţilor care nu sunt deja reprezentate în Parlament să dovedească existenţa unui număr de membri de minim 15% din totalul cetăţenilor care au declarat la referendum că aparţin minorităţii pe care organizaţia o reprezintă. Cum prevederea nu se aplică şi organizaţiilor deja prezente în Parlament, apare o diferenţiere care, spun organizaţiile semnatare ale scrisorii, este neconstituţională deoarece încalcă principiul egalităţii în drepturi.

Minorităţilor mari li se impun condiţii suplimentare, extrem de prohibitive. Organizaţiile acestor cetăţeni, altele decât cele deja prezente în Parlament, trebuie să prezinte liste cu cel puţin 25 000 de membri, domiciliaţi în cel puţin 15 judeţe şi municipiul Bucureşti, cu minim 300 de membri în fiecare judeţ. Se impune astfel minorităţilor un criteriu de dispersie teritorială care nu ţine seama de particularităţile cunoscute ale unei minorităţi etnice, de obicei concentrată pe o suprafaţă mică (cazul ucrainienilor şi al germanilor).

„Condiţia de raspândire teritorială in 15 judeţe şi municipul Bucureşti este cu atat mai absurdă cu cât autorităţile alese nu reprezintă decât interesele la nivel de localitate sau judeţ,” declară preşedinta Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, Renate Weber.

Propunerea legislativă defineşte, în mod neconstituţional, minoritatea naţională ca fiind acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale. Conform convenţiilor europene în vigoare, la care România a aderat, existenţa unei minorităţi are un caracter obiectiv, iar  minoritatea nu poate fi definită de apartenenţa la o structură formală.

„Este regretabil că asemenea aspecte esenţiale ce atacă fundamentele democraţiei au ajuns la bunul plac al unor interese politice de conjunctură,” consideră Adrian Moraru, director de programe în cadrul Institutului pentru Politici Publice.

Dacă textul va fi apobat de Camera Deputaţilor in forma sa actuală, semnatarii scrisorii deschise vor sprijini demersurile acelor organizaţii cărora li se va refuza depunerea de candidaturi pentru neîndeplinirea cerinţelor referitoare la numărul de membri pe liste, invocând în instanţă neconstituţionalitatea acestei cerinţe.

Pentru relaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi: Adrian Moraru, IPP, tel. 021 314 1542, mobil 0724 237 229, e-mail adrian@ipp.ro si Ofelia Neagu,  FSD, tel. 021 212 1101, e-mail oneagu@buc.osf.ro