C o n c l u z i i l e p r o i e c t u l u i „Politică pe bani publici”
Datorită situaţiei politice complexe din judeţul Mureş, din care
rezultă coaliţii şi coalizări ad-hoc īntre cele mai diverse formaţiuni
politice, fenomenul utilizării banilor publici īn politică este greu de
urmărit, īntrucīt nu este clar cine se află īn opoziţie şi cine se află
la putere. UDMR a obţinut cele mai multe voturi la diferitele alegeri,
celelalte partide īnsă realizează coaliţii īmpotriva UDMR, prin urmare
UDMR ajunge să fie, īn multe situaţii, īn opoziţie. Parteneriatul
PSD-UDMR complică şi mai mult această situaţie.
Nu se cunosc cazuri de utilizare a fondurilor publice cu scopuri
politice īntr-o serie de domenii care au fost studiate: nu au fost
descoperite influenţe politice īn acordarea creditelor, pierderi ale
companiilor ce alimentează bugete de partid, se cunosc doar īncercări
de deturnări de fonduri publice prin programe guvernamentale.
Este
deosebit de greu de urmărit acordarea de ajutoare sociale īn scop
electoral. Datele Consiliului Judeţean Mureş arată că nu există
criterii obiective pentru acordarea acestor ajutoare, de la un an la
altul sumele pot cunoaşte o creştere substanţială (de cinci ori mai
mari faţă de anul precedent īn cazul unor comune), īn timp ce īn
general se constată o scădere a ajutorului social īn mediul rural. Īn
aceste condiţii se poate lansa doar ipoteza sprijinirii acelor primării
unde primarul şi-a modificat opţiunea politică īn favoarea partidului
de guvernămīnt. Masivele migrări politice spre PSD (care, după
alegerile locale, avea 22 de primari īn judeţul Mureş, ajungīnd īn
prezent la un număr de 55 de primari) subliniează această ipoteză.
Utilizarea proprietăţilor publice īn scopuri politice este un fenomen
general. Īn Romānia nu există īncă o cultură a separării proprietăţilor
publice de cea a privată sau aparţinīnd partidelor. Se dau telefoane,
se trimit faxuri din instituţii publice īn scopurile partidului sau īn
scopuri private, la fel, se folosesc maşinile instituţiilor publice
(unii dintre persoane īn funcţii se duc chiar şi la biserică cu şoferul
şi maşina instituţiei).
Īn mod general diferitele
evenimente festive, zile ale oraşelor, finanţate din bugetul public,
devin locuri de manifestare a propagandei electorale. Persoanele
invitate īn calitatea lor de persoane publice (sau īn calitatea lor de
organizatori) consideră că trebuie să informeze, şi pe această cale,
opinia publică privind realizările, care se datorează, prioritar (īn
opiniile acestor persoane), lor sau partidului din care fac parte.
Controlul mijloacelor mass media īn scopuri politice şi electorale este
evident atīt prin publicarea anunţurilor publicitare cu predilecţie īn
anumite publicaţii, ce pot reprezenta venituri substanţiale pentru
acestea, cīt şi prin prezenţa (prin contracte plătite) a unor
personalităţi publice la posturile de televiziune locală. Datorită
acestei relaţii clientelare, uneori autorităţile se cred a fi
autorizate să se implice īn viaţa internă a acestor mijloace mass media.
Se cunosc foarte multe lucrările acordate cu prioritate unor firme care
au finanţat campanii electorale sau ale căror patroni au implicaţii
politice. Nu există īnsă evaluări concrete pentru a vedea dacă aceste
lucrări au fost artificial supraevaluate. Oricum, īn situaţia īn care
se solicită majorarea ulterioară cīştigării licitaţiei a fondurilor,
pot exista presiuni politice pentru a le accepta. Concesionarea
terenurilor de proprietate publică sau privată a localităţilor nu se
īncadrează īn totalitate īn mecanismele oprin care banii publici sīnt
folosiţi īn scopuri de partid. Acestea (ca şi acordarea cu prioritate a
lucrărilor publice unor firme) pot fi explicate şi prin prisma
fenomenului corupţiei. Condiţionarea eliberării autorizaţiei de
construcţii de oferirea unei sponsorizări arată că li se pare absolut
normal consilierilor locali să pretindă foloase (īn afara celor legale,
cum ar fi chiria terenului) de la firme.
Donaţii
fictive au fost observate doar īn cazul minibusurilor din zonele
rurale, primite pentru transportul elevilor la şcoli. Īntrucīt din
aceste zone rurale informaţiile īn general lipsesc, este posibil ca şi
soarta altor donaţii să fie similară.
Realizarea
de sondaje de opinie din bani publici este un fenomen care va lua
amploare īn viitorul apropiat, prin urmare, merită să fie urmărit cu
atenţie.
Haller Istvįn
|
