1. Consultanţă gratuită persoanelor ale căror drepturi au fost încălcate a fost asigurată în 12 localităţi, în cîte 6 ore pe săptămînă. Peste 1000 de cazuri au fost înregistrate, aproape 50 de cazuri au fost trimise la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar 15 la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Cazurile s-au încadrat în următoarele domenii: dreptul de proprietate (40%), dreptul de acces la justiţie, egalitatea în faţa justiţiei (40%), drepturi sociale (10%), abuzuri ale poliţiei (5%).
Într-un caz monitorizat de LPE din 1993 („Cazul Hădăreni”), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat soluţie favorabilă pentru victime. A fost primul caz în care CEDO a constatat discriminarea pe baza apartenenţei etnice în România. În alte două cazuri anchetate de LPE s-a dat soluţie de admisibilitate.

2. Monitorizarea implementării prevederilor privind egalitatea de şanse s-a realizat prin urmărirea modului în care funcţionează Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi evaluarea situaţiei discriminării rasiale, etnice şi lingvistice. În anul 2005 au fost elaborate, publicate şi diseminate două studii: Combaterea discriminării prin intermediul sancţiunilor aplicate de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Discriminarea rasială în judeţele Arad, Cluj, Harghita, Sibiu şi Timiş. Totodată LPE a elaborat un Raport paralel privind implementarea în România a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, trimis Consiliului Europei.
LPE, în parteneriat cu alte organizaţii neguvernamentale şi cu CNCD, a participat la elaborarea unui nou proiect de lege privind combaterea discriminării.

3. Dezbateri, seminarii, conferinţe. Evenimente publice organizate de BDO au avut ca scop consolidarea unei culturi a drepturilor omului, promovarea de bune practici şi iniţierea de parteneriate între autorităţi şi societatea civilă.
La 2 februarie 2005, în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, LPE a organizat o dezbatere la Cluj privind discriminarea în România.
La 23 februarie 2005, la Bucureşti, s-a organizat dezbaterea asupra Raportului paralel privind implementarea în România a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.
La 26 februarie 2006 LPE a organizat masa rotundă Femeile în politică. Pînă cînd o minoritate?, la care au participat organizaţii de promovare a drepturilor femeilor, politicieni.
La 23 martie 2005 a avut loc, în organizarea LPE, la Bucureşti, prima dezbatere privind proiectul Legii statutului minorităţilor din România la care au fost invitaţi reprezentanţii tuturor minorităţilor naţionale din România.
La 6 iulie 2005 a avut loc seminarul Canoanele bisericeşti şi drepturile omului, la care au participat reprezentanţii diferitelor culte din Tîrgu-Mureş.
LPE a organizat întîlniri în localităţile în care activează monitori din anul 2005: la Cluj, Zalău, Sibiu, Caransebeş, Timişoara, Arad, Braşov, Miercurea Ciuc, Alba Iulia, Oradea. La aceste întîlniri au participat reprezentanţii autorităţilor locale, organizaţiilor minorităţilor naţionale din judeţ.
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului şi a Zilei Minorităţilor Naţionale din România, la 14 decembrie 2005 a avut loc seminarul Drepturile omului şi ale minorităţilor naţionale în România anului 2005, la care LPE şi-a prezentat poziţia faţă de situaţia actuală privind respectarea acestor drepturilor.
Poziţia BDO privind respectarea drepturilor omului a fost comunicată opiniei publice prin conferinţele de presă organizate lunar şi prin comunicate. Temele prezentate la conferinţele de presă au fost: protecţia datelor cu caracter personal, protejarea dreptului electoral, dreptului la un mediu sănătos, dreptului la un tratament egal, poziţia LPE privind proiectul Legii statului minorităţilor naţionale din România, privind cultul persoanelor condamnate pentru crime de război, necesitatea reformei politice şi electorale în România, neexecutarea unor sentinţe definitive, condamnarea manifestărilor antisemite.

4. Alte activităţi. BDO a participat la o serie de evenimente organizate de instituţii sau alte organizaţii, cele mai importante fiind: dezbateri pe marginea proiectului Legii statului minorităţilor naţionale din România, discuţii ocazionate în cadrul proiectului Decada de Incluziune a Romilor, seminarii privind discriminarea din cadrul proiectului desfăşurat de CNCD în parteneriat cu Ministerul Justiţiei din Olanda, seminarul organizat de Comisia Europeană privind legislaţia anti­discriminatorie în UE, dezbaterea privind educaţia de nivel superior în limba maghiară.
Totodată LPE a oferit cursuri la invitaţia Asociaţiei Persoanelor cu Handicap Locomotor Mureş, ALKISZ, la Universitatea de Vară Bálványos, Liceul Traian Vuia din Tg-Mureş.
Activitatea LPE a fost remarcată şi prin consultarea Biroului de către diferite instituţii europene, astfel a avut loc o discuţie între reprezentantul BDO şi delegaţia Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei la Bucureşti.
Preşedinţia României a invitat reprezentanţii PEL la o discuţie privind reforma parlamentară.
Unul din importantele succese ale LPE a fost modificarea denumirii Bulevardului Ion Antonescu de Consiliul local al Municipiului Târgu-Mureş în urma unor serii de activităţi lansate de LPE, ultima fiind depunerea unei plîngeri penale împotriva consilierilor locali.
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor, LPE a primit din partea Partidei Romilor o diplomă de onoare în semn de recunştinţă pentru activităţile organizaţiei în domeniul promovării egalităţii de şanse.
Cu ocazia Tîrgului Societăţii Civile din Tîrgu-Mureş LPE a primit premiul de excelenţă a presei pentru susţinerea libertăţii de exprimare.

7. Concluzii. Anul 2005 a reprezentat un an deosebit pentru BDO. Cel mai important succes este că activităţile Biroului au fost extinse în 12 localităţi din Transilvania, ceea ce a dus la o semnificativă creştere anumărului de persoane beneficiare, a vizibilităţii organizaţiei. Soluţionarea „Cazului Hădăreni” de către CEDO a reprezentat un eveniment foarte important, pentru care LPE a lucrat timp de 12 ani, iar BDO de la înfiinţarea sa. Soluţionarea acestui caz a contribuit într+o măsură covîrşitoare la diminuarea conflictelor avînd ca victimă comunitatea romilor şi mai mult profesionalism din partea instituţiilor statului (poliţie, procuratură, justiţie) în tratarea cazurilor în care sînt implicaţi cetăţeni români de etnie romă.