Biroul pentru Drepturile Omului 2004
Director de program: Haller Istvįn Consiliere juridică: Ribana Murar, Ramona Tarţa.
Biroul
pentru Drepturile Omului, īnfiinţat īn 1993, monitorizează respectarea
drepturilor omului şi minorităţilor la nivel local şi regional, oferă
consultanţă gratuită persoanelor care consideră că le-au fost īncălcate
drepturile, promovează o cultură activă a drepturilor omului.
Finanţatori: Open Society Institute, Minority Rights Group. Parteneri:
APADOR-CH, Asociaţia Pro Democraţia, CRJ, FSD, IPP, Amnesty
International, etc.
Īn 2004, BDO a desfăşurat următoarele activităţi:
1. Consultanţă gratuită personelor ale
căror drepturi au fost īncălcate a fost asigurată la Tīrgu-Mureş şi
Satu Mare, de trei ori pe săptămīnă (īn total 6 ore) de juriştii
Ribana Murar şi Ramona Tarţa. Mai mult de 400 de cazuri au fost
īnregistrate şi documentate, 35 de plīngeri au fost trimise la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, iar 12 la Consiliul Naţional pentru
Combaterea Discriminării. Cazurile s-au īncadrat īn următoarele
domenii: dreptul de proprietate (35%); dreptul de acces la justiţie,
egalitatea īn faţa justiţiei (20%); drepturi sociale (15%); tratament
inuman, abuzuri ale poliţiei, detenţie ilegală (7%), altele (8% -
drepturile angajaţilor, dreptul la informare, dreptul la demnitate
umană). Doar 15% din cazuri nu au fost īn domeniul drepturilor omului
ori persoanele au solicitat doar informaţii generale (faţă de 35% īn
2001). Īntr-un caz anterior īnregistrat, documentat şi asistat de BDO,
trimis spre soluţionare Curţii Europene a Drepturilor Omului (Notar
Gheorghe jr. vs. Romānia), s-a obţinut o soluţie pe cale amiabilă la 20
aprilie 2004, victima primind ca daună suma de 41.000 de euro.
2. Monitorizarea implementării prevederilor
privind egalitatea de şanse. Biroul pentru Drepturile Omului
monitorizează autorităţile şi instituţiile locale, cum ar fi
Penitenciarul, Poliţia, instanţele, Primăria, Agenţia pentru Ocuparea
Forţelor de Muncă, instituţiile de educaţie şi sănătate, privind
implementarea prevederilor legale menite să garanteze principiul
nondiscriminării. Īn anul 2004, Liga PRO EUROPA a lansat elaborarea
unui studiu comprehensiv privind discriminarea rasială īn judeţele
Mureş şi Satu Mare, pentru a urmări acest fenomen şi efectele
legislaţiei antidiscriminatorii din Romānia. Astfel au fost realizate
70 de interviuri şi completate 450 de chestionare. Publicat īn 500 de
exemplare, studiul „Discriminarea rasială īn judeţele Mureş şi Satu
Mare”, elaborat de Istvįn Haller, a fost trimis la autorităţile
centrale şi locale, organizaţiile minorităţilor naţionale, partidele
politice, organizaţiile de drepturile omului, experţi. Studiul a fost
publicat totodată şi īn revista Altera nr. 25
3. Campanie pentru ratificarea de Romānia a Cartei limbilor regionale sau minoritare.
Carta limbilor regionale sau minoritare, adoptată de Consiliul Europei
īn 1992, este unul dintre cele mai importante instrumente pentru
prezervarea culturii comunităţilor minoritare. Romānia a semnat Carta
īn 1995, dar nu a ratificat-o, astfel īncīt ea nu are aplicabilitate.
Īn absenţa unei legi a minorităţilor īn Romānia, un astfel de tratat
internaţional este esenţial pentru prevenirea asimilării şi pierderii
unei valoroase moşteniri culturale. Scopul campaniei a fost ca
reprezentanţii organizaţiilor minorităţilor naţionale să reafirme
importanţa ratificării documentului. Campania a īnceput īn ianuarie,
prin trimiterea unor scrisori de informare la organizaţiile
minorităţilor naţionale privind stadiul procedurii de ratificare. La
25 martie s-a organizat primul seminar privind ratificarea Cartei, la
Bucureşti, cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor
minorităţilor naţionale, autorităţilor, instituţiilor, organizaţiilor
neguvernamentale, parlamentarilor şi experţilor independenţi. Al
doilea seminar pe această temă a fost organizată la 8 octombrie, īn
Bucureşti. Īn ceea ce priveşte ratificarea Cartei, scopul seminarului a
fost de a dezbate evenimentele legate de ratificare, pentru a convinge
Guvernul Romāniei asupra importanţei ratificării acestui tratat īnainte
de alegerile parlamentare, pentru a se evita astfel tergiversarea
soluţionării problemei. La 18 decembrie, cu ocazia Zilei
Minorităţilor Naţionale din Romānia, s-a organizat la Iaşi seminarul
„Cadrul legislativ pentru protecţia minorităţilor naţionale: progrese
şi lacune” cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor
minorităţilor naţionale din Moldova şi Dobrogea. Īn prima parte,
seminarul s-a axat pe discuţii privind ratificarea Cartei. 4. Campanie pentru readucerea Departamentului de Relaţii Interetnice la rang de minister.
După alegerile din 1996, pentru prima dată după anul 1990, s-a format
un guvern de coaliţie din partide care au refuzat retorica naţionalistă
şi au acceptat UDMR-ul ca partener de coaliţie. Un reprezentant al
Uniunii a devenit ministru delegat pentru minorităţile naţionale. După
alegerile din 2000, noul Guvern al Romāniei a considerat că nu este
necesară reprezentarea intereselor minorităţilor naţionale din Romānia
la acest īnalt nivel, astfel că din noiembrie 2000 a fost desfiinţat
statutul de ministru delegat pentru minorităţile naţionale, subordonīnd
structurile existente, conduse de subsecretari de stat, Ministerului
Informaţiilor Publice. Īn urma desfiinţării acestui minister,
Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Oficiul Naţional pentru
Romi (conform noilor denumiri) au fost subordonate Secretariatului
General al Guvernului Romāniei, iar din noiembrie 2003 la conducerea
departamentului a fost numit un secretar de stat.Scopul campaniei a
fost de a readuce Departamentul de Relaţii Interetnice la rang de
minister, lucru ce ar arăta un respect oficial faţă de minorităţile
naţionale, care reprezintă 15% din populaţia Romāniei. La cele trei
seminari organizate (două la Bucureşti, unul la Iaşi) au participat
reprezentanţii tuturor minorităţilor din Romānia, experţi,
reprezentnaţi ai societăţii civile. Chiar dacă ideea a primit sprijinul
organizaţiilor minorităţilor naţionale, noul Guvern format īn decembrie
2004 nu a oferit statut de minister Departamentului pentru Relaţii
Interetnice. Īn schimb, UDMR a obţinut importante poziţii la nivelul
Guvernului Romāniei, īntre care şi un post de vice-prim-ministru. 5. Training pentru reţeaua de monitori locali. Pentru
a fi mai aproape de solicitanţi, Liga PRO EUROPA a decis extinderea
activităţii īn domeniul drepturilor omului pentru regiunea
Transilvaniei. Primul pas a fost realizat īn 2004 prin oferirea unor
cursuri posibililor monitori locali. Īn mai 2004, din cei 80 de
candidaţi s-a selectat un grup de 20 de persoane. Prima sesiune de
training, intitulată „Instrumente internaţionale īn domeniul
drepturilor omului şi minorităţilor” a avut loc la Tīrgu-Mureş, īn
perioada 2-4 iulie, incluzīnd următoarele cursuri: Introducere īn
drepturile minorităţilor, Elementele de bază ale sistemului juridic din
Romānia, Drepturile omului īn sistemul ONU, Drepturile minorităţilor īn
Consiliul Europei; Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. A doua
sesiune („Legislaţia Romāniei īn domeniul minorităţilor naţionale”),
organizată īntre 24-26 septembrie la Cluj, a oferit cursurile:
Drepturile omului şi minorităţilor īn Constituţia Romāniei, Legea
administraţiei publice locale, Legea īnvăţămīntului, Situaţia educaţiei
romilor, Legislaţia privind discriminarea şi activitatea Consiliului
Naţional pentru Combaterea Discriminării īn domeniul discriminării
rasiale. Totodată s-a prezentat versiunea „de lucru” a studiului
„Discriminarea rasială īn judeţele Mureş şi Satu Mare”. A treia
sesiune („Tehnici de monitorizare şi de advocacy”), organizată la Alba
Iulia īn perioada 22-24 octombrie a inclus cursuri (Activitatea
Biroului pentru Drepturile Omului, Lobby şi campanie, Tehnici de
monitorizare, Studii de caz, Elementele principale ale unui proiect de
finanţare) şi evaluarea cunoştinţelor acumulate. La terminarea
trainingului s-a format o reţea din 12 monitori, prin adăugarea unui
număr de 10 monitori la cei doi existenţi anterior. Reţeaua īşi propune
să acopere, īn anul 2005, toate cele 16 judeţe ardelene. 6. Diseminarea informaţiilor privind drepturile omului şi minorităţilor. Populaţia
nu are suficiente informaţii īn domeniul drepturile omului. Observīnd
această deficienţă, unul din scopurile principale ale Biroului pentru
Drepturile Omului este de a crea o cultură a drepturilor omului. Īn
anul 2004, la emisiunea īn limba maghiară a postului Radio Tīrgu-Mureş,
s-a realizat un program lunar īn cadrul căreia au fost prezentate
prevederile Convenţei Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa
Curţii Europene īn domeniu, totodată cazurile importante īnregistrate
de Biroul pentru Drepturile Omului. Īn mod regulat (de două ori pe
lună, pīnă īn august) au fost publicate articole privind drepturile
omului īn cotidianul de limbă maghiară „Népśjsįg”. „Pro Europa”, gazeta
LPE a publicat articole privind activitatea şi poziţia BDO.Studiul
„Discriminarea rasială īn judeţele Mureş şi Satu Mare” a fost
multiplicat īn 500 de exemplare, totodată a apărut şi īn revista Altera
(nr. 25). Aproximativ 130 de articole privind activitatea BDO au
fost publicate īn cele 10 ziare monitorizate.Un important segment al
populaţiei a obţinut informaţii relevante privind drepturile omului şi
minorităţilor şi activitatea LPE. Beneficiarii informaţiilor publicate
de LPE se ridică la aproximativ 1.000 de persoane, iar prin presă
beneficiarii indirecţi se ridică la aproximativ 50.000 de persoane. 7. Conferinţe de presă, interviuri, comunicate. Liga
PRO EUROPA a organizat conferinţe de presă lunare, la care au fost
făcute următoarele informări cu privire la drepturile omului şi
respectarea lor: poziţia LPE faţă de măsurile legislative prin care se
restrīnge libertatea organizaţiilor minoritare de a participa la
alegeri; iniţiativa LPE privind īmbunătăţirea serviciilor oferite de
autorităţile publice, inclusiv prin garantarea accesului persoanelor cu
dizabilităţi la aceste servicii; iniţiativa LPE privind modificarea
măsurilor legislative care restricţionează participarea organizaţiilor
minoritare la alegeri; īntīrzierea soluţionării cazurilor de
discriminare de către Consiliul Naţional pentru Combaterea
Discriminării; cazuri de īncălcare a drepturilor omului; poziţia LPE
privind limitarea participării oranizaţiilor minoritare la alegerile
locale; monitorizarea alegerilor locale, poziţia LPE faţă de legea
privind dezvoltarea regională; deficienţele Legii alegerilor generale
(măsuri discriminatorii privind participarea organizaţiilor
minorităţilor naţionale); abuzul privind solicitarea unor date
personale; libertatea religioasă – situaţia bunurilor Bisericii
Greco-Catolice; dreptul la un mediu sănătos; situaţia Jandarmeriei
Tīrgu-Mureş; monitorizarea alegerilor generale; libertatea religioasă:
finanţarea publică a bisericilor īn perioada 2001-2004 etc. 8. Activităţi de promovare a unei culturi a drepturilor omului..
Activitatea BDO a fost completată de alte activităţi, cum ar fi cele
educaţionale (ca un răspuns la invitaţia instituţiilor de educaţie sau
la solicitarea altor organizaţii neguvernamentale, dar şi īn cadrul
diferitelor proiecte ale LPE) Īn 2004 au avut loc seminarii şi
conferinţe, īn colaborare cu LPE - Filiala Satu Mare, Centrul de
Resurse ONG Alpha, Project on Ethnic Relations, Romani Criss. Haller
Istvįn a ţinut cursul Managementul conflictelor şi relaţii
interculturale īn cadrul Universităţii Sapientia din Tārgu-Mureş pentru
studenţii de la profilul Comunicare. S-au ţinut prelegeri la
Universitatea de Vară Bįlvįnyos din Tuşnad, la Tabăra de Vară Adămuş,
organizată de ALKISZ, cu o prezentare īn domeniul drepturilor
copilului, la Colegiul Traian din Tīrnăveni, la Asociaţia Ziariştilor
Maghiari din Romānia, la Biserica Reformată din Tīrgu-Mureş, la
Prietenii Bibliotecii din Zalău, la Centrul de Resurse Juridice, la
Asociaţia Femeilor Catolice din Tārgu-Mureş, la Penitenciarul din
Tārgu-Mureş pentru prezentarea Protecţia drepturilor omului. Īn
perioada 26-30 mai, Haller Istvįn a participat la un training organizat
de Minority Rights Group International, la Strasbourg, privind
procedura de monitorizare a respectării Convenţiei-cadru pentru
protecţia minorităţilor naţionale. Īn urma acestei participări, LPE
derulează un proiect care va avea ca finalitate prezentarea unui raport
la Consiliul Europei privind implementarea īn Romānia a
Convenţiei-cadru. La 9 august, Consiliul Naţional pentru Combaterea
Discriminării a aniversat doi ani de existenţă. Din partea LPE a
participat Amalia Pecican. La 21 decembrie s-a comemorat la Tīrgu-Mureş
Revoluţia din 1989, la care a participat şi LPE. Doar prin
prezentările efectuate la şcoli, universităţi, seminarii şi conferinţe,
grupul de beneficiari a crescut cu aproximativ 600-650 de persoane 9. Concluzii. Anul
2004 a fost unul dintre cei mai de succes din 1993 īncoace, cīnd a luat
fiinţă BDO. Pe līngă faptul că s-a obţinut o creştere semnificativă a
persoanelor beneficiare, a vizibilităţii organizaţiei īn presă,
soluţionarea unui caz aflat īn faţa Curţii Europene a Drepturilor
Omului, s-a creat baza unei reţele unice, formate din 12 monitori din
12 judeţe din Transilvania.
|