::  Misiune :: Istoric :: Statut :: Membrii :: Structura :: Rapoarte anuale ::  Donaţii :: 2% ::  Comunicate :: Contact ::


     
P o z i ţ i a    L i g i i    P R O    E U R O P A    p r i v i n d    c a z u l
retrocedării Liceului Bolyai Farkas


    Liga PRO EUROPA consideră că dezbaterea din jurul liceului Bolyai Farkas este īn primul rīnd o chestiune de restituţie. Restituirea Liceului Bolyai către comunitatea maghiară reformată din Tārgu-Mureş căreia īi aparţinuse timp de peste 400 de ani face parte din pachetul de restituţii la care s-au angajat guvernările democratice post-revoluţionare, asemenea retrocedărilor proprietăţilor persoanelor fizice sau comunităţilor etnice şi religioase. Proprietatea este garantată de Constituţie Romāniei.
    Īn acelaţi timp, este vorba de aplicarea prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor, semnată şi ratificată de Romānia, privind respectarea patrimoniului cultural ale acestora conform art.5, secţiunea II. Angajamentele internaţionale ale Romāniei obligă.
    Din punct de vedere politic este o chestiune de reparaţie. Liceul Bolyai Farkas este o entitate cultural-educativă simbolică a comunităţii maghiare din Romānia. Ea a fost confiscată de puterea comunistă, iar Nicolae Ceauşescu a impus şi aici modelul său naţional-comunist de asimilare forţată a comunităţilor minoritare.
    Evenimentele din martie 1990 au dat o coloratură etnică unei probleme de restituţie a proprietăţii. Cercuri politice interesate īn salvarea privilegiilor puse īn pericol de revoluţie, care pe parcursul celor 12 ani s-au opus constant democratizării ţării, restituirii proprietăţilor, excluderii securiştilor din structurile de stat, integrării Romāniei īn instituţiile euro-atlantice etc. au deturnat procesul legitim de retrocedare şi reparaţie īn direcţia creării conflictelor interetnice.
    Īn acest moment evenimentele sīnt aţīţate de aceleaşi forţe care doresc să creeze animozităţi īnainte de summit-ul de la Praga pentru a induce īn opinia publică internaţională că Romānia nu este un stat democratic, fiind incapabil să-şi respecte angajamentele internaţionale şi să menţină armonia dintre cetăţeni şi comunităţi. Este foarte important ca persoanele cu convingeri democratice şi proeuropene să nu cadă īn această capcană.
    PSD a acţionat de această dată corect īn sensul intereselor majore ale societăţii romāneşti şi este regretabil că opoziţia democratică (PNL, PD, PNŢCD) a fost incapabilă să formuleze o politică coerentă privind relaţiile interetnice şi se situează pe poziţii mai apropiate de PRM sau PUNR īn această chestiune decīt de valorile europene. Este regretabilă absenţa unui consens politic asupra valorilor democratice fundamantale.
    Opinia Ligii PRO EUROPA este că e nevoie de mai multă īnţelepciune şi flexibilitate din partea comunităţii locale. Sīntem īn favoarea restabilirii proprietăţii comunităţii maghiare reformate, a restituirii şi reparaţiei pentru injustiţia comunistă suferită, īn acelaşi timp considerăm că trebuie optat pentru o soluţie graduală, trebuie evitat ca o injustiţie să fie corectată prin alta. Avīnd īn vedere obligaţiile contractuale ale conducerii liceului Bolyai Farkas şi Inspectoratului Şcolar Judeţean cu profesorii şi elevii de la secţia romānă, aceştia trebuie să aibă posibilitatea să absolve liceul īn care s-au īnscris. Īn paralel să se iniţieze procesul de restituire prin restabilirea şi garantarea caracterului de liceu cu limbă de predare maghiară, iar din anul şcolar 2002-2003 să se facă īnscrieri numai pentru clase cu limbă de predare maghiară.
    Liga PRO EUROPA invită la reţinere şi cumpătare, la utilizarea cu precădere a diplomaţiei şi dialogului civic, decent şi constructiv. Īn Romānia există 66 de şcoli cu limba de predare īn limba unor minorităţi naţionale. Īn acelaşi timp există un important program de restituiri către comunităţile etnice, religioase, precum şi persoanelor fizice. Restuirea Liceului Bolyai Farkas nu este decīt un caz de reparaţie pe lista retrocedărilor, alături de celelalte instituţii similare. Mīndria de a fi tīrgumureşan constă şi īn mīndria de şterge de pe obrazul acestui oraş un stigmat pe care i l-au pus forţe marginale antieuropene şi antiromāneşti. Cartea noastră de vizită şi dezvoltarea oraşului nostru a avut destul de suferit īn aceşti 12 ani din pricina lor. Ajunge!


Tārgu-Mureş, la 16 aprilie 2002