Central
Intercultural un program complex cu profil de educaţie interculturală,
dialog intercultural şi interreligios şi de publicaţii demarat în 1993,
în parteneriat cu Fundaţia Heinrich Böll din Germania.
Finanţatori:
În anul 2003, Centrul Intercultural s-a bucurat de susţinerea
financiară a Fundaţiei Heinrich Böll din Germania şi a beneficiat de
suportul unor sponsori ca Primăria Târgu-Mureş, Selgross, Fundaţia
Tinerilor Orfani.
Parteneri: Centrul de Resurse pentru Diversitate
Etnoculturală, Academia Evanghelică Transilvania, Forumul Democrat
German, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de romi, EFA, Outward
Bound Romania şi alţii
În anul 2003, Centrul Intercultural a
desfăşurat activităţi la nivel comunitar (grass-roots), activităţi la
nivel regional, naţional şi internaţional: ateliere, seminarii,
conferinţe, sesiuni de formare, universităţi de vară precum şi
activitate editorială.
Numărul beneficiarilor direcţi ai acestor manifestări a fost de 3085 după cum se observă şi în graficul de mai jos:
1. La nivel comunitar, Centrul Intercultural a continuat organizarea activităţilor devenite tradiţionale:
• Săptămâna Toleranţei
(17 –23 martie) concepută ca un memento al conflictului interetnic din
martie ’90, sub forma unei pledoarii eficiente pentru toleranţă,
respect reciproc, cooperare, ediţia a VIII a Săptămînii Toleranţei a
inclus manifestări artistice, culturale şi comunitare: prezentare
de film (Trenul vieţii de Radu Mihăileanu), expoziţie de artă plastică
(Oglindă a culturii romilor), concert de muzică Klezmer la Sinagoga din
Târgu-Mureş, concert de orgă la Biserica Evanghelică din Sighişoara
precum şi spectacolul de teatru Lebensraum, spectacol susţinut de
studenţii Academiei de Artă Teatrală Bucureşti.
• Zilele Europei (9
– 16 mai) dedicate integrării europene, au inclus campanii de
publicitate, dezbateri publice (2007 o dată reală pentru integrarea
României în Uniunea Europeană? Uniunea Europeană şi integrarea României
la Târgu-Mureş şi Conferinţa Tinerilor în Europa la Satu Mare ),
spectacole de teatru precum şi Crosul PRO EUROPA ajuns la ediţia a X-a.
• Comemorarea Kristallnacht-ului
la Târgu-Mureş realizată anual în colaborare cu Comunitatea Evreilor
este manifestarea Centrului Intercultural inclusă în reţeaua UNITED
împotriva rasismului şi antisemitismului. Comemorarea se bucură în
fiecare an de participarea liceenilor târgumureşeni. În premieră,
comemorarea din acest an a inclus şi experimentul teatral Seară fără
aplauze.
• Ziua Minorităţilor Naţionale.
Desemnată în 1998 la propunerea Ligii PRO EUROPA, Ziua de 18 decembrie
constituie un prilej de reliefare a importanţei comunităţilor
minoritare în dezvoltarea societăţii. Broşura diseminată cu această
ocazie a inclus date privind comunităţile minoritare din România.
2. În cadrul activităţilor comunitare,
prin realizarea de parteneriate cu alţi actori ai sferei civice s-au
mai organizat:• Memorialul revoluţiei din decembrie, manifestare în
parteneriat cu Asociaţia Memorialul Revoluţiei din Decembrie din
Timişoara ce a constituit o rememorare a principiilor revoluţionarilor
timişoreni precum şi a situaţiei drepturilor şi libertăţilor
fundamentale în 2004.
• Tabăra de Vară Scena realizată de Fundaţia Scena a propus la cea de-a doua ediţie piesa F.451 după Ray Bradbury.
3. În ceea ce priveşte activităţile la nivel regional şi internaţional (ateliere,
seminarii, conferinţe, sesiuni de formare, universităţi de vară), în
2003 acestea s-au bucurat de participarea unui număr de 250 de experţi,
universitari, personalităţi ale vieţii publice:
În 2003 Central Intercultural a organizat:•
Dezbaterea: Dezvoltarea regională şi descentralizarea administrativă
(Cluj, ianuarie) care a urmărit găsirea soluţiilor oportune de
diseminare a acestor idei în rîndul factorilor de decizie. Dezbaterea a
fost urmată, a doua zi, de o conferinţă de presă la care au participat
peste 20 de jurnalişti.
• Masa rotundă: Metamorphosis Transsylvaniae
– Intelectualii maghiari din Transilvania şi destinul comunităţii
(Târgu-Mureş, martie) o dezbatere despre viitorul comunităţii maghiare
şi rolul intelectualilor în formarea acestui viitor.
• Colocviul:
Extremismul în România de azi (Târgu-Mureş, martie) organizat la nivel
naţional pentru a analiza şi dezbate tendinţele extremiste din România.
Prezentările au fost realizate de Gabriel Andreescu, Péter Bányai,
Adrian Moraru, Andrei Roth, Bíró Béla şi Haller István.
• Masa
rotundă: Libertatea religioasă şi integrarea europeană, (Cluj, iunie)
organizată în Cluj la Facultatea de Studii Europene. Luînd în discuţie
situaţia respectării libertăţii religioase în România, manifestarea a
reunit reprezentanţi ai bisericilor din Cluj: ortodocşi,
greco-catolici, catolici, reformaţi, evanghelici, baptişti, adventişti
precum şi reprezentanţi ai societăţii civile. Aceştia au luat în
discuţie relaţiile dintre biserică şi stat, valorile promovate de
biserici precum şi situaţia Bisericii Române Unite.
• Seminar
internaţional: Forumul Central European de Integrare şi Regionalizare,
(Cluj, septembrie) realizat în parteneriat cu EFA, Asociaţia Provincia
şi Liga Transilvania Banat la Cluj cu participarea experţilor în
regionalizare din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi România.
Seminarul s-a axat pe promovarea valorilor regionale şi pe dezvoltarea
procesului de descentralizare în special în ceea ce priveşte
competenţele decizionale.
• Forumul Intercultural, ediţia a XI-a:
Utilizarea limbilor minoritare în emisiunile de radio şi televiziune
(Sinaia, decembrie) Participanţii, reprezentanţi ai uniunilor
minorităţilor naţionale, realizatori de emisiuni de radio şi
televiziune, reprezentanţi ai unor instituţii publice precum şi ai
Guvernului României, au discutat nevoia dezvoltării şi
profesionalizării emisiunilor în limba maternă. Participanţii au propus
o serie de recomandări ce urmează să fie expediate factorilor de
decizie.
4. Componenta educaţională a Centrului Intercultural a inclus în 2003 două programe anuale:• Academia Interculturală Transsylvania
În
primul semestru al anului 2003. Central Intercultural a finalizat cea
de-a V-a ediţie a Academiei Interculturale Transsylvania, cel mai
important program de educaţie interculturală a Ligii PRO EUROPA iar în
cel de al doilea semestru a demarat ediţia a VI-a acestui program.
Sesiunea
maghiară s-a desfăşurat la Cluj şi Şumuleu Ciuc în februarie şi s-a
concentrat pe locul şi rolul comunităţii maghiare în istoria şi cultura
transilvană, ca şi pe problemele economice, sociale şi politice. Au
conferenţiat, printre alţii: Szabó Ödön, Veres Valér, Pozsony Ferenc,
Kémenes Lóránd, Hegyi István, Simény Domokos, Horváth István,
Tánczos Vilmos, Ungváry Zrínyi Imre, Ráduly Róbert, Horváth Andor,
Szilágyi N. Sándor. În fiecare seară au fost susţinute – de către
„academicieni“ cursuri de iniţiere în limba maghiară. La sfîrşitul
programului o excursie de studiu de o zi a fost organizată pe traseul:
Miercurea Ciuc – Odorheiul Secuiesc – Corund unde participanţii au avut
ocazia să viziteze muzee, biserici, cetăţi şi alte artefacte ale
comunităţii maghiare în Ardeal.
Sesiunea românească s-a
desfăşurat la Blaj şi Târgu-Mureş în luna mai. Sesiunea a fost dedicată
statutului şi rolului comunităţii româneşti, istoriei şi culturii
românilor ardeleni. De asemenea programul a oferit posibilitatea
participanţilor de a cunoaşte şi alte două comunităţi transivane: romii
şi armenii. Programul a inclus cursuri şi ateliere de lucu susţinute
sau facilitate de Ovidiu Pecican, Laura Stanciu, Adrian Basarabă, Rus
Anton, Aurel Pantea, Gheorghe Gorun, Lucian Kovács Năstasă, Anca
Ghinea, Dan Doghi, Spielmann Mihály. Studenţii au avut posibilitatea de
a participa la două dezbateri publice: la Alba Iulia, au participat la
Forumul Regional iar în Târgu-Mureş la dezbaterea „Criteriile politice
ale integrării şi importanţa lor în procesul de integrare“, dezbatere
organizată în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Diversitate
Etnoculturală. La sfîrşitul acestei sesiuni studenţii au organizat o
masă rotundă pe tema interculturalismului şi multiculturalismului. La
cea de-a V-a ediţie a AIT, aşa cum s-a arătat în formularele de
evaluare, studenţii au apreciat programul bine închegat, bine organizat
precum şi cunoştinţele şi informaţiile primite aici.
Sesiunea
germană: în luna octombrie s-a realizat selecţia participanţilor la cea
de-a VI-a ediţie a Academiei Interculturale Transsylvania. 20 de tineri
politicieni, istorici, sociologi, studenţi, profesori au constituit
noul grup. Prima sesiune a fost găzduită de Academia Evanghelică Sibiu
în luna noiembrie. Sesiunea s-a axat pe statutul şi rolul comunităţii
germane în cadrul unor cursuri şi ateliere susţinute de Smaranda
Enache, Szokoly Elek, Zeno Pinter, Hannelore Baier, Paul Philippi,
Dietrich Galter, Mircea Suhăreanu, Benjamin Józsa, Hermann Fabini,
Nicolae Teşculă, Winfried Ziegler, Annelise Thudt, Martin Bottesch şi
Beatrice Ungar. Atelierul de dansuri populare germane şi excursia de
studiu la Mediaş, Biertan, Sighişoara şi Slimnic au completat această
săptămînă.
• Universitatea de vară Transsylvania Cea
de-a doua ediţie a UAT s-a desfăşurat între 28 iulie şi 2 august
la Centrul Ecumenic de Tineret din Ilieni cu participarea a 40 de
tineri politicieni, jurnalişti şi studenţi, români, maghiari şi romi.
Temele dezbătute, de maximă actualitate („Integrarea europeană între
retorică şi deficit democratic“, „Prelucrarea critică a trecutului
comunist — o condiţie a viitorului“, „Transilvania identităţi multiple
— complementaritate sau concurenţă“ şi „Regionalizarea României în
context european“) s-au bucurat de participarea experţilor în
domeniu Zoe Petre, Szilágyi Zsolt, Cristian Preda, Anton
Niculescu, Smaranda Enache, Adrian Niculescu, Hannelore Baier, Marius
Oprea, Ionuţ Ştefan Traian, Adrian Cioroianu, Szokoly Elek, Horváth
Andor, Ovidiu Pecican, Paul Philippi, Bíró Béla, Zeno Fodor, Mircea
Suhăreanu, Bakk Miklós, Molnár Gusztáv, Kolumbán Gábor, Sabin Gherman,
Caius Dobrescu. Programul universităţii a fost completat de excursie de
studiu, seară de poezie, concert de muzică renascentistă, curs de dans
medieval şi concert de jazz.
În 2003 numărul beneficiarilor direcţi ai Centrului Intercultural a continuat linia ascendentă a anilor precedenţi:
