C r o a t i
- datele Comisiei Nationale pentru Statistica - date publicate de Consiliul pentru Minoritatile Nationale: Cadrul legislativ si institutional pentru minoritatile nationale, 1994 Īnvatamīntul cu predarea īn limbile minoritatilor nationale din Romānia, 1995 - date provenind de la Uniunea Croatilor din Romānia • 4180 de croati (0,02% din populatia Romāniei);
• 3682 īn judetul Caras-Severin, 299 īn Timis. Istoric:
Imigrarea croatilor pe teritoriul Romāniei se pare ca s-a produs īn trei valuri.
Primul
val a imigrat īn perioada secolelor XIII-XIV din zona nord-vestica a
Bosniei (Srebrena Bosnia), cunoscut sub denumirea de croatii
carasoveni, sau „bazinul carasovenesc”, asezat pe platoul nordic al
rīului Caras, īn apropierea orasului Resita, īn sapte localitati cu
populatie de origine croata aproape compacta (īn proportie de 92-98%):
Carasova (Karasevo), Clocotici (Klokotic), Lupac (Lupak), Nermed
(Nermic), Iabalcea (Jabalce), Rafnic (Ravnic) si Vodnic (Vodnik) si o
populatie partial populata spre sfīrsitul sec. al XIX-lea de etnici
croati - Tirol - īn partea sud-vestica a orasului Bocsa. Pe līnga
localitatile amintite, īn aceasta zona au mai fiintat īnca trei
localitati cu populatie croata: Seliste, Tālva si Jaszenovacz.
Locuitorii primei s-au stramutat la Carasova, celei de adoua la Lupac,
iar despre soarta locuitorilor din cea de a treia, nu este consemnat
nimic.
Carasova, cea mai
veche dintre localitati, este consemnata ca existenta si īn cartografia
oficiala din sec. al XIII-lea si al XIV-lea, iar celelalte īncepīnd cu
sec. al XVI-lea. Partea nord-estica a localitatii este strajuita de
ruinele cetatii Carasovei, cunoscuta īn datinele locale de „cetatea
turcului” (Turski grad), care se pare ca a fost ridicata īnca īn
perioada romana ca punct de observare, consolidata īn perioada
Imperiului Austro-Ungar si reconstruita īn perioada pasalīcului de la
Timisoara (1552-1717). Īn partea vestica a Carasovei se afla vestita
Pestera Socolovatului (Sokolovacka pecka), care a constituit loc de
refugiu īn vremurile de restriste.
Cauza imigrarii acestui val
se presupune a fi fost fie pericolul otoman care plana asupra acestei
parti a Balcanilor, fie prigoana catolicilor din zona de bastina, dat
fiind faptul ca secole de-a rīndul au fost pastoriti de calugarii din
Ordinul Franciscan.
Al doilea val, conform ipotezelor, a imigrat
īn secolele XVI-XVII, unii chiar īn perioada dominatiei otomane īn
Banat, sau la sfīrsitul acesteia. Acest val este cunoscut sub denumirea
de „Raci” au „Sokti”. Din punct de vedere lingvistic prezinta
similitudini cu graiul din zona Slavoniei estice, īn jurul localitatii
Vincovci, partea sud-vestica. O a doua ipoteza este ca ar proveni din
Herteg Bosna si Dalmatia, luīndu-se ca punct de reper traditiile
folclorice. Acest val s-a asezat īn doua zone: īn judetul Arad, īn
jurul localitatilor Radna si Lipova, cunoscuti sub denumirea de croati
lipoveni (lipovacki Hrvati ili Sokci), īn apropierea orasului
Timisoara, īn localitatea Recas (Rekas), unde convietuiesc cu romāni,
maghiari si germani. Croatii lipoveni au lasat numai urme īn
inscriptiile din cimitirele de la Radna si Lipova, contopindu-se īn
populatiile cu care au convietuit, prin rarefierea demografica.
Al
treilea val cuprinde populatia de origine croata care s-a asezat la
īnceputul secolului al XIX-lea īn localitatea Checea, apoi o parte s-a
extins si īn Cenei, judetul Timis. Originea acestui grup este din
partea sud-estica a Croatiei, zona Pokuplje, o parte din acest grup s-a
asezat si pe teritoriul Banatului iugoslav si este cunoscut sub
denumirea de croati „kaikavieni”, trasatura lingvistica distincta a
acestui grup, celelalte fiind „stokaviene”. Grupul este descendent al
micii nobilimi croate, transferate printr-un schimb de bunuri din zona
de origine īn aceasta parte a Banatului, transfer cauzat de
reorganizarea militara a Imperiului Habsburgic, care a īnceput din
perioada domniei Mariei Terezia.
Croatii vorbesc o limba slava
care face parte din grupul limbilor slave sudice. Scrierea limbii
croate este latina. Croatii din Romānia au folosit si folosesc aceasta
grafie la biserica, īn scoli si īnviata de toate zilele.
Evolutie demografica: 1850: 10.000 (din primul val de imigranti) 1890: 1.700 (din al doilea val de emigranti) 1977: 7.500 (0,03%) 1992: 4.180 (0,02%) 6.873 din primul, 185 din celelalte valuri Date statistice: lb. materna: 93,12% limba croata 4,85% limba romāna 2,03% alta limba
religie: 3.954 (7.156) romano-catolici
studii: 1,9% fara sau nedeclarate 33,7% primare 62,6% secundare 3,3% (0,7%) superioare
vīrsta: 18,0% īntre 0-14 ani 60,5% īntre 15-59 ani 21,5% peste 60 ani
ocupatie: 41,7% sector secundar
Reteaua scolara:
Reteaua scolara de limba croata este alcatuita din 3 gradinite si 2
unitati (sectii) cu clasele I-IV, cuprinzīnd 144 (118) elevi - 73 (82)
prescolari, 71 (36) īn īnvatamīntul primar - pregatite de 5 (6) cadre -
3 educatoare, 2 (3) īnvatatori. Au fost elaborate 6 titluri de manuale
scolare (manuale de limba materna si de matematica), 2 (3) titluri sīnt
īn curs de elaborare (limba croata). Un numar de 602 (622) elevi care
frecventeaza scoli cu predare īn limba romāna au optat pentru studiul
limbii materne.
Institutii culturale: nu exista Presa: lunare: Hrvatska grančica (bilingva, editata de UCR subventionata din bugetul statului, apare la Carasova) Edituri: nu exista Simboluri si sarbatori Drapelul tarii mama, rosu-alb-albastru Emblema specifica: turnul redutei pe vīrf de pisc - simbol al ruinelor Cetatii Carasovei Monumente, asezaminte: nu exista Fundatii, organizatii, asociatii: culturale: Uniunea Croatilor din Romānia
Uniunea
este succesorul de drept al organizatiei „Karaševski ogranak” din
cadrul Uniunii Democratice a Sīrbilor, dar nu si continuatorul
programului acesteia.
Este persoana juridica īn baza Īncheierii nr. 20/18.06.1991 a Judecatoriei Teritoriale Resita.
Scopul
Uniunii este pastrarea si dezvoltarea identitatii etnice īn toate
formele ei de manifestare, a patrimoniului cultural, īn conformitate cu
prevederile Constitutiei Romāniei, sustinerea dezvoltarii economice a
comunitatii croate din Romānia si stabilirea relatiilor cu poporul de
origine din Croatia si īntreaga lume.
Uniunea va actiona pentru:
- cercetarea si dezvoltarea traditiilor; - īnsusirea limbii materne si a culturii īn limba materna; - īnfiintarea si sustinerea īnvatamīntului īn limba materna la toate nivelele, potrivit legislatiei din Romānia; - pastrarea dreptului la confesiunea si educatia religiosa; -
pastrarea, cercetarea si promovarea creatiilor orale si scrise īn limba
materna si īn limba statului, precum si la realizarilor din toate
genurile ale artelor create pe aceste meleaguri de membri comunitatii; - activitatile editoriale unilingve sau bilingve; - realizarea emisiunilor la radio si televiziune īn limba materna; - promovarea relatiilor de prietenie cu poporul majoritar si celelalte minoritati nationale; - dezvoltarea relatiilor interne si externe īn domeniul īnvatamīntului cultural-artistic si religios. Organele de conducere
ale Uniunii sīnt: adunarea generala, conferinta comunala si zonala
(31-61 delegati), congresul, consiliile de conducere ale organizatiilor
locale, consiliul coordonator, biroul executiv (5 membri), comisia de cenzori (3 membri), comisii de lucru (3 membri).
cultural-artistice: Karaševska Zora din Carasova Reprezentare īn viata publica: reprezentanti alesi: 1 primar, 2 viceprimari, 16 consilieri Problematica specifica: Reducerea
numerica prin artificii de recenzare a populatiei; lipsa de legaturi
telefonice si a cailor de acces īn timp de iarna īn unele localitati
din zona „bazinului carasovenesc”; caminele culturale construite prin
contributia baneasca si īn munca a comnitatilor sa fie redate ca bunuri
de drept ale acestora, īn localitatile cu populatia compacta de origine
croata. Revendicari proprii:
Memoriu īnaintat Guvernului Romāniei pentru a se corecta scindarea
etnica nejustificata (includerea carasovenilor īngrupul de croati, si
nu sīrbi)
|