Centrul Intercultural 2004

Centrul Intercultural un program complex cu profil de educaţie interculturală, dialog intercultural şi interreligios şi de publicaţii demarat în 1993, în parteneriat cu Fund. Heinrich Böll din Germania. Finanţatori: În anul 2004, Centrul Intercultural s-a bucurat de susţinerea financiară a Fund. Heinrich Böll, a Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei şi AREDA-Elveţia. Parteneri: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Academia Evanghelică Transilvania, Forumul Democrat German, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Outward Bound Romania şi alţii

Săptămîna Toleranţei (Târgu-Mureş, martie 19-25), a constat într-o serie de evenimente menite să reclădească încrederea într-un oraş care în martie 1990 a fost epicentrul ciocnirilor etnice între români, maghiari şi romi. Săptămîna Toleranţei – organizată anual în perioada 19-25 martie – a avut o contribuţie substanţială în cei 15 ani în înfrîngerea prejudecăţilor şi în intensificarea încrederii şi cooperării între localnici printr-o serie de activităţi, după cum urmează:
•    Masă rotundă: „Rolul societăţii civile în îmbunătăţirea situaţiei comunităţii rome“. Peste 40 de reprezentanţi ai administraţiei publice locale, organizaţii neguver­namentale ale romilor, cît şi profesori au participat la discuţia care s-a concentrat asupra două teme: situaţia educaţională şi protecţia socială a romilor. Participanţii au analizat situaţia elevilor romi de la Liceul Pedagogic din Târgu-Mureş care au fost pe punctul de a abandona şcoala din cauza lipseibanilor. Recomandările formulate de către participanţi au fost trimise autorităţilor locale şi centrale. Liga Pro Europa a reuşit să identifice donatori privaţi pentru a-i ajuta pe elevii romi.
·•    Concurs intercultural: Peste 100 de elevi au participat în concursul intercultural organizat de LPE. Elevii au format echipe de cîte 4 persoane şi au parcurs un traseu care include cele mai cunoscute monumente culturale ale oraşului. Scopul competiţiei este să completeze curricula şcolară unde monumentele interculturale lipsesc.
•    Antisemitismul şi victimele sale. Dezbatere privind mesajul unui film prezentat la Cinema Tineretului. Peste 300 de persoane au participat la prezentarea filmului «Pianistul» de Roman Polanski; film ce prezintă drama Holocaustului din Polonia. După o introducere istorică, publicul a fost invitat să comenteze şi să dezbată tema Holocaustului.

• „Experienţele bune şi rele ale convieţuirii – toleranţa religioasă”, masă rotundă organizată în parteneriat cu Eparhia Bisericii Reformată. Peste 50 de preoţi din toată ţara au participat la dezbatere şi au prezentat cazurile de succes din comunităţi locale în care servesc.
• Dezvoltare comunitară. Prezentarea publică a cărţii „Târgu-Mureş – oraş al Art Nouveau-ului” de către arhitecta Mariana Celac. Studiul comparativ elaborat de Domnia sa s-a axat pe o prezentare în paralel a oraşului Târgu-Mureş şi a cîtorva oraşe din Spania şi Franţa.
• Concert pentru 300 de studenţi. Codex Music Team a prezentat muzică a barocă din Franţa, Anglia, Ungaria şi Romania.
Zilele Europa (9-10 mai) constă într-o serie de activităţi concentrate asupra educaţiei pentru integrare europeană. În România, ţară candidată pentru integrare în UE, este necesar o înţelegere mai bună a instituţiilor şi mecanismelor Uniunii Europene de către cetăţeni. În caz contrar, integrarea europeană va suferi  de un deficit democratic enorm. În 2004, întîlnirile şi dezbaterile organizate s-au axat pe abaterile autorităţilor, lipsa independenţei mass media, limitarea libertăţii de exprimare, abuzurile privind drepturile omului care pun în pericol procesul de integrare;

•    S-a organizat cea de-a XI-a ediţie a Crosului Pro Europa. Peste 360 de alergători au participat în concurs, iar numărul spectatorilor a depăşit 200. Participanţii au sosit din toate colţurile ţării, astfel exprimându-şi suportul pentru o convieţuire paşnică şi multilingvism.
• Celebrarea Zilei Europei a inclus o dezbatere asupra procesului de integrare. Cu această ocazia LPE şi-a desemnat trei noi membri de onoare: Doinea Cornea, o activistă binecunoscută de drepturile omului şi opozant al regimului lui Ceauşescu, Kató Béla, preşedintele Fundaţiei Sapientia şi fondatorul fundaţiilor LAM şi KIDA, şi Gerhard Möckel, fondatorul Centrului Intercultural de la Turnişor.
Comemorarea Kristallnacht-ului (9 noiembrie) a avut loc la Sinagoga din Târgu-Mureş, fiind organizată în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Târgu-Mureş. Peste 310 liceeni de la patru licee locale au participat. După comemorare studenţii au vizitat monumentul Holocaustului unde au depus flori şi au aprins lumânări în memoria victimelor.
Forum Intercultural (17 decembrie). Cea de-a a XII-a ediţie a forumului, intitulat „Dimensiunea regională a integrării europene”, a fost organizat la Iaşi în colaborare cu Institutul de Istorie A.D.Xenopol (Iaşi) şi Grupul Provincia (Cluj). Dezbaterea a avut scop găsirea unor idei inovatoare de către societatea civilă cu privire la descentralizare, dezvoltare regională şi controlul finanţelor regionale. De asemenea, a constituit o oportunitate pentru transferul expertizei şi experienţei filialei LPE de la Cluj şi a Grupului Provincia la Iaşi, capitala regiunii Moldova.
Ziua Minorităţilor Naţionale, dezbatere organizată cu ocazia Zilei Minorităţilor Naţionale la Iaşi, intitulată: “Sistemul legislativ de protecţie a minorităţilor naţionale: progrese şi lacune”, în vederea evaluării politicilor publice pentru protecţia minorităţilor naţionale în regiunea Moldova. Au participat   reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din Moldova, ai autorităţilor locale, mass media. LPE a prezentat bunele practici din Transilvania în vederea construirii unui dialog coerent între majoritate şi minorităţi.

Academia Interculturală Transylvania are ca scop formarea facilitatorilor interculturali în comunităţi multiculturale. În fiecare an, dintre cei 50-60 de candidaţi, studenţi, profesori, lideri ai organizaţiilor neguvernamentale, sînt selectaţi 20-25 de participanţi din toată ţara. La încheierea training-ului participanţii prezintă un eseu final şi primesc o diplomă de facilitator intercultural. Trainingul este gratuit şi are loc în diferite regiuni ale Transilvaniei, conform hărţii etnice şi lingvistice a regiunii. Trainingul are ca obiectiv introducerea studenţilor în specificităţile fiecărei comunităţi şi are o puternică dimensiune de prevenire a conflictelor. Îi ajută pe studenţi să depăşească prejudecăţile şi divizarea şi să descopere valoarea sporită a comunităţilor multiculturale în cea ce priveşte turismul şi dezvoltarea economică. În 2004 CI s-a a lansat cea de-a a şaptea ediţie. Sesiunile de training a avut loc după cum urmează:
 • Comunitatea maghiară – trecut, prezent şi viitor (februarie, Cluj şi Odorheiul-Secuiesc), sesiunea  s-a concentrat asupra tradiţiile şi perspectivele comunităţii maghiare, organizarea socială, specificitate religioasă şi lingvistică, organizare politică, şi management de conflict din perspectivă regională. Tematici: date demografice, multi­culturalism liberal, reconcilierea istorică româno-maghiară. Cursurile au fost completate de ateliere şi vizite de studiu.
• Profilul distinct al românilor din Transilvania (aprilie). Sesiunea s-a desfăşurat la Blaj  şi s-a încheiat cu un seminar la Tîrgu-Mureş. Sesiunea s-a concentrat asupra tradiţiilor româneşti din Transilvania, precum şi a prezentării diversităţii religioase din această provincie. Vizitele de studiu şi atelierele au oferit cadrul necesar întîlnirii cu autorităţile locale. Cursul festiv de absolvire a Academiei a avut loc la Tîrgu-Mureş. Participanţii şi-au prezentat eseurile şi proiectele interculturale şi au primit diploma de facilitatori interculturali.
• Lansarea celei de-a a 7-a ediţii a Academiei Inter­culturale Transsylvania (Septembrie). Anunţurile au fost afişate la secretariatele universităţilor, la organizaţiile civice şi ale minorităţilor naţionale, think thank-uri, partide politice. Peste 60 de candidaţi au şi-au trimis aplicaţiile şi eseurile. În paralel, bord-ul CI a revăizuit curricula şi lista referenţilor AIT.
• Selectarea participanţilor (Octombrie) a fost făcută de un juriu de 5 profesori universitari pe baza eseurilor, acordîndu-se o atenţie deosebită criteriei de oportunitate egală: echilibru între majoritate-minoritate, femei-bărbaţi şi reprezentare regională. A fost format un nou grup de 20 studenţi dintre care marea majoritate erau deja implicaţi în activităţi ale organizaţiilor neguvernamentale, partide politice, universităţi şi mass media.
• Comunitatea germană – trecut, prezent şi viitor (21-27 noiembrie, Cisnădioara). Prima sesiune s-a concentrat asupra statutului şi rolul comunităţii germane în istoria şi cultura din Transilvania. Teme dezbătute: interculturalism/ multicultu­ralism, istoria germanilor din Transilvania, şvabii din Banat, forme de organizare politică a comunităţii germane, diversitatea comunităţilor germane, limbă şi costume populare ale comunităţii germane, strategia de viitor a tinerilor germani din România, caracteristicile arhitecturii germane din Transilvania, Crăciunul în comunităţile germane, rolul femeii în comunitatea germană, istoria educaţiei în limba germană în Transilvania şi Banat, continuităţi şi discontinuităţi în identitatea colectivă a saşilor din Transilvania. La sfîrşitul sesiunii de training a fost organizată o vizită de studiu de o zi  în cursul căreia participanţii au vizitat muzee, biserici, casteele şi alte relicve ale trecutului. În fiecare seară studenţii au participat la ateliere şi evaluare informală.

Universitatea de Vară Transsylvania (UVT) (Ilieni, 21-26 iulie) este o tabără de vară şi universitate informală de o săptămînă concentrată asupra democraţiei participatorie, rolul liderilor tineri în depăşirea trecutului comunist, tradiţiile multiculturale ale Transilvaniei, etc. A fost selectat un grup de 50 de tineri lideri civici sau politici dintre cei peste 200 de participanţi. Trainingurile, dezbaterile şi ateliere sînt conduse de către renumiţi analişti, profesori universitari, politologi, istorici, militanţi pentru drepturile omului. Universitatea oferă o şansă unică pentru majoritatea participanţilor de a petrece o săptămînă într-un grup etnic mixt, într-o comunitate secuiască omogenă şi relativ izolată. După încheierea taberei devine funcţională o reţea de absolvenţi (network of alumni), iar fiecare dintre participnaţi este îndemnat să înceapă un mic proiect în comunităţile din care provind. Cursurile sînt completate de întîlniri informale cu comunitatea locală, vizite de studii, spectacole. Scopul principal al UVT este să ofere oportunitatea tinerilor factori de decizie să activeze într-un mediu democratic românesc nou şi să elaboreze politici publice sensibile la diversitatea regională, etnică şi de gen.
Teme dezbătute: lărgirea Uniunii Europene şi noile frontiere, identităţi competitive şi/sau complementare: identitate europeană, naţional şi regională, entităţi regionale economice în procesul de descentralizare, 2008 – către un vot regional. Cursurile au fost completate de ateliere, excursii, activităţi culturale. Majoritatea fişelor de evaluare completate de către participanţi au indicat o apreciere a cursurilor. O infimă parte a participanţilor şi-au exprimat opoziţia faţă de idea regionalismului şi faţă de lărgirea drepturilor minorităţilor, cum ar fi autonomia.

Altera este publicaţia de frunte a Ligii PRO EUROPA, bucurîndu-se de o mare recunoaştere din partea cititorilor. Publicată începînd din 1995, ea este singura revistă românească consacrată alterităţii, multiculturalismului şi drepturilor minorităţilor. Ea a devenit în timp un important lider de opinie avînd o voce unică şi un impact semnificativ asupra dezbaterilor pe marginea reformelor ce se răsfrîng asupra drepturilor omului şi minorităţilor.
Altera 24, sub titlul Identităţi – structuri şi caracteristici, cuprinde 200 de pagini de studii şi eseuri în care, în contextul integrării europene, identitatea este văzută sub un întreit aspect: regional, naţional, european, în dimensiunea sa regională şi lingvistică, în relaţie cu cetăţenia şi formarea statului.

Caietele Academiei Interculturale Transsylvania (primul număr al unei publicaţii anuale) conţine eseuri şi studii de caz elaborate de studenţii Academiei. Volumul conţine 160 de pagini şi a fost publicat în 250 de exemplare.
Publicaţiile Editurii Pro Europa sunt distribuite gratuit din cauza resurselor financiare limitate ale beneficiarilor: studenţi, cadre didactice universitare, ONG-uri, biblioteci universitare. Foarte puţine exemplare sunt vîndute în librării.