Liga pro Europa

ÁGOSTON Hugó (n. 1944) publicist. Absolvent al Facultăţii de Fizică a Universităţii Babeş-Bolyai. În perioada 1970-1989 este redactor la săptămînalul A Hét, din 1990 este redactor-şef adjunct. În perioada 1977-1989 este redactorul publicaţiei de popularizarea ştiinţei TETT. Între 1975-1987 este coordonatorul seriei Korunk Könyvek al editurii Kriterion. Membru fondator al Asociaţiei Ziariştilor Maghiari din România (1990), între 1975-1987 membru în consiliul de coordonare, iar în perioada 1997-1999 preşedintele acesteia. Este membru fondator şi redactor coordonator al cotidianului Krónika. Volumul Bukaresti Élet, képek a apărut în 2000. A fost distins cu premiile MÚOSZ (Uniunea Ziariştilor din Ungaria) şi EMKE (Asociaţia Culturală a Maghiarilor din Transilvania).

Gabriel ANDREESCU (n. 1952) politolog. Absolvent al Facultăţii de Fizică din Bucureşti. Este membru al Comitetului Helsinki Român, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi Alianţa Civică, director al Revistei Române de Drepturile Omului şi coeditor al revistei Studii internaţionale. A publicat numeroase articole şi studii, este autorul volumelor: Sisteme axiomatice ale logicii limbajului natural. Funcţii şi operaţionalizare (1992), Cel mai iubit dintre ambasadori (1993), Despre filosofia disidenţei; Patru ani de revoluţie (1993), România versus România, Naţionalişti, antinaţionalişti... o polemică în publicistica românească (1996), Problema transilvană (coordonator,1999); Ruleta. România şi maghiari, 1990-2000 (2001). A fost distins cu premiile Pro Amicitia, acordat de Asociaţia Ziariştilor Maghiari din România şi Pro Minoritate, acordat de Guvernul Ungariei.

BAKK Miklós (n. 1952) politolog, lector universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Absolvent al Universităţii Tehnice din Timişoara. În perioada 1991-1999 este redactor la săptămînalul A Hét. Din 1996 este membru în colegiul redacţional al revistei Magyar Kisebbség. Din 1999 este colaborator principal al cotidianului Krónika. Studii: Despre concepţia APADOR privind drepturile minorităţilor naţionale (1994), A németországi szorb népcsoport jogai [Drepturile comunităţii sorbilor din germania] (1996), Bibó, avagy a válság önismerete. Utószó. [Bibo sau autocunoaşterea crizei. Postfaţă.] (1997), Factors and Mechanisms of the Regionalization in Central Eastern Europe (1998), Az RMDSZ mint a romániai magyarság önmeghatározási kísérlete 1989 után [UDMR-ul, ca încercare a autodefinirii maghiarilor din România după 1989](1999), România şi Europa Centrală – două compromisuri (2000).

BÍRÓ Béla (n. 1947), publicist, profesor la Universitatea Bucureşti, Catedra de Hungarologie şi Universitatea Sapientia. Autor a numeroase articole publicate în reviste de cultură din ţară şi Ungaria cu privire la relaţiile româno-maghiare. Autor al volumelor: A tragikum tragédiája [Tragedia tragicului] (1984), Legenda a kerek Egészről [Legendă despre Întregul deplin] (1997), A gyűlölet terhe [Povara urii] (2001), Kossuth-paradoxon [Pradoxul Kossuth] (2001), Porlik mint a szikla [Se sfarmă ca stînca] (2001), Véges végtelen [Infinitul finit] (2002).
Francois BOCHOLIER (n. 1973). A absolvit École Normale Superieure din Paris şi este doctorand la Universitatea Pantheon-Sorbonne. La Dobroudja entre Roumanie et Bulgarie: regards francais, comunicare prezentată la colocviul Academiei Bulgare şi al Universităţilor Paris-Sorbonne şi Artois în septembrie 2000.

Lucian BOIA (n. 1944), istoric, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, director fondator al Centrului de Istorie a Imaginarului. Autor al lucrărilor Istorie şi mit în conştiinţa românească (1997), Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune (1998), Două secole de mitologie naţională (1999), România, ţară de frontieră a Europei (2002), Pentru o istoria a imaginarului (2000).

Antonela CAPELLE-POGĂCEAN (n. 1968), cercetătoare la Centre d’études et de relations internationales (CERI- Sciences-Po) Paris. Absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai. Doctor în ştiinţe politice al Institutului de Ştiinţe Politice din Paris cu teza: Représentations de la nation chez les intellectuells hongrois, hongrois de Roumanie et roumains a l’entre-deux-guerres. Este autoare a numeroase studii şi articole referitoare la relaţiile româno-maghiare: Quelques aspects hungaro-roumaines et la question des minorités magyares (1995), Hongrie/Roumanie: rivalités et synergies dans la marche vers l’Europe (1997), Chestiunea transilvană: dimensiune teritorială şi dimensiune etnică (1998), A romániai magyar kisebbség új identitás-meghatározásai 1989 után [Noi definiţii ale identităţii minorităţii maghiare din România după 1989] (2000), „Hongrie” et „Roumanie” (2000).

Al. CISTELECAN (n. 1951), critic literar, redactor, publicist. Absolvent al Facultăţii de Filologie al Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj. Doctor în litere, cu teza: Celălat Pillat. Redactor-şef adjunct la revista de cultură Vatra, respectiv conferenţiar universitar dr. al Universităţii Petru Maior din Tîrgu-Mureş. Bogată activitate publicistică, studii, eseuri, critică litarară, analize politice etc., în aproape toate publicaţiile periodice din ţară. Redactor coordonator pentru varianta română a revistei Provincia. A publicat volumele: Poezie şi livresc (1986), Celălalt Pillat (2000), precum şi Top ten (2000). Premiul de critică literară „George Călinescu” pentru volumul Poezie şi livresc, premiul Uniunii Scriitorilor pentru eseu pe anul 2001, pentru volumul Celălalt Pillat.

Marius COSMEANU (n. 1967) sociolog. Absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie al Universitătii de Vest Timişoara. A urmat cursurile de masterat al Facultăţii Ethnic and Minorities Studies din cadrul Universităţii ELTE-UNESCO din Budapesta. Este coordonatorul regional al Agenţiei de Monitorizare a Presei şi colaborator extern al Fundaţiei King Baudouin. Este preşedintele grupului de Monitorizare şi Analiză. Autor a numeroase articole, analize, recenzii şi studii publicate în România şi străinătate, dintre care: Alter/Ego târgumureşean, Alter şi Ego în minoritate (co-autor, 1995), Identity Politics vs. Political Identities: Two Months with the Romanian Media (2000), Anti-nostalgia. Maghiarii şi spaţiul public în România (2001).

CSETRI Elek (n. 1924), istoric, specialist în istoria Transilvaniei din secolele 17-19, profesor universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, visiting professor la Universitatea Eötvös Lóránd din Budapesta, redactor şef al revistei Erdélyi Múzeum (Muzeul Ardelean), membru extern al Academiei Ungare de Ştiinţe şi membru al Institutului de istorie din Cluj. Lucrări: Tanulmányok az erdélyi kapitalizmus kezdeteiről [Studii despre începuturile capitalismului în Ardeal] (colab. 1956), Történeti kronológia [Cronologie istorică] (colab. 1976), Erdély változó társadalma 1767-1821 [Societatea ardeleană în transformare 1767-1821] (colab. 1984), Kőrösi Csoma Sándor (1984), Bethlen Gábor életútja [Viaţa lui Gabriel Bethlen] (1992), Együtt Európában [Împreună în Europa] (2000).

DEMÉNY Lajos (n. 1926), istoric. A urmat cursurile Universităţii Bolyai din Cluj şi a universităţilor din Ekaterinburg şi Sankt Petersburg. A fost redactor la Editura Academiei Române, cercetător principal şi şef de secţie la Institul de Istorie N.Iorga, membru al Comisiei mixte româno-maghiare de istorie. A fost distins cu premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române pentru lucrarea Tabăra ţărănească de la Bobîlna. Membru al Academiei Române de Ştiinţe Sociale, iar din 1995 membru extern al Academiei Ungare de Ştiinţe. În 1999 Doctor Honoris Causa al Universităţii din Szeged şi laureat al premiului Entz Géza (2003). Autor a numeroase volume şi articole de specialitate publicate în reviste de limba maghiară, română, rusă, bulgară, engleză, germană, cehă şi engleză.

Caius DOBRESCU (n. 1966) lector de literatură comparată la Universitatea „Transilvania” din Braşov. Bursier „Herder” la Universitatea din Viena (1990-1991) şi bursier al New Europe College (1995-1996) şi Budapest Collegium (1996-1997). Consilier al Ministrului Afacerilor Externe (1998-1999). Este redactor-şef adjunct al publicaţiei de analiză culturală Interval. Actualmente bursier Fullbright la Committee on Social Thought – University of Chicago. Cărţi publicate: Efebia, Spălîndu-mi ciorapii, Deadevăr (poezie); Balamuc sau Pionierii spaţiului (roman); Modernitatea ultimă, Semizei şi rentieri (teorie culturală), Inamicul impersonal (eseuri).

Paul DRUMARU (n. 1938), filolog, scriitor, traducător. Absolvent al Universităţii din Iaşi, Facultatea de filologie, Secţia limba şi literatura română. A publicat cca. 40 de volume traduse din literatura maghiară aparţinînd mai multor autori, dintre care: Konrád György: Vizitatorul (1998), Transland, poeţii mei maghiari, antologie, vol. 2 (1999), Pilinszky János: Crater (2002), Babits Mihály: Iona (2002), Kovács András Ferenc: Vară colonială (2002), Konrád György: Călătoria (2003). Autor al volumelor: Ochii necesari (1968), Făptura (1976), Vizionarea (1980).

EGYED Ákos (n. 1929), istoric. Absolvent al Universităţii Bolyai din Cluj. Pînă în anul pensionării în 1997 a lucrat la Institutul de Istorie din Cluj. A publicat numeroase studii cu privire la istoria ţărănimii din Ardeal Az erdélyi parasztság a századfordulón [Ţărănimea ardeleană la cumpăna veacurilor] şi istoria secuilor în limbile maghiară, română, germană şi engleză. Este autor al lucrării în 2 volume Erdély 1848-1849 [Transilvania în 1848-1849]. Din 1990 este membru extern al Academiei Ungare de Ştiinţe, iar din 2002 este preşedinte al Erdélyi Múzeum-Egyesület Asociaţiei Muzeale Transilvane.

ENACHE Smaranda (n. 1950), filolog, absolventă a Universităţii Bucureşti, membră fondatoare şi copreşedintă a Ligii Pro Europa, membră fondatoare a Alianţei Civice şi a Grupului pentru Dialog Social, fost ambasador al României în Finlanda şi Estonia. A publicat mai multe articole, studii, analize, interviuri axate pe tematica democraţiei pluraliste, drepturile minorităţilor, reconcilierea istorică româno-maghiară, interculturalitate, civism, naţionalism, integrare europeană în publicaţii din ţară şi în străinătate. Este coordonatoare a volumului România şi minorităţile (1997).

Sabina FATI (n. 1965) ziaristă. Specializată în ştiinţe politice, jurnalistă şi corespondentă a secţiei române a postului de radio Europa Liberă; de asemenea, colaboratoare constantă la Curentul, Sfera Politicii şi Politica Externă. Co-preşedintă a grupului interdisciplinar TACTIC, axat pe probleme de securitate şi naţionalism. A publicat studiile Secretul informaţiilor este secretul puterii (1997), Regionalism prin descentralizare sau criză prin fragmentare? (1999), A nemzeti eszme és a föderalizmus Erdélyben a XX. század elején [Ideea naţională şi federalismul la începutul secolului XX. în Transilvania] (2001).

Sabin GHERMAN (n. 1968), publicist. Absolvent al Facultăţii de Litere, secţia română-franceză a Universităţii din Craiova. În perioada 1992-1999 este redactor, apoi realizator la TVR Cluj. A publicat două volume de versuri, Phaluscriptum (1991) şi Bă ghermane (1993). În 1998 publică M-am săturat de România, eseu asimilat mai apoi ca manifest al Fundaţiei proTransilvania. Între 1999-2000 conferenţiază la diferite universităţi din Viena şi Budapesta. Fondator şi preşedinte al Ligii Transilvania-Banat (mai 2000), actualmente este mandatat din partea Alianţei Libere Europene ca raportor pentru România.

Ovidiu GHITTA (n. 1962), istoric, expert în istorie ecleziastică, conferenţiar doctor la catedra de istorie medie şi istoriografie a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. A coordonat mai multe volume colective de studii printre care Maria Crăciun, Ovidiu Ghitta (ed.), Church and Society in Central and Eastern Europe (1998); autor al monografiei Naşterea unei biserici. Biserica greco-catolică din Sătmar în primul ei secol de existenţă (2001).

Gheorghe GORUN (n. 1949), istoric. Absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, profesor universitar (2002) la Departamentul din Oradea al Facultăţii de Teologie Greco-Catolică, unde predă cursuri de istorie medie şi istoria Bisericii Greco-Catolice. Visiting professor la Universitatea din Debrecen în anii ’90. Specializat în istorie premodernă. Autor a mai multor cărţi, studii şi articole, dintre care cele mai importante: Reformismul austriac şi violenţele sociale în Europa Centrală 1750-1800 (1998), Răscoala lui Horea în comitatul Bihor. Izvoare documentare, I-II (2000-2001), Sub semnul schimbării (2002). Membru al American Historical Association din SUA din 1998.
Mihaela GRANCEA (n. 1959). Lector la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. A publicat articole în Studii de istorie a Transilvaniei (2000).

JAKÓ Klára (n. 1962), istoric. Lector al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, specialistă în istoria culturii, cercetătoare al Erdélyi Múzeum Egyesület (Societatea Muzeul Transilvan), membră al AZMR şi al Uniunii Mondiale a Istoricilor Maghiari. A publicat: Az első kolozsvári egyetemi könyvtár története és állományának rekonstrukciója [Istoria primei biblioteci universitare din Cluj] (1991).

JAKÓ Zsigmond (n. 1916), istoric, profesor universitar, doctor docent, fost şef de catedră al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, arhivar, cercetător al Institutului de istorie din Cluj pînă la pensionare, specialist în istoria medievală a Transilvaniei, membru al Academiei Ungare de Ştiinţe (1988) şi a Academiei Române (1996), preşedinte al Erdélyi Múzeum Egyesület (1990-1994), copreşedinte al Uniunii Mondiale a Istoricilor Maghiari, membru de onoare a Societăţii Istoricilor Maghiari. Dintre lucrări: Románok és magyarok [Români şi maghiari] (1943), Documente privind istoria României (1956), Scrierea latină în evul mediu (1971), Sub semnul lui Clio (1974), Irás, könyv, értelmiség. Tanulmányok Erdély történelméhez [Srisul, cartea, intelectualitatea. Contribuţii la studierea istoriei Transilvaniei] (1976), Művelődéstörténeti tanulmányok [Studii de istoria culturii] (1979), A kolozsmonostori konvent jegyzőkönyvei 1298-1556 [Procesele verbale ale convenţiei de la Mănăştiur-Cluj 1298-1556] (1990), Társadalom, egyház, művelődés (Tanulmányok Erdély Történelméhez) [Societate, biserică, cultură. (Studii pentru istoria Transilvaniei)] 1997.

KÁNTOR Zoltán (n. 1968), sociolog, politolog, colaborator al Institutului Teleki László din Budapesta şi profesor invitat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea din Timişoara. Absolvent al Facultăţii de Sociologie din cadrul Universităţii de Vest Timişoara. În 1996 a obţinut masteratul la Facultatea de Ştiinţe Politice al Central Europea University cu lucrarea: National Minorities, Consociationalism and Democracy: the case of Hungarians in Romania. A publicat lucrările: Kisebbségi nemzetépítés; A romániai magyarság mint nemzetépítő kisebbség [Construcţia naţională a minorităţii. Maghiarii din România ca minoritate formatoare de naţiune] (2000); Az RMDSZ a romániai kormányban 1996-2000 [UDMR-ul în guvernul României 1996-2000] împreună cu Bárdi Nándor (2000), Az RMDSZ és a kormánykoalíció (1996-2000) [UDMR şi coaliţia guvernamentală 1996-2000], coordonator, 2001; A magyar nemzetpolitika és a státustörvény [Politica naţională maghiară şi legea statutului](2001), Nationalizing Minorities and Homeland Politics (2001).

KÖPECZI Béla (n. 1921), istoric, istoric literar. Absolvent al Facultăţii de Filologie, Secţia Franceză-Română a Universităţii din Budapesta. Din 1996 profesor universitar la ELTE, secţia franceză, între 1966-1970 şef de catedră, 1971-1975 secretar general al Academiei Maghiare de Ştiinţe, iar în perioada 1982-1988 ministru al culturii. Redactor-şef al revistei Helikon. Membru al Academiei Maghiare de Ştiinţă. A publicat numeroase lucrări de specialitate dintre care: II. Rákóczi Ferenc (1955, coautor), Eszme, történelem, irodalom [Idee, istorie, literatură] (1972), Döntés előtt. Az ifjú Rákóczi eszmei útja [Înaintea deciziei. Calea sprituală a tînărului Rákóczi](1982), Magyarok és franciák. XIV. Lajostól a francia forralamig [Maghiarii şi francezii. De la Ludovic al XIV-lea la revoluţia franceză] (1985), A francia felvilágosodás [Iluminismul francez](1986), A bujdosó Rákóczi [Pribegia lui Rákóczi] (1991), Histoire de la culture hongroise (1995), Az emberi sors és a XX. századi francia regény [Soarta umană şi romanul francez din sec.XX.] (1997).

KRISTÓ Gyula (n. 1939), istoric. Absolvent al Universităţii József Attila, Facultatea de Istorie-Limba maghiară şi latină. Din 1978 este profesor şi şef de catedră la Universitatea József Attila din Szeged, 1987-1989 decanul Facultăţii de Filozofie, 1982-1985 rectorul universităţii. Membru al redacţiei Történelmi Szemle, redactor al seriei monografice Szeged története. Membru al Academiei Ungare de Ştiinţe. A publicat numeroase studii, analize, articole în diferite reviste de specialitate. Autor a numeroase volume dintre care: Levedi törzsszövetségétől Szent István államáig (1980), Tanulmányok az Árpád-korról (1983), A vármegyék kialakulása Magyarországon (1988), Anjou-kori oklevéltár (redactor, 1990-98), A magyar nemzet megszületése (1997), Írások Szent Istvánról és koráról (2000).

Steliu LAMBRU (n. 1969), istoric. Absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. MA în istorie din 1998. Specializat în istorie modernă universală (1780-1918) şi în istoria modernă a Transilvaniei (1780-1919). Doctorand în istorie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi la Central European University din Budapesta. A publicat mai multe articole, dintre care Cele două naţiuni române. Controverse politice româneşti în spaţiul habsburgic între 1865-1872 (1999), Microidentitate şi erupţia identitară în Europa de Sud-Est (2000).

Marius LAZĂR (n. 1959), sociolog. Absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai, specializarea filozofie, doctor în sociologie cu lucrarea Etnocentrism şi integrare europeană în conştiinţa culturală românească. Lector al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială al Universităţii Babeş-Bolyai şi director al Centrului de Cercetare al Relaţiilor Interetnice. A publicat numeroase studii, dintre care: Structuri sociale şi modernizare în societatea românească, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (1998); Structuri politice şi cultură: Cîmpul cultural de la „destalinizare” la „mitul salvării prin cultură” (1999); „Akademisches” und „nicht-akademisches” Denken. Die Philosophie in Rumänien zwischen den beiden Weltkriegen (2001); Paradoxuri ale modernizării. Elemente de sociologie a elitelor culturale româneşti (2002). Este membru al Societăţii Române de Antropologie Culturală.

MAGYARI-VINCZE Enikő (n. 1961), conferenţiar la Facultatea de Studii Europene al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. A desfăşurat mai multe cercetări cu privire la politicile identitare etnice, condiţia femeilor din România şi în domeniul antropologiei culturale. Editoare a mai multor publicaţii şi autoarea cărţilor: Antropologia politicii identitare naţionaliste (1997), Kísérletek kulturális analízisre. Experimente în analiza culturală. Experiments in Cultural Analysis (1997), Diferenţa care contează. Diversitatea social-culturală prin lentile antropologiei feministe (2002), Talking Feminist Institutions. Interviews with Leading European Scholars (2002).

Radu MÂRZA (n. 1974), istoric, medievist, asistent universitar la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, coordonatorul unui volum de studii despre Gh. I. Brătianu: Pompiliu Teodor & Radu Mârza (ed.), Incursiuni în opera istorică a lui Gheorghe I. Brătianu (1999); autor al volumului Studii de istoria Transilvaniei. Omagiu profesorului Pompiliu Teodor (2000).

Sorin MITU (n. 1965), istoric, conferenţiar doctor la catedra de istorie modernă a Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, a publicat Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni (1997); Românii văzuţi de maghiari (1998) în colaborare cu Melinda Mitu; co-autorul manualului alternativ de Istorie pentru clasa a XI-a şi a XII-a (1999); a culegerii de studii Imagini europene şi mentalităţi româneşti din Transilvania (2000).

MOLNÁR Gusztáv (n.1948) filozof, politolog. Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Colaborator ştinţific al Institutului Teleki din Budapesta, profesor invitat la Universitatea Creştină Partium din Oradea. În 1995 obţine titlul de doctor în ştiinţe politice la Universitatea din Budapesta cu lucrarea Az autonom társadalom eszméje az angol polgári forradalom idején [Ideea societăţii autonome în timpul revoluţiei burgheze din Anglia]. Pînă în 1987 redactor al publicaţiilor de ştiinţe sociale ale editurii Kriterion. În 1985 fondează cercul Limes al intelectualilor maghiari din Ardeal. Din 1988 trăieşte în Ungaria. Cărţi şi studii mai importante: Az elmélet küszöbén [În pragul teoriei] (1976); Ó Anglia, Anglia... Esszé az angol forradalomról [Eseu despre revoluţia din Anglia] (1984); Bretter György öröksége. Bretter Gy: A kortudat kritikája [Moştenirea lui Bretter György. O critică a conştiinţei epocii] (1984). Postfaţă; Nem lehet. A kisebbségi sors vitája. [Nu se poate. O polemică despre soarta minorităţii]. Antologie, împreună cu Cseke Péter – şi Postfaţă (1989); Önrendelkezési törekvések az „Észak-Erdélyi Köztársaság” idején, [Tendinţe autonomiste în timpul „Republicii Ardealului de Nord”] in Autonómia és integráció (1993); Problema transilvană. Coordonare, împreună cu Gabriel Andreescu (1999); The Vanishing of In-Between Europe, in Regio (2000).

Camil MUREŞANU (n. 1927), istoric. Profesor universitar, director al Institutului de Istorie din Cluj. A publicat printre multe altele Ioan de Hunedoara (1957), Revoluţia burgheză din Anglia (1964), Imperiul Britanic (1967), Europa modernă: de la Renaştere la sfîrşitul de mileniu (1997). Membru în Asociaţia Generală a Românilor Uniţi, Asociaţia de Studii Sud-Est Europene, Academia Română (2000). Premiul Academiei Române (1997), Doctor Honoris Causa al Universităţii Oradea.

Lucian NASTASĂ (n. 1957), istoric. Absolvent al Universităţii Al. I. Cuza, Facultatea de istorie şi folozofie. Cercetător ştiinţific principal la Institutul de istorie “G. Bariţiu”, Sectorul de istorie contemporană din Cluj al Academiei Române. Membru fondator al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, membru fondator şi activ al Fundaţiei Academice “A. D. Xenopol” Iaşi, membru fondator şi activ al Centrului de studiul totalitarismului din Iaşi. Membru al atelierului coordonat de CNRS Paris avînd ca temă “Istoria socială a intelectualităţii din centrul şi estul Europei”, membru al grupului de lucru coordonat de prof. Urs Altermatt (Frieburg-Elveţia), în cadrul comisiei ce are ca temă “Universities as Social Laboratories. Trasnational locales - integration of minorities”. Autor a numeroase studii, articole, cronici, recenzii publicate în reviste de specialitate. Coautor al volumelor: Generaţie şi schimbare în istoriografia română (sfîrşitul secolului XIX şi începutul secolului) 1999, Ţiganii din Roomânia. Mărturii documentare (1919-1944) 2001, Maghiarii din România. Mărturii documentare (1945-1955) 2002, Evreii din România. Mărturii documentare (1945-1965) 2002, Intelectualii şi promovarea socială (Pentru o morfologie a cîmpului universitar), 2002.

Toader NICOARĂ (n. 1956), istoric. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofia a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, doctor în istorie cu teza de doctorat La Transylvanie a l’epoque moderne (1680-1800). Société rurale et mentalités collectives. Din 1998 este conferenţiar universitar titular la Catedra de Istorie Modernă a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai. Membru fondator şi membru în consiliul de conducere a Asociaţiei Istoricilor din Transilvania şi Banat. Redactor la revista „Colloquia – Journal of Central European History”, membru al Institutului de Studii Central Europene. Autor a numeroase articole, studii şi analize publicate în reviste de specialitate şi cultură. Coautor al cărţilor: Memorandumul, 1892-1894. Ideologie şi acţiune politică românească (1991), Mentalităţi colective şi imaginar social. Istoria şi noile paradigme ale cunoaşterii (1996), Istoria modernizării României României (1800-1918) din 1996, Manual multifuncţional de istoria modernă a României (1997), autor al cărţii Transilvania la începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală şi mentalităţi colective (1997).

Ovidiu PECICAN (n. 1959) istoric. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi filozofie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. În anul 1998 obţine titlul de doctor în istorie la Universitatea Babeş-Bolyai. În perioada 1991-1994 este cercetător la Centrul de Studii Transilvane din Cluj. Începînd cu 1998 este cancelarul Facultăţii de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Director al Desire Press din 2001. A publicat numeroase studii, articole, cărţi, dintre care: Europa – o idee în mers (1997); Troia, Veneţia, Roma. Studii de civilizaţie europeană (1998); Adevăratele încercări sînt de depistat la nivelul provocărilor spirituale (1999), România şi Comunitatea Europeană (2000). Este co-redactor la Transition in Central and Eastern Europe. Din 1995 este membru al European Community Studies Association. A fost distins cu premiile Uniunii Studenţilor Europeni din România, al Universităţii Babeş-Bolyai şi al Editurii Nemira. Este membru al Uniunii Scriitorilor Români.

Adrian POPESCU (n. 1947), poet, scriitor, redactor-şef al revistei Steaua. Dintre volumele publicate Umbria (1971), Focul şi sărbătoarea (1975), Cîmpiile magnetice (1976), Curtea Medicilor (1979), Suburbiile cerului (1982), Pisicile din Torcello (1997), Fără vîrstă (1998), Drumul strîmt (2001), Tînărul Francisc (1992), Cortegiul magilor (1996). A fost distins cu mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor pentru poezie, premiul Academiei şi altele.

SALAT Levente (n. 1957), doctor în filosofie şi conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Babeş-Bolyai, membru fondator şi preşedinte executiv al Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. În perioada 1990-1994 este redactor, apoi redactor-şef adjunct la revista Korunk. Între 1990-1999 a fost coordonatorul filialei din Cluj a Fundaţiei Soros. Publicaţii mai importante: Filippika az idő ellen [Filipică împotriva timpului] (eseuri, studii, 1996); Etnopolitika – a konfliktustól a méltányosságig. Az autentikus kisebbségi lét normatív alapjai [Etnopolitica – de la conflict la echitate. Bazele normative ale existenţei minoritare autentice] (2001); Multiculturalismul liberal (2001). Împreună că Lucian Nastasă a fost redactorul antologiei Relaţii interetnice în România postcomunistă publicat în 2001 în limbile română şi engleză.

George SCHÖPFLIN (n. 1939), director al Centrului pentru studiul naţionalismului la Şcoala de Studii Est-Europene şi Slave a Universităţii din Londra. Autor al volumelor Politics in Eastern Europe 1945-1992 (1993) şi Nations, Identity, Power (1998) precum şi al altor numeroase lucrări printre care articole despre etnicitate şi naţiune. Coeditor şi colaborator la volumul Myths and Nationhood (1997). Principala sa arie de interes o constituie relaţia dintre etnicitate, naţiune şi putere politică, cu precădere în spaţiul ţărilor postcomuniste.

Ion SIMUŢ (n. 1953), profesor universitar la Facultatea de litere Oradea, redactor la revista Familia. Dintre cărţile publicate: Diferenţa specifică (1982), Incursiuni în literarura actuală (1993), Revizuiri (1995), Confesiunile unui opinioman (1996), Critica de tranziţie (1996), Rebreanu dincolo de realism (1997) . A fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor în 1996.

SZÁSZ Alpár Zoltán (n. 1966), lector la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Director executiv al Societăţii Maghiare de Ştiinţe Politice din România Politeia şi preşedintele secţiei de ştiinţe juridice, sociale şi economice al Asociaţiei Muzeelor Ardelene. A publicat numeroase studii, analize, articole, traduceri în reviste de specialitate. Coautor al volumelor Román-magyar közigazgatási szójegyzék (2000), Sociologie politică. Note de curs, exerciţii şi întrebări, volumul I (2001), Cercetare şi dezvoltare regională (2001), Régiófejlesztés és regionális kutatás [Dezvoltare şi cercetare regională] (2001), Politika és társadalom. Jegyzetek a politikai szociológia tárgyköréből [Politică şi societate. Note de sociologie politică], volumul I. (2001), Román-magyar közigazgatási szótár [Dicţionar româno-maghiar de administraţie publică] (2002).

SZÁSZ Zoltán (n. 1940), istoric, directorul Institutului de Ştiinţe Istorice al Academiei Ungare de Ştiinţe. Co-editor al volumului Iratok a nemzetiségi kérdés történetéhez Magyarországon a dualizmus korában, VII. (1914-1916) [Documente referitoare la istoria problemei naţionale în Ungaria perioadei dualiste] împreună cu Kemény C. Gábor şi Szarka László, publicat în 1999.

Edit SZEGEDI (n. 1966), lector al Facultăţii de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Co-editor al revistei de istorie Colloquia şi al revistei Studia europaea. Autor a mai multor articole, studii şi analize în diferite reviste de specialitate, printre care: Memorie şi identitate la saşii din Transilvania (1995), Germanii – o minoritate pe cale de dispariţie (1997), Relaţiile româno-maghiare de-a lungul secolelor (1997), Decoraţie sau principiu de bază (1997), Nu doar Europa culturii (1997), Redimensionarea europeană şi spiritualitate săsească în secolul al XVII-lea (1999), Cronicile familiale din Transilvania secolelor XVI-XVII. Idei preliminare pentru o nouă abordare a unui gen de frontieră (1999).

SZOKOLY Elek (n. 1939) publicist, absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. După 1990 este redactor şi editorialist la Gazeta de Mureş, coeditor şi redactor al revistei Altera, director al Centrului Intercultural al Ligii Pro Europa şi al editurii cu acelaşi nume, apoi director executiv al Ligii Pro Europa. A publicat numeroase articole, eseuri şi studii în limba maghiară şi română, în diferite publicaţii din ţară, precum şi în volumele colective Revenirea în Europa (coord. Adrian Marino) şi Problema transilvană (coord. Gabriel Andreescu şi Molnár Gusztáv). Membru fondator al Ligii Pro Europa şi membru al Asociaţiei Ziariştilor Maghiari din România, al Asociaţiei Ziariştilor Români şi al Comitetului Helsinki Român.

Traian ŞTEF (n. 1954), scriitor. Licenţiat al Facultăţii de Litere din Cluj, secţia română-franceză. În perioada studenţiei, a fost redactor al revistei Echinox, din 1990 redactor la revista Familia. Din anul 2000, este şi membru în colegiul de redacţie al revistei Provincia. A fost membru fondator al Alianţei Civice şi al Partidului Alianţei Civice, iar, timp de patru ani, consilier judeţean. Membru al Uniunii Scriitorilor şi al ASPRO. Volume publicate: Călătoria de ucenic, Femeia în Roz, Tandreţea dintre noi (versuri), Despre mistificare (eseuri politice), Ridicolul, Despre calitatea umană (eseuri de estetică literară şi literatură comparată), Leonid Dimov (critică literară, coautor).

TONK Sándor (1947-2003), istoric, profesor universitar doctor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, rectorul Universităţii Maghiare din Transilvania (EMTE), preşedintele Fundaţiei Sapientia. Autor al mai multor articole, analize, studii, lucrări dintre care Erdély integrálódása a középkori magyar államba [Integrarea Transilvaniei în statul medieval ungar] (studiu), Emlékkönyv Jakó Zsigmond 80. születésnapjára (1996, redactor), Erdélyiek egyetemjárása a középkorban [Sudiile universitare ale ardelenilor din evul mediu] (1979), Árva Bethlen Kata írásai (2000). A fost distins cu Medalia pentru merit a Preşedintelui Republicii Ungare (2002).

R. VÁRKONYI Ágnes (n. 1928), istoric, professor emeritus al Universităţii Eötvös Lóránd din Budapesta. Autor al lucrărilor A pozitivista történelemszemlélet [Abordarea pozitivistă a istoriei] (1970), Magyarorzság keresztútjain [La răscrucile de drumuri ale Ungariei] (studii, 1978). Erdélyi változások [Metamorfoze ardelene] (1984), Europica varietas - Hungarica varietas. 1526-1762 (2000), A megosztottság évszázada. Magyarország a XVI. században. 1526-1606, [Secolul diviziunii. Ungaria în secolul XVI. 1526-1606] volumul I. (2000).
Daniel VIGHI (n. 1956) scriitor, jurnalist. A absolvit Facultatea de Filologie din Universitatea Timişoara în 1980. Din 1990 este redactor al revistei Orizont, conferenţiar universitar la Facultatea de Litere din Universitatea de Vest din Timişoara. În 1997 a obţinut titlul de doctor în literatura interbelică românească. Este membru fondator al Societăţii Timişoara, coautor al Proclamaţiei de la Timişoara, membru fondator al Alianţei Civice şi al Partidului Alianţei Civice. Redactor şi colaborator al revistelor: Orizont, Studii de literatură română şi comparată, Ariergarda, Dilema, Cuvîntul, Vatra. Autor a mai multor volume de proză şi studii: Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (1994), Istorie şi masonerie (1995), Valahia de mucava (1996), Deportarea în Bărăgan. Destine – documente – reportaje (1996), Decembrie, ora 10 (1997), Între hanger şi sofa. Literatura în epoca veche românească (1998), Insula de vară (1999), Sorin Titel. Monografie critică (2000). Este deţinător a mai multor premii, ca: premiul de debut al Uniunii Scriitorilor Români a Asociaţiei Scriitorilor, premiul ASPRO şi premiul revistei Familia.

VISKY András (n. 1957) scriitor, dramaturg, lector al Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Actorie, director al editurii Koinonia. Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Români, Asociaţiei Scriitorilor Maghiari, membru de onoare al Cercului Tinerilor Scriitori József Attila. Premiere teatrale: Tanítványok [Discipolii] (2001; regizor: Jámbor József); Júlia (2002; regizor: Tompa Gábor); Vasárnap iskola [Şcoala de duminică] (2003; regizor: Selmeczi György). Autor al cărţilor: Partraszállás [Debarcarea] (1982), Fotóiskola haladóknak [Şcoală pentru fotoamatori avansaţi] (1988), Hóbagoly [Bufniţa de zăpadă] (1992), Romániai magyar négykezesek [Maghiarii din România la patru mîini] (1994, cu Tompa Gábor), Hamlet elindul [Hamlet o ia din loc] (1996), Reggeli csendesség [Linişte matinală] (1996), Goblen (1998), Aranylevél [Frunză de aur] (1999), Betlehemi éjszaka [Noapte la Betleem] (2001, în maghiară, română, engleză), Írni és (nem) rendezni [A scrie şi a (nu) regiza] (2002); Fals tratat de convieţuire (2002, cu Daniel Vighi şi Alexandru Vlad). Premii mai importante: Premiul IRAT ALAP (1993); Premiul Poesis (1993); Premiul Európa 1968 (1993); Premiul Soros (1999); Premiul Látó (1991, 1993, 2000), Premiul special Salvatore Quasimodo (2001); Premiul Károli Gáspár (2002); Premiul Szép Ernő (2002).

Renate WEBER (n. 1955), juristă. Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. Este avocată şi profesoară la Şcoala Naţională pentru Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, preşedintă a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă România, membră în comitetul consultativ al International Service for Human Rights şi International Council for Human Rights Policy din Geneva. A publicat numeroase studii, dintre care: Două proiecte de lege privind protecţia minorităţilor naţionale (1994), Concepţia UDMR cu privire la drepturile minorităţilor naţionale (coautor, 1994), The Welfare State in Post-Communist Countries: The Romanian Case (1996), România şi dreptul internaţional al drepturilor omului (1996), Self-determination (1996), The Protection of National Minorities in Romania: a Matter of Political Will and Wisdom (1997), The Romanian-Hungarian Relations within the Legal Frame of the Schengen Agreements (1999), Transilvania: evoluţie prin devoluţie? (1999), The Impact of the European Convention of Human Rights upon the Rule of Law in Romania (2001), Police Organization and Accountability: A Comparative Study (2001), Constitutionalism as a Vehicle for Democratic Consolodation in Romania (2001).

Alexandru ZUB (n. 1934), istoric, cercetător ştiinţific, directorul Institutului de Istorie şi Arheologie A. D. Xenopol din Iaşi, profesor universitar la Universitatea Al..I. Cuza din Iaşi. Autorul al lucrărilor A scrie şi a face istoria (1981), Pe urmele lui Vasile Pârvan (1983), Mihail Kogălniceanu (1984), De la istoria critică la criticism (1985), Istorie şi finalitate (1991), Chemarea istoriei. Un an de răspîntie în România post-comunistă (1997), Orizont închis. Istoriografia română sub comunism (2000). Membru corespondent al Academiei Române (1991), membru în Academia din Lisabona (2000), preşedinte al Fundaţiei Academice A.D. Xenopol, membru Societatea Academică Română, Asociaţia Istoricilor din România, Asociaţia Istoricilor Europeni, Asociaţia Istoricilor Americani. Premiul Academiei Române (1976), Premiul Ateneu, Premiul GDS, Ordinul Steaua României.