Centrul   Intercultural   2005

Centrul Intercultural un program complex cu profil de educaţie interculturală, dialog intercultural şi interreligios şi de publicaţii demarat în 1993, în parteneriat cu Fundaţia Heinrich Böll din Germania. Finanţatori: În anul 2005, Centrul Intercultural s-a bucurat de susţinerea financiară a Fundaţiei Charles Stewart Mott, a Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei, a Consiliului Europei prin Programul Confidence Building Measure, şi a Consiliului Judeţean Mureş. Parteneri: Centrul Cultural Maghiar, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Academia Evanghelică Transilvania, Forumul Democrat German, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Outward Bound Romania, Asociaţia România-Italia, uniunile minorităţilor naţionale, Centrul Diaconic de Tineret Ilieni.

A constat într-o serie de evenimente menite să reclădească încrederea într-un oraş care în martie 1990 a fost epicentrul unor confruntări etnice între români, maghiari şi romi. Săptămîna Toleranţei – organizată anual în perioada 19-25 martie – a avut o contribuţie substanţială în cei 16 ani în înfrîngerea prejudecăţilor şi în intensificarea încrederii şi cooperării între localnici printr-o serie de activităţi, după cum urmează:

• Expoziţie de pictură a şase artişti romi din Ungaria: „Rom-Art“. Organizată în colaborare cu Centrul Cultural Maghiar din România, expoziţia a adus sub ochii mureşenilor 27 de tablouri ale celor mai reprezentativi artişti de etnie romă din Ungaria, propunîndu-şi să ofere publicului larg posibilitatea de a ieşi din stereotipurile negative practicate zi de zi faţă de romi şi de a-I percepe altfel sau măcar de a-şi da seama că sînt necunoscuţii de  lîngă noi.
• Masă rotundă: „Interculturalitatea în liceele tîrgumureşene”, mediată de Ioana Roman, redactor şef al Antenei 1 Tg-Mureş, şi Kádár Magor, lector la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, dezbaterea s-a bucurat de participarea a numeroşi elevi de la Colegiul Naţional Papiu, Liceul Teoretic Bolyai Farkas, Colegiul Naţional Unirea şi Şcoala Normală Mihai Eminescu. Majoritatea celor prezenţi au fost de acord că lipsa de comunicare a constituit principala cauză a asperităţilor dintre cele două comunităţi care formează populaţia oraşului şi că ea se perpetuează pînă în prezent. Elevii au hotărît, de aceea, ca să se organizez într-un club al jurnaliştilor liceeni în cadrul căruia să poată depăşi această lipsă de comunicare.
• Dezbatere: „Legea minorităţilor naţionale”. Dezbaterea privind proiectul Legii minorităţilor naţionale organizată la Bucureşti, i-a pus faţă în faţă pe reprezentanţii minorităţilor naţionale, reprezentanţii unor isntituţii de stat, experţi, încercînd să repare astfel lipsa consultării prealabile a acestor grupuri de către iniţiatorii proiectului. În cursul discuţiilor au fost punctate neajunsurile de care suferă acest proiect de lege: definirea inconsecventă a minorităţilor, construcţia sa nedemocratică, îngrădirea participării la alegerii, omiterea unor drepturi garantate de tratatele internaţionale.

Manifestările reunite sub denumirea de Zilele Europa, constau într-o serie de activităţi concentrate asupra educaţiei pentru integrare europeană. În România, ţară candidată pentru integrare în UE, este necesar o înţelegere mai bună a instituţiilor şi mecanismelor Uniunii Europene de către cetăţeni. În caz contrar, integrarea europeană va suferi  de un deficit democratic semnificativ. În 2005, întîlnirile şi dezbaterile organizate s-au axat pe lipsa de transparenţă a autorităţilor, lipsa independenţei mass media, limitarea libertăţii de exprimare, abuzurile privind drepturile omului care pun în pericol procesul de integrare;
•    LPE în colaborare cu Asociaţia Italia-România, Consiliul Judeţean Mureş şi Pimăria Tg-Mureş, a organizat cea de-a XII-a ediţie a Crosului Pro Europa. Peste 400 de alergători au participat în concurs, iar numărul spectatorilor a depăşit 200. Participanţii au sosit din toate colţurile ţării, astfel exprimându-şi suportul pentru o convieţuire paşnică şi multilingvism.
Această ediţia a Crosului a fost dedicată libertăţii de exprimare – oriunde ar fi ea ameninţată în lume –,  solidarităţii cu ziariştii români ostateci în Irak la acea dată, precum şi  în memoria studentului italian Daniele Caiaffa.
• Celebrarea Zilei Europei a inclus o dezbatere intitulată „Parteneriatul dintre societatea civilă şi presă în sprijinul integrării europene”, o discuţie liberă cu jurnaliştii din presa scrisă şi audiovizuală tîrgumureşeană.
• LPE a participat la târgul organizaţiilor neguverna­mentale „Împreună pentru Comunitate” din judeţul Mureş cu un stand care prezenta departamentele şi activităţile desfăşurate de către organizaţie, şi care s-a constituit, în acelaşi timp, într-un punct de informare despre Uniunea Europeană sub genericul de „Europublicitate”. Ligii Pro Europa I s-a acordat Premiul presei mureşene în cadrul Balului organizaţiilor neguvernamentale din judeţul Mureş.
• Szokoly Elek şi Haller István au participat la o discuţie transmisă în direct cu privire la integrarea României în Uniunea Europeană găzduită de Radioson.

a avut loc la Sinagoga din Târgu-Mureş, fiind organizată în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Târgu-Mureş. Peste 200 liceeni de la patru licee locale au participat. După comemorare studenţii au vizitat monumentul Holocaustului unde au depus flori şi au aprins lumânări în memoria victimelor.

• 21 mai – conferinţă internaţională organizată de LPE la Cluj intitulată „Reforme amînate – reforme necesare pentru integrarea României în Uniunea Europeană”, care s-a dorit a fi o trecere în revistă problemele cu care se confruntă România în ceasul al 12-lea: o tranziţie a formelor fără fond şi că fondul problemei, structura statului, structura coerentă a sistemului politic, cu legislaţia electorală, cu reprezentarea diverselor comunităţi, inclusiv minoritară, nu sînt adecvate.
• 29 noiembrie – „Biserica Greco-Catolică: tradiţie şi perspective”, masă rotundă organizată în parteneriat cu Biblioteca Orăşenească Reghin. În faţa unei săli pline pînă la refuz, au vorbit preotul Ioan Roşca, conferenţiar dr. Marius Bucur (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj), conferenţiar dr. Alexandru Cistelecan (Universitatea Petru Maior, Tg-Mureş) şi Smaranda Enache (copreşedinte Liga Pro Europa).

Proiectul are ca scop formarea facilitatorilor interculturali în comunităţi multiculturale. În fiecare an, dintre cei 50-60 de candidaţi, studenţi, profesori, lideri ai organizaţiilor neguvernamentale, sînt selectaţi 20-25 de participanţi din toată ţara. La încheierea training-ului participanţii prezintă un eseu final şi primesc o diplomă de facilitator intercultural. Trainingul este gratuit şi are loc în diferite regiuni ale Transilvaniei, conform hărţii etnice şi lingvistice a regiunii. Trainingul are ca obiectiv introducerea studenţilor în specificităţile fiecărei comunităţi şi are o puternică dimensiune de prevenire a conflictelor. Îi ajută pe studenţi să depăşească prejudecăţile şi divizarea şi să descopere valoarea sporită a comunităţilor multiculturale în cea ce priveşte turismul şi dezvoltarea economică. Structura sesiunilor de training:
• Comunitatea germană – trecut, prezent şi viitor (21-27 noiembrie, Cisnădioara). Prima sesiune s-a concentrat asupra statutului şi rolul comunităţii germane în istoria şi cultura din Transilvania. Teme dezbătute: interculturalism/ multicultu­ralism, istoria germanilor din Transilvania, şvabii din Banat, forme de organizare politică a comunităţii germane, diversitatea comunităţilor germane, limbă şi costume populare ale comunităţii germane, strategia de viitor a tinerilor germani din România, caracteristicile arhitecturii germane din Transilvania, Crăciunul în comunităţile germane, rolul femeii în comunitatea germană, istoria educaţiei în limba germană în Transilvania şi Banat, continuităţi şi discontinuităţi în identitatea colectivă a saşilor din Transilvania. La sfîrşitul sesiunii de training a fost organizată o vizită de studiu de o zi  în cursul căreia participanţii au vizitat muzee, biserici, casteele şi alte relicve ale trecutului. În fiecare seară studenţii au participat la ateliere şi evaluare informală.
• Comunitatea maghiară – trecut, prezent şi viitor, sesiunea se concentrează asupra tradiţiilor şi perspectivele comunităţii maghiare, organizarea socială, specificitate religioasă şi lingvistică, organizare politică, şi management de conflict din perspectivă regională. Tematici: date demografice, multi­culturalism liberal, reconcilierea istorică româno-maghiară. Cursurile au fost completate de ateliere şi vizite de studiu.
• Profilul distinct al românilor din Transilvania (aprilie). Sesiunea s-a desfăşurat la Blaj  şi s-a încheiat cu un seminar la Tîrgu-Mureş. Sesiunea s-a concentrat asupra tradiţiilor româneşti din Transilvania, precum şi a prezentării diversităţii religioase din această provincie. Vizitele de studiu şi atelierele au oferit cadrul necesar întîlnirii cu autorităţile locale. Cursul festiv de absolvire a Academiei are loc la Tîrgu-Mureş unde participanţii primesc diploma de facilitatori interculturali.
În 2005 au avut loc ultimele două sesiuni ale ediţiei a VII-a; cea privind istoria şi cultura comunităţii maghiare şi cea privind istoria şi cultura comunităţii româneşti din Transilvania.

• Lansarea şi desfăşurarea proiectului pilot Academia Inter­culturală finanţată prin Programul Confidence Building Measures a Consiliului Europei şi care a avut un număr de 75 de beneficiari în final. Anunţurile au fost trimise la secretariatele universităţilor, la organizaţiile civice şi ale minorităţilor naţionale, think thank-uri, partide politice. Selectarea participanţilor a fost făcută de un juriu de 5 profesori universitari pe baza eseurilor, acordîndu-se o atenţie deosebită criteriei de oportunitate egală: echilibru între majoritate-minoritate, femei-bărbaţi şi reprezentare regională. A fost format un nou grup de 25 de participanţi dintre care marea majoritate erau deja implicaţi în activităţi ale organizaţiilor neguvernamentale, partide politice, universităţi şi mass media. La finalul celor trei sesiuni de pregătire, participanţii au avut ocazia de a invita cîte 3-4 colaboratori la sesiunea de diseminare, acesta avînd în final un număr 75 de beneficiari.

este o tabără de vară şi universitate informală de o săptămînă concentrată asupra democraţiei participatorii, rolul liderilor tineri în depăşirea trecutului comunist, tradiţiile multiculturale ale Transilvaniei, etc. A fost selectat un grup de 40 de tineri lideri civici sau politici dintre cei peste 180 de participanţi. Trainingurile, dezbaterile şi ateliere sînt conduse de către renumiţi analişti, profesori universitari, politologi, istorici, militanţi pentru drepturile omului. Universitatea oferă o şansă unică pentru majoritatea participanţilor de a petrece o săptămînă într-un grup etnic mixt, într-o comunitate secuiască omogenă şi relativ izolată. După încheierea taberei devine funcţională o reţea de absolvenţi (network of alumni), iar fiecare dintre participanţi este îndemnat să înceapă un mic proiect în comunităţile din care provind. Cursurile sînt completate de întîlniri informale cu comunitatea locală, vizite de studii, spectacole. Scopul principal al UVT este să ofere oportunitatea tinerilor factori de decizie să activeze într-un mediu democratic românesc nou şi să elaboreze politici publice sensibile la diversitatea regională, etnică şi de gen.
Teme dezbătute: noile provocări ale construcţiei europene – efectele asupra României, , efectele NU-ului franco-olandez asupra integrării României în UE, este proiectul european un proiect utopic?, adevărul despre trecut şi calitatea de membru UE, sistemul european de protecţie a drepturilor omului, soluţii juridice pentru reparaţii în cazul crimelor şi injustiţiilor comise de regimurile totalitare, procesul comunismului – prea devreme sau prea tîrziu?, comunism şi fascism – similitudini şi diferenţe, reforme amînate – reforme necesare în sistemul politic şi teritorial-administrativ al României, regionalizare şi autonomie – perspective transilvane, drepturile minorităţilor şi autonomia – mai presus „de standarde europene”?, reforma sistemului electoral şi politic, reforma structurii administrativ-teritoriale.
Cursurile au fost completate de ateliere, excursii, activităţi culturale. Majoritatea fişelor de evaluare completate de către participanţi au indicat o apreciere a cursurilor.
Personalităţile prezente la tabăra de vară: Daniel Barbu, Simina Tănăsescu, Liviu Ţîrău, Valentin Stan, Gabriel Andreescu, Nagy Mihály Zoltán, Marius Oprea, Dinu Zamfirescu, Smaranda Enache, Ruxandra Ivan, Kolumbán Gábor, Cristian Pîrvulescu, Bakk Miklós, Ovidiu Pecican, Szilágyi Zsolt, Szokoly Elek.