C r o a t i

Imigrarea croatilor pe teritoriul României se pare ca s-a produs în trei valuri.

Primul val a imigrat în perioada secolelor XIII-XIV din zona nord-vestica a Bosniei (Srebrena Bosnia), cunoscut sub denumirea de croatii carasoveni, sau „bazinul carasovenesc”, asezat pe platoul nordic al rîului Caras, în apropierea orasului Resita, în sapte localitati cu populatie de origine croata aproape compacta (în proportie de 92-98%): Carasova (Karasevo), Clocotici (Klokotic), Lupac (Lupak), Nermed (Nermic), Iabalcea (Jabalce), Rafnic (Ravnic) si Vodnic (Vodnik) si o populatie partial populata spre sfîrsitul sec. al XIX-lea de etnici croati - Tirol - în partea sud-vestica a orasului Bocsa. Pe lînga localitatile amintite, în aceasta zona au mai fiintat înca trei localitati cu populatie croata: Seliste, Tâlva si Jaszenovacz. Locuitorii primei s-au stramutat la Carasova, celei de adoua la Lupac, iar despre soarta locuitorilor din cea de a treia, nu este consemnat nimic.

Carasova, cea mai veche dintre localitati, este consemnata ca existenta si în cartografia oficiala din sec. al XIII-lea si al XIV-lea, iar celelalte începînd cu sec. al XVI-lea. Partea nord-estica a localitatii este strajuita de ruinele cetatii Carasovei, cunoscuta în datinele locale de „cetatea turcului” (Turski grad), care se pare ca a fost ridicata înca în perioada romana ca punct de observare, consolidata în perioada Imperiului Austro-Ungar si reconstruita în perioada pasalîcului de la Timisoara (1552-1717). În partea vestica a Carasovei se afla vestita Pestera Socolovatului (Sokolovacka pecka), care a constituit loc de refugiu în vremurile de restriste.

Cauza imigrarii acestui val se presupune a fi fost fie pericolul otoman care plana asupra acestei parti a Balcanilor, fie prigoana catolicilor din zona de bastina, dat fiind faptul ca secole de-a rîndul au fost pastoriti de calugarii din Ordinul Franciscan.

Al doilea val, conform ipotezelor, a imigrat în secolele XVI-XVII, unii chiar în perioada dominatiei otomane în Banat, sau la sfîrsitul acesteia. Acest val este cunoscut sub denumirea de „Raci” au „Sokti”. Din punct de vedere lingvistic prezinta similitudini cu graiul din zona Slavoniei estice, în jurul localitatii Vincovci, partea sud-vestica. O a doua ipoteza este ca ar proveni din Herteg Bosna si Dalmatia, luîndu-se ca punct de reper traditiile folclorice. Acest val s-a asezat în doua zone: în judetul Arad, în jurul localitatilor Radna si Lipova, cunoscuti sub denumirea de croati lipoveni (lipovacki Hrvati ili Sokci), în apropierea orasului Timisoara, în localitatea Recas (Rekas), unde convietuiesc cu români, maghiari si germani. Croatii lipoveni au lasat numai urme în inscriptiile din cimitirele de la Radna si Lipova, contopindu-se în populatiile cu care au convietuit, prin rarefierea demografica.

Al treilea val cuprinde populatia de origine croata care s-a asezat la începutul secolului al XIX-lea în localitatea Checea, apoi o parte s-a extins si în Cenei, judetul Timis. Originea acestui grup este din partea sud-estica a Croatiei, zona Pokuplje, o parte din acest grup s-a asezat si pe teritoriul Banatului iugoslav si este cunoscut sub denumirea de croati „kaikavieni”, trasatura lingvistica distincta a acestui grup, celelalte fiind „stokaviene”. Grupul este descendent al micii nobilimi croate, transferate printr-un schimb de bunuri din zona de origine în aceasta parte a Banatului, transfer cauzat de reorganizarea militara a Imperiului Habsburgic, care a început din perioada domniei Mariei Terezia.

Croatii vorbesc o limba slava care face parte din grupul limbilor slave sudice. Scrierea limbii croate este latina. Croatii din România au folosit si folosesc aceasta grafie la biserica, în scoli si înviata de toate zilele.

 Reteaua scolara: Reteaua scolara de limba croata este alcatuita din 3 gradinite si 2 unitati (sectii) cu clasele I-IV, cuprinzînd 144 (118) elevi - 73 (82) prescolari, 71 (36) în învatamîntul primar - pregatite de 5 (6) cadre - 3 educatoare, 2 (3) învatatori. Au fost elaborate 6 titluri de manuale scolare (manuale de limba materna si de matematica), 2 (3) titluri sînt în curs de elaborare (limba croata). Un numar de 602 (622) elevi care frecventeaza scoli cu predare în limba româna au optat pentru studiul limbii materne.