Poziţia Ligii Pro Europa referitor la negarea Holocaustului şi a regimului totalitar comunist
De la īnceputurile activităţile sale (Platforma-program din 1989), Liga
PRO EUROPA a militat pentru asumarea istoriei, inlusiv a evenimentelor
tragice īn cursul cărora īntregi popoare, comunităţi, grupuri sau
persoane au devenit victime ale regimurilor totalitare, fasciste sau
comuniste, subliniind totodată că respinge ideea vinovăţiei colective.
1.
Ordonanţa de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi
simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării
cultului persoanelor vinovate de săvārşirea unor infracţiuni contra
păcii şi omenirii părea să ofere cadrul juridic necesar pentru fenomene
cum ar fi negarea Holocaustului, activizarea unor grupuri extremiste,
cultul persoanelor vinovate pentru crime īmpotriva umanităţii.
Monumentul Holocaustului din Tīrgu-Mureş, dezvelit la 4 mai 2003, a
fost unul din primii paşi īn aceast proces de asumare a trecutului.
Īn acest īnceput de normalizare, reprezentanţi ai Guvernului Romāniei,
chiar ai Ministerului Informaţiilor Publice, īn a cărui subordine se
află Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, au dat
publicităţii o declaraţie care neagă existenţa Holocaustului pe
teritoriul Romāniei. Chiar dacă aceaste afirmaţii stupefiante au fost
retractate ulterior, ele au afectat īn mod serios credibilitatea
procesului democratic si imaginea Romāniei, reprezentīnd, de altfel, si
o īncălcare flagrantă a prevederilor Ordonanţei 31/2002, sancţionabilă
cu īnchisoare de pīnă la 5 ani. Īn astfel de circumstanţe, cele
īntīmplate nu pot fi considerate simple incidente fără consecinte.
Considerăm că īntr-un an pre-electoral, Guvernul Romāniei nu poate da
semnale de īncălcare a Ordonanţei 31/2002, fără ca efectul să fie
compromiterea valorilor democratice şi īntărirea forţelor extremiste. Liga
Pro Europa solicită elucidarea īmprejurărilor īn care a fost posibilă
această īncălcare a Ordonanţei 31 şi cere pedepsirea conform legii a
persoanelor vinovate. Simpla retractare a negării Holocaustului, act pe
care īl salutăm, nu poate şi nu trebuie să fie privit ca o reparaţie
suficientă.
Īn aceeaşi ordine de idei, Liga PRO EUROPA īşi reīnnoieşte protestul
īmpotriva denumirii date Bulevardului din Tārgu Mureş, aceea de
Bulevardul Mareşal Ion Antonescu. Ion Antonescu a fost condamnat pentru
crime de război, de altfel el şi-a şi recunoscut vina: „...răspunderea
ghetoului de la Chişinău şi deplasarea evreilor de la Cernăuţi, Bălţi
şi Chişinău īn regiunea Moghilev, Rābniţa, Vapniarca, o am eu...”. Ca
atare, cultul său public nu poate fi acceptat nici din punct de vedere
juridic, nici moral. Deşi Consiliul Local al Municipiului
Tīrgu-Mureş, prin Hotărīrea nr. 187/2002 (cinci luni după emiterea
ordonanţei care interzice īn mod expres, prin art. 13 alin. 1
„acordarea numelor persoanelor vinovate de săvārşirea unor infracţiuni
contra păcii şi omenirii unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe,
parcuri sau altor locuri publice”) a votat modificarea denumirii
respective, īn continuare numele bulevardului nu a fost schimbat.
Conform Sentinţei nr. 414/2003 a Tribunalului Mureş, autorităţile
locale au omis să solicite avizul Comisiei de atribuire de denumiri, ce
trebuia īnfiinţată de Prefectura Judeţului Mureş īn conformitate cu
Ordonanţa Guvernamentală nr. 63/2002. Drept consecinţă a nerespectării
prevederilor procedurale de către Primăria Municipiului Tārgu Mureş şi
a dezinteresului consilierilor locali faţă de starea de ilegalitate
care persistă (soluţia Tribunalului a fost pronunţată la 12 februarie
2003, iar sentinţa s-a comunicat la 5 mai 2003), Ordonanţa 31/2002,
intrată īn vigoare de mai bine de un an, nu este respectată de
autorităţile locale din municipiul Tārgu Mureş.
Liga Pro Europa solicită intrarea de urgenţă īn legalitate, aplicarea
imediată a OG nr.31/2002 şi la nivelul municipiului Tārgu Mureş.
Totodată solicităm ca persoanele care s-au făcut vinovate de
īntīrzierea intrării īn legalitate să fie trase la răspundere.
2.
Un capitol la fel de important pentru viitorul democraţiei romāneşti īl
constituie prelucrarea trecutului comunist şi deconspirarea securităţii
ca poliţie politică. Liga Pro Europa a luat atitudine constant īn
favoarea accelerării acestui proces de care depinde credibilitatea
Romāniei ca membru al NATO şi UE. După īncercările de intimidare a
Colegiului CNSAS şi blocarea acestui organism independent prin mijloace
birocratice şi administrative, directorul SRI a făcut recent publică
opinia surprinzătoare conform căreia nu există o bază legală pentru
transferarea arhivelor fostei securităţi către CNSAS, afirmīnd că
:”...legea nu ne permite să punem la dispoziţie aceste informaţii şi
documente.” Această poziţie este īn totală
contradicţie cu litera şi spiritul Legii Nr. 187 din 7 decembrie 1999
privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca
poliţie politică, īn care se prevăd, printre altele, următoarele: ART. 20 (1)
Colegiul Consiliului primeste īn gestiune
toate documentele
privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege,
deţinute de organele de securitate, cu excepţia celor care privesc
siguranţa naţională, potrivit legii. (sn) (2) Documentele prevăzute
la alin. (1), precum şi orice copii de pe acestea pānă la preluare (sn)
se păstrează şi se studiază la sediile deţinătorilor de la data
intrării īn vigoare a prezentei legi, membrii Colegiului avānd acces
neīngrădit. (3) Serviciul Romān de Informatii, Ministerul de
Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Arhivele
Naţionale şi orice alte instituţii publice sau private, precum şi
persoanele fizice, care deţin asemenea documente, sunt obligate să
asigure acest drept de acces şi să le predea la cererea Colegiului
Consiliului. (4) Drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (1) -
(3) se referă şi la īnregistrările audio şi video, dischete,
fotografii, filme şi microfilme. (5) Neīndeplinirea obligaţiilor
prevăzute la alineatele precedente atrage, după caz, răspunderea
penală, administrativă, civilă sau disciplinară a conducătorilor
organelor, instituţiilor şi persoanelor fizice respective, după caz (sn)
(6)
Stabilirea īn concret a dosarelor care privesc siguranţa naţională,
prevăzute la alin. (1), se va face de comun acord de Consiliu, īmpreună
cu conducerea Serviciului Romān de Informaţii. Īn caz de divergenţă,
hotărārea va fi adoptată de Consiliul Superior de Apărare a Ţării. ART. 26
Nici o altă prevedere legală privitoare la regimul documentelor nu
poate fi interpretată astfel īncāt să īmpiedice aplicarea prevederilor
prezentei legi. (sn)
Liga Pro Europa
reiterează solicitarea ca legislaţia internă şi angajamentele
internaţionale ale Romāniei să fie respectate, arhivele securităţii să
fie de īndată transferate CNSAS. Solicităm, de asemenea, audierea de
urgenţă de către Comisia Parlamentară de Control a activităţii SRI a
directorului SRI, dl Radu Timofte, pentru a da explicaţii privind
afirmaţiile prin care neagă conţinutul Legii 187 şi obligaţia SRI de a
transfera către CNSAS, īn condiţiile legii, arhivele fostei securităţi.
Totodată ne exprimăm īngrijorarea pentru negarea tot mai frecventă, de
către politicieni de seamă ai PSD (ex. Adrian Păunescu) şi unele
instanţe judecătoreşti a caracterului represiv şi totalitar al
regimului comunist. Senatorul PSD se foloseşte de fiecare prilej, īn
emisiunile TV pe care le realizează, pentru a prezenta o imagine
mistificată a regimului ceauşist. Tot astfel, o recentă Sentinţă a
Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti a respins la 17 iunie ac acţiunea
īnaintată de Fundaţia ICAR (a victimelor torturii) prin care se cerea
statului romān recunoaşterea regimului comunist ca regim dictatorial şi
a securităţii ca poliţie politică cu activităţi criminale.
3.
La aniversarea a 13 ani de la represiunea sīngeroasă a protestelor
anticomuniste din Piaţa Universităţii din Bucureşti (13 -15 iunie
1990), Liga Pro Europa constată că vinovaţii nu au fost pedepsiţi, iar
confuzia īn legătură cu trecutul fascist şi comunist sīnt īntreţinute
din interese politice, pentru a oculta vinovăţiile individuale şi
pentru a exclude din viaţa politică romānească forţele autentic
democratice.
Tārgu Mureş , la 25 iunie 2003
|