::  Misiune :: Istoric :: Statut :: Membrii :: Structura :: Rapoarte anuale ::  Donaţii :: 2% ::  Comunicate :: Contact ::




Caietele Academiei Interculturale Transsylvania 2004

Acest volum conţine 16 eseuri şi studii de caz realizate de absolvenţii Academiei Interculturale Transsylvania, ediţia a VI-a, 2003/2004

Program coordonat de: Laura Ardelean
Editor coordonator: Szokoly Elek
Redactor: Doina Baci
Grafica coperţilor: Alexandru Cistelecan

Cuprins

n loc de prefaţă

Eseuri
Silviu Bratu: Educaţia interculturală – parte integrantă a politicilor ce vizează comunitatea romă
Liviu Brătescu: Romnia – un spaţiu al multiculturalităţii?
Răzvan Burleanu: Dileme identitare
Lucia Creţu: Percepţia interculturalităţii din perspectiva educaţională
Aida Pastor: Consideraţii privind identitatea etnică
Prunel Katalin: Drepturile minoritare – drepturi individuale sau drepturi colective?
Ana Gabriela Popescu: Minorităţile n relaţiile internaţionale
Szvuj va-Mria: Identitate, naţionalism şi interculturalitate la maghiarii din Transilvania

Studii de caz
Botha Gyrgy Lrnt: Aspecte privind identitatea şi simbolistica naţională n cinematografia europeană şi romnească
Corina Bucea: Comunitatea evreiască din Alba Iulia n contextul transilvănean
Cosmin Budeancă: Crăciunul n comunităţile germane din zona Orăştiei n secolul XX
Ambruş Burcea: Tradiţiile, valorile şi modul de viaţă al gaborilor
Adriana Dobndă: Legionarismul după 1989
Marius Ivaşcu: Interculturalitate n mediul de afaceri
Iosif Maiorciac: Funka
Andrei Muraru: Un trg bătrn şi o lume dispărută: comunitatea evreiască din Iaşi. Cteva note
sus

Prezentarea autorilor

n loc de prefaţă

Pluriculturalitatea – caracteristică ireversibilă a societăţilor europene – constituie premisa necesară şi suficientă realizării educaţiei interculturale n adevăratul sens al noţiunii. Scopul esenţial al educaţiei interculturale este printre altele de a conştientiza individul de comunitatea sau comunităţile născute de culturi specifice n care sau lngă care vieţuieşte. Internaţionalizarea economică a creat drept „antidot” n imaginarul colectiv o rentărire a referenţei etnice (apartenenţa etnică sau lingvistică) sau teritorial-regională. Transilvania ca spaţiu multicultural trebuie să-şi găsească echilibrul just ntre diversitatea culturală şi coeziunea socială. Naţional comunismul, care a forţat uniformizarea, nu a făcut dect să creeze sau să alimenteze prejudecăţi sau stereotipii. Discursul naţionalist postdecembrist modelat mai mult sau mai puţin profesionist pentru a ascunde penuria de propuneri electorale, a ntărit şi dezvoltat o pleiadă de aşa-zise pericole venite, cum altfel, din snul comunităţilor minoritare. Societatea civilă a răspuns cu proiecte de educaţie interculturală, chiar dacă puţine ca număr şi reduse ca impact.
Un astfel de proiect pilot, demarat n 1998, este şi Academia Interculturală Transsylvania ajunsă la ediaţia a VI-a. Susţinut financiar de fundaţiile Heinrich Bll din Germania şi Charles Stewart Mott (ediţiile I-V) şi AREDA Elveţia (ediţia a VI-a), Academia Interculturală Transsylvania urmăreşte crearea, la tinerii multiplicatori, a interesului şi motivaţiei pentru cultura, istoria şi tradiţiile comunităţilor din Transilvania, descoperirea similarităţilor regionale şi a diversităţii. Academia Interculturală Transsylvania ncurajează formarea unor atitudini tolerante şi diseminarea acestora n societate.

Academia Interculturală Transsylvania se desfăşoară anual. Este compusă din trei sesiuni tematice, dedicate fiecare unei comunităţi din Transilvania: romnească, maghiară, germană. Fiecare sesiune durează 6-7 zile şi are loc ntr-o localitate relevantă pentru comunitatea respectivă. Sesiunile cuprind cursuri de istoria, cultura, spiritualitatea comunităţilor respective, seminarii, eseuri, nvăţarea unor noţiuni elementare de limbă şi literatură.

Fiecare sesiune este completată cu o excursie n zona reprezentativă a comunităţii, ceea ce permite studenţilor, adesea pentru prima dată n viaţă, să ia contact cu diversitatea culturală concretă a Transilvaniei.
Participanţii sunt studenţi sau absolvenţi ai diferitelor profile din ntreaga ţară, care arată interes pentru cunoaşterea istoriei şi culturii spaţiului transilvan, care dovedesc implicare n viaţa politică, n cadrul societăţii civile sau n media. Selecţia participanţilor se face de către un juriu independent la nceputul fiecărei noi ediţii şi constă n evaluarea eseurilor, a scrisorilor de intenţie pe care aceştia le redactează. Participarea la diferitele sesiuni este gratuită. Studenţii au obligaţia de a urma cursurile, a prezenta eseuri, a participa activ la dezbateri.
Referenţii sunt selectaţi dintre experţii şi personalităţile cu cea mai adecvată cunoaştere a temelor abordate. Ei susţin cursuri interactive. Printre cei care au conferenţiat pnă n prezent i amintim pe: Alexandru Cistelecan, Paul Philippi, Spielmann Mihly, Pompiliu Teodor, Claude Karnoouh, Smaranda Enache, Horvth Andor, Tom Gallegher, Renate Weber, Ungvry Zrnyi Imre, Gabriel Andreescu, Kolumbn Gbor, Gheorghe Gorun, Molnr Gusztv, Paul Niedermaier, Szokoly Elek, Hermann Fabini, Ovidiu Pecican, Szilgyi N. Sndor, Daniel Vighi, Demny Lajos, Cristian Barta, Horvth Istvn, Traian Ştef, Egyed kos, Dan Culcer, Csky Boldizsr, Ioan Mitrofan, Zeno Pinter, Luminiţa Bărbulescu Wallner, Salat Levente, Luminiţa Cioabă, Szab dn, Pozsony Ferenc, Marius Turda, Hannelore Baier, Aurel Pantea, Wolfgang Wittstock, Lucian Kovcs Năstasă, Rbert Rduly şi mulţi alţii.
La sfrşitul unei ediţii, studenţii care au respectat condiţiile de frecvenţă şi activitate, primesc o diplomă de absolvire care probează calificarea lor n probleme interculturale privind Transilvania. Printre studenţii edţiilor de pnă acum se numără secretari de stat, experţi parlamentari, lectori universitari, jurnalişti, analişti politici, funcţionari publici, etc.
Caietele Academiei Interculturale Transsylvania reprezintă materializarea iniţiativei studenţilor ediţiei a VI-a, 2003/2004. Inspiraţi de cursurile şi atelierele desfăşurate n cadrul Academiei Interculturale Transsylvania, ei au dezvoltat cte o temă legată de interculturalitate. Lucrarea se structurează n două părţi. Prima include opt eseuri teoretice ce acoperă teme precum educaţia interculturală, percepţia interculturalităţii, consideraţii privind identitatea etnică, drepturile minorităţilor, identitate şi naţionalism, iar partea a doua, mai practică, include un număr de opt studii de caz care vizează fie studierea unor comunităţi etnice sau lingvistice (evreii, şvabii, gaborii cu pălărie), fie opinii ale studenţilor referitoare la interculturalitatea n mediul de afaceri romnesc sau asupra dezvoltării mişcării legionare după 1989 n Romnia.

Fără a avea pretenţii „academice”, cele 16 materiale sunt o invitaţie adresată de tinerii absolvenţi posibililor studenţi pentru a descoperi binefacerile şi barierele convieţuirii cu CELĂLALT şi a dovedi că alianţa ntre raţiune, libertate şi istorie este una viabilă şi – n condiţiile de astăzi – necesară.

Laura Ardelean

sus