Provincia 2000 ro

provincia-2000_ro_2001

Acest volum conţine o antologie a articolelor publicate în revista Provincia anul I., 2000
Selecţie realizată de Molnár Gusztáv
Editor coordonator: Szokoly Elek
Coordonator tehnic: Kacsó Judit-Andrea
Grafica coperţilor: Könczey Elemér

Cuprins

Ce vrem şi ce nu vrem

Nr. 1. aprilie 2000
Molnár Gusztáv: Provincia „premodernă”
Caius Dobrescu: Berea dezalcoolizată – o soluţie politică?
Bakk Miklós: Logica deconstrucţiei
Hadházy Zsuzsa: Regiuni – pentru uz casnic
Traian Ştef: Provincia noastră
Molnár Gusztáv: Geografie electorală
Marius Cosmeanu: Identitatea noastră cea de toate zilele
Sabina Fati: De la diferenţiere la conştiinţa diferenţierii
Marius Lazăr: „Subiectivisme” transilvane în trecerea de la utopie la ştiinţă
Szokoly Elek: Tîrgu-Mureş, martie ’90 – conflict interetnic?
Ágoston Vilmos: Dubla conştiinţă transilvăneană
Ágoston Hugó: Bucureştiul, precum o provincie

Nr. 2. mai 2000
Daniel Barbu: Cetăţenia şi statul-naţiune
Al. Cistelecan: România – judeţul Vaslui al Europei
Bakk Miklós: Dezbateri (de modele) amînate
Ioan Buduca: Federalizare sau reorganizare teritorială?
Gabriel Andreescu: Naţionalismul civic: între ciocan şi nicovală
Caius Dobrescu: O căutare comună
Dr. Romul Boilă: Studiu asupra reorganizării Statului român întregit
Mihai Fusu: Opţiunea Basarabiei este federalismul
Joschka Fischer: Federaţia europeană
Kolumbán Gábor: Autonomiile locale şi Europa regiunilor
Végel László: Voivodina retro
Dr. Dejan Janca: Regionalism, statul regional şi problemele structurării regionale ale Serbiei
Daniel Vighi: Lincolnul lui Iorga sau cine e domn în casă

Nr. 3. iunie 2000
Al. Cistelecan: Discursuri pentru Transilvania
Mircea Boari: Reforma statului sau restrîngerea statului?
Renate Weber: Naţionalism, centralism şi atitudini civice
Molnár Gusztáv: Regionalism civic
Daniel Vighi: Cînd alteritatea devine monadă
Antonela Capelle-Pogăcean: Minoritatea maghiară din România: definiri identitare după 1989
Kántor Zoltán: Cîteva probleme teoretice ale autodefinirii şi autoorganizării
Demény Péter: Mici şi meci
Ágoston Hugó: Bucureştiul, precum o provincie

Nr. 4. august 2000
Al. Cistelecan: Literatura şi literaturile Transilvaniei
Demény Péter: Rîzi cu mine!
Ioan Muşlea: Spirit şi literatură
Eginald Schlattner: Străinul apropiat
Joachim Wittstock: Unde îşi au originea enigmele simbolurilor
Láng Zsolt: Sînt? Sînt? Este?
Selyem Zsuzsa: Există în lume un loc: Ardeal
Balázs Imre József: Ce număr poartă la pantofi literatura maghiară din Transilvania?
Cornel Moraru: Vorbim deocamdată de „literaturile” din Ardeal
Traian Ştef: Literatura ardelenilor
William Totok: O formă fără fond?
Ovidiu Pecican: Aerul dimprejur

Nr. 5. septembrie 2000
Gabriel Andreescu: La rînd, naţionalismul ortodox
Daniel Barbu: Subsidiaritate, democraţie creştină şi ortodoxie
Molnár Gusztáv: Europa Centrală între federalism şi catastrofă
Borcsa János: Ar trebui să se cultive literatură
Ioan Moldovan: Profesorul nostru
Daniel Vighi: De la construcţie la deconstrucţie şi retur
Székely István: UDMR între două alegeri
*** Crearea unui nou spaţiu public
Marius Cosmeanu: Postcomunişti, dilematici şi democraţi

Nr. 6. octombrie 2000
Molnár Gusztáv: Şansele democraţiei consociative în Transilvania
Kántor Zoltán: Naţionalism civic?
Salat Levente: Starea de spirit a maghiarimii din România / Traiectorii forţate în gîndirea publică minoritară
Ovidiu Pecican: Partid transetnic sau forum civic?
Bakk Miklós: Modele şi alternative
Daniel Vighi: Viitorul european între curaj şi stagnare
Al. Cistelecan: Angoasa de a fi ardelean
Traian Ştef: Un exerciţiu european
*** Chevement-Fischer: Faţă-n faţă
Ágoston Hugó: Bucureştiul, precum o provincie

Nr. 7. noiembrie 2000
Gabriel Andreescu: Continuarea participării UDMR la guvernare – prima fază a democraţiei consensualiste româneşti?
Marius Cosmeanu: Deja-nu
Bakk Miklós: De la origini la începuturi
Caius Dobrescu: Transilvania, România şi Europa
Szokoly Elek: Eppur si muove. Pledoarie pentru provincia „inexistentă”
Hajdú Farkas-Zoltán: Colivia etnică deschisă, sau „păcatul ereditar” al Transilvaniei
Hadházy Zsuzsa: Provincia – în lumina presei
Ágoston Hugó: Bucureştiul, precum o provincie

Nr. 8. decembrie 2000
Daniel Vighi: Cîteva probleme de fond ale unei construcţii politice alternative
Sabina Fati: Cum a devenit Ion Iliescu democratul salvator
Traian Ştef: Între diversiune şi radicalizarea stîngii
Caius Dobrescu: Împotriva interpretării rezultatelor ultimelor alegeri
Bakk Miklós: Regionalitate ascunsă
Gabriel Andreescu: Un partid pro-european
Ovidiu Pecican: Polemici provinciale
Antonela Capelle-Pogăcean: Observaţii pe tema creării unui partid regional
Borbély Zsolt Attila: Ansamblul maghiarimii şi transilvanitatea
Vintilă Mihăilescu: Spriritul vecinătăţii
Hajdú Farkas-Zoltán: Înmormîntare la Sibiu

Nr. 1-2. ianuarie – februarie 2001
Papp Sándor Zsigmond: Suflul provinciei
Ştefan Borbély: O anchetă regională
Szokoly Elek: Polemici şi pseudo-polemici provinciale. Post-scriptum
Ovidiu Pecican: Încă cineva: româno-maghiarii şi maghiaro-românii
Molnár Gusztáv: Distribuţia regională a blocurilor politice din România
*** „… un pic cam devreme, deşi cam tîrziu”

Autori

ÁGOSTON Hugó (n. 1944) publicist. Absolvent al Facultăţii de Fizică a Universităţii Babeş-Bolyai în 1967. În perioada 1970-1989 este redactor la săptămînalul A Hét, din 1990 este redactor-şef adjunct. În perioada 1977-1989 este redactorul publicaţiei de popularizarea ştiinţei TETT. Între 1975-1987 este coordonatorul seriei Korunk Könyvek al editurii Kriterion. Membru fondator al Asociaţiei Ziariştilor Maghiari din România (1990), între 1975-1987 membru în consiliul de coordonare, iar în perioada 1997-1999 preşedintele acesteia. Este membru fondator şi redactor coordonator al cotidianului Krónika. Volumul Bukaresti Élet, képek a apărut în 2000. A fost distins cu premiile MÚOSZ (Uniunea Ziariştilor din Ungaria) şi EMKE (Asociaţia Culturală a Maghiarilor din Transilvania).

ÁGOSTON Vilmos (n. 1947) scriitor, istoric şi critic literar. Absolvent al Facultăţii de Filologie, secţia engleză-maghiară a Universităţii Babeş-Bolyai în 1972. În 1998 devine doctor în litere la Facultatea de Filologie al Universităţii József Attila din Seghedin. În perioada 1989-1992 este membru în colegiul de redacţie al Párizsi Magyar Műhely. Între  1992-1994 este redactorul rubricii pentru minorităţi al săptămînalului Köztársaság, mai tîrziu Respublika. În perioada mai-octombrie 1997 este profesor invitat al Universităţii Hokkaido. Din 1998 este colaborator al Biroului European de Programe de Cercetare Comparativă a Minorităţilor. Cărţi publicate: Humanizmus ettől — eddig? (1977), Lassú Vírus (1981), Húzd a Himnuszt, ne káromkodj! (1989), Visszavont remény (1990), Godír és Galanter (1998), Az érvelés ideje (2000).

Gabriel ANDREESCU (n. 1952) politolog. Absolvent al Facultăţii de Fizică din Bucureşti în 1976. Este membru al Comitetului Helsinki Român, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi Alianţa Civică, director executiv al Revistei Române de Drepturile Omului. A publicat numeroase articole şi studii, este autorul volumelor: Sisteme axiomatice ale logicii limbajului natural. Funcţii şi operaţionalizare (1992), Cel mai iubit dintre ambasadori (1993), Despre filosofia disidenţei; Patru ani de revoluţie (1993), România versus România, Naţionalişti, antinaţionalişti… o polemică în publicistica românească (1996), Problema transilvană (coordonator,1999); Ruleta. România şi maghiari, 1990-2000 (2001). A fost distins cu premiile Pro Amicitia, acordat de Asociaţia Ziariştilor Maghiari din România şi Pro Minoritate, acordat de Guvernul Ungariei.

BAKK Miklós (n. 1952) politolog. Absolvent al Universităţii Tehnice din Timişoara în 1976. În perioada 1991-1999 este redactorul săptămînalului A Hét. Din 1996 este membru în colegiul redacţional al revistei Magyar Kisebbség. Din 1999 este colaborator principal al cotidianului Krónika, în momentul de faţă fiind secretar de redacţie. Studii: Despre concepţia APADOR privind drepturile minorităţilor naţionale (1994), A németországi szorb népcsoport jogai (1996), Bibó, avagy a válság önismerete. Utószó. (1997), Factors and Mechanisms of the Regionalization in Central Eastern Europe (1998), Az RMDSZ mint a romániai magyarság önmeghatározási kísérlete 1989 után (1999), România şi Europa Centrală – două compromisuri (2000).

BALÁZS Imre-József (n. 1976). Absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, secţia maghiară-engleză. Din anul 1996 publică versuri, critică literară şi studii în diverse reviste din România şi Ungaria. În perioada 1996-1997 în calitate de membru al Colegiului Invizibil participă la proiectul Canoanele literare între 1957-2000. Din 1998 este profesor colaborator la Catedra de Literatură Maghiară a Universităţii Babeş-Bolyai; redactor al revistei Korunk, începînd cu februarie 1999. Volume publicate: Ismét másnap (versuri, 1998), A nonsalansz esélye (studii, 2001), A Dél-Párizs nyárikert (2001). Distins cu premiile de debut al Uniunii Scriitorilor, premiul de excelenţă al revistei Látó (1998) şi premiul I. pentru eseuri al Fundaţiei Erdély Magyar Irodalmáért.

Daniel BARBU (n. 1957), doctor în istorie, profesor de ştiinţe politice, şef al catedrei de ştiinţă politică şi director al Institutului de Cercetări Politice al Universităţii Bucureşti. Profesor invitat la École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris), Universitatea La Sapienza di Roma, Universitatea Naţională din Athena şi la University of Pittsburg. Director al revistei Studia Politica. Romanian Political Science Review. Cărţi publicate: Manuscrise bizantine în colecţii din România (1984), Pictura murală din Ţara Românească în secolul al XIV-lea (1986), Scrisoare pe nisip. Timpul şi privirea în civilizaţia românească a secolului al XVIII-lea (1996), Şapte teme de politică românească (1997), Byzance, Rome et les Roumains. Essais sur la production politique de la foi au Moyen Âge (1998), Republica absentă. Politică şi societate în România postcomunistă (1999), Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească (2001).

Mircea BOARI (n. 1963) politolog. Absolvent al Universităţii de Medicină Timişoara, master în filozofie al Universităţii Bucureşti, master în Studii guvernamentale al Universităţii Manchester, doctor în ştiinţe politice al University of Hawaii. Din 1999 este profesor titular la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Politice, profesor invitat la École Superieure des Études Économiques et Comerciales Paris. Autor al mai multor studii, dintre care: Structural Limits of Political Socialization in Romania: A Case Study on Political Discourse (1994), Intelectuali şi tehnocraţi în perioada tranziţiei (1994), Triunghiul vicios: autonomia discursului, stagnare intelectuală, involuţie culturală (1998), Ethnic Power (2000). Este membru fondator al Societăţii Române de Ştiinţe Politice.

Romul BOILĂ (1872-1946) jurist, om politic, membru al Partidului Naţional Român din Ardeal, ministrul al transportului în Consiliul Dirigent din Sibiu. Profesor de drept constituţional la Universitatea din Cluj, decan al Facultăţii de Drept între 1923-1924. A fost ales în Senat din comitatul Târnava Mică, şi a fost vice-preşedintele Senatului în 1928-1929.

Ştefan BORBÉLY (n. 1953) conferenţiar universitar la Facultatea de Litere din Cluj, în cadrul Colectivului de literatură comparată, şi co-director al revistei Caietele Echinox. Coordonează seria de carte „Discobolul” de la Editura Dacia. A publicat: Grădina magistrului Thomas (1995), Xenograme (1997), Visul lupului de stepă (1999), De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (2001), Experienţa externă (coordonare de ediţie, 2001), participînd totodată la elaborarea mai multor volume colective, între care: Dicţionarul Scriitorilor Români (DSR), Dicţionarul Esenţial al Scriitorilor Români (DESR), Dicţionarul Analitic al Operelor Literare Româneşti (DAOLR). A tradus, împreună cu Marius Tabacu, Idola tribus de G.M. Tamás (2001).

BORBÉLY Zsolt Attila (n. 1968). Absolvent al Facultăţii de Drept şi doctor în drept al Universităţii József Attila în 1996. Din 1995 predă la Universitatea Reformată Károli Gáspár din Budapesta. Autor al mai multor studii dintre care: Az érdekelvű pártpolitizálás erdélyi térhódításai (1998), Nyelvpolitika az erdélyi magyar közéletben (1998), Az erdélyi magyarság és az anyaországi sajtó (2000), Ansamblul maghiarimii şi transilvanitatea (2000), A státustörvény mint magyar (re)integráció eszköze (2001), Trianon meghaladásának síkjai (2001), A magyar politika törésvonalai és a státustörvény (2001).

BORCSA János (n. 1953) profesor, redactor, critic literar. Absolvent al Facultăţii de filologie, secţia rusă-maghiară a Universităţii Babeş-Bolyai în 1976. Din 1992 este profesor la Cătălina. Cărţi publicate: Megtartó formák (1984), Szövegközelben – létközelben (1994), Szövegszigettenger (1996); antologii: Ötödik évszak (1980), Utunk évkönyv (1989-1990), Érték és értékrend az egyetemes magyar irodalomban (1994), Feltáratlan értékek a magyar irodalomban (1994), Másfél évtized magyar költészete (1995). A publicat numeroase articole în revistele A Hét, Látó, Helikon şi Kortárs. A fost distins cu premiul de debut al Uniunii Scriitorilor Români şi premiul de excelenţă al săptămînalului A Hét.

Ioan BUDUCA (n. 1952). Absolvent al Facultăţii de Filologie al Universităţii Babeş-Bolyai în 1975. Cărţi publicate: După Socrate (1987); Apocalipsa pentru copii (1994); Doamne, Dumnezeule… (1997); Şi-a fost seară, şi-a fost dimineaţă (1997); Noua Atlantidă (2002).

Antonela CAPELLE-POGĂCEAN (n. 1968). Absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai. Doctor în ştiinţe politice al Institutului de Ştiinţe Politice din Paris cu teza: Représentations de la nation chez les intellectuells hongrois, hongrois de Roumanie et roumains a l’entre-deux-guerres. Este autoare a numeroase studii şi articole referitoare la relaţiile româno-maghiare: Quelques aspects hungaro-roumaines et la question des minorités magyares (1995), Hongrie/Roumanie: rivalités et synergies dans la marche vers l’Europe (1997), Chestiunea transilvană: dimensiune teritorială şi dimensiune etnică (1998), A romániai magyar kisebbség új identitás-meghatározásai 1989 után (2000), „Hongrie” et „Roumanie” (2000).

Al. CISTELECAN (n. 1951) critic literar, redactor, publicist. Absolvent al Facultăţii de Filologie al Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj. Doctor în litere, cu teza: Celălat Pillat. Redactor-şef adjunct la revista de cultură Vatra, respectiv conferenţiar universitar dr. al Universităţii Petru Maior din Tîrgu-Mureş. Bogată activitate publicistică, studii, eseuri, critică litarară, analize politice etc., în aproape toate publicaţiile periodice din ţară. Redactor coordonator pentru varianta română a revistei Provincia. A publicat volumele: Poezie şi livresc (1986), Celălalt Pillat (2000), precum şi Top ten (2000). Premiul de critică literară „George Călinescu” pentru volumul Poezie şi livresc, premiul Uniunii Scriitorilor pentru eseu pe anul 2001, pentru volumul Celălalt Pillat.

Marius COSMEANU (n. 1967) sociolog. Absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie al Universitătii de Vest Timişoara în 1996. A urmat cursurile de masterat al Facultăţii Ethnic and Minorities Studies din cadrul Universităţii ELTE-UNESCO din Budapesta. Este coordonatorul regional al Agenţiei de Monitorizare a Presei şi colaborator extern al Fundaţiei King Baudouin. Este preşedintele grupului de Monitorizare şi Analiză. Autor a numeroase articole, analize, recenzii şi studii publicate în România şi străinătate, dintre care: Alter/Ego târgumureşean, Alter şi Ego în minoritate (co-autor, 1995), Identity Politics vs. Political Identities: Two Months with the Romanian Media (2000), Anti-nostalgia. Maghiarii şi spaţiul public în România (2001).

DEMÉNY Péter (n. 1972) Absolvent al Facultăţii de Filologie, secţia maghiară-română al Universităţii Babeş-Bolyai în 1975. În perioada 1995-1999 este redactor la Editura Kriterion. Din decembrie 1999 este colaborator principal al cotidianului Krónika. Începînd cu anul 2000 este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai A fost distins cu premiile de debut al revistei literare Látó (1994) şi al Uniunii Scriitorilor Români (1995).

Caius DOBRESCU (n. 1966) lector de literatură comparată la Universitatea „Transilvania” Braşov. Bursier „Herder” la Universitatea din Viena (1990-1991) şi bursier al New Europe College (1995-1996) şi Budapest Collegium (1996-1997).  Consilier al Ministrului Afacerilor Externe (1998-1999). Este redactor-şef adjunct al publicaţiei de analiză culturală Interval. Actualmente bursier Fullbright la Committee on Social Thought – University of Chicago. Cărţi publicate: Efebia, Spălîndu-mi ciorapii, Deadevăr (poezie); Balamuc sau Pionierii spaţiului (roman); Modernitatea ultimă, Semizei şi rentieri (teorie culturală), Inamicul impersonal (eseuri).

Sabina FATI (n. 1965) ziaristă. Specializată în ştiinţe politice, jurnalistă – din 1995 – şi corespondentă a secţiei române a postului de radio Europa Liberă; de asemenea, colaboratoare constantă la Curentul, Sfera Politicii şi Politica Externă. Co-preşedintă a grupului interdisciplinar TACTIC, axat pe probleme de securitate şi naţionalism. A publicat studiile Secretul informaţiilor este secretul puterii (1997), Regionalism prin descentralizare sau criză prin fragmentare? (1999),  A nemzeti eszme és a föderalizmus Erdélyben a XX. század elején (2001).

Joschka FISCHER (n. 1948). În perioada 1968-1975 urmează cursurile lui Adorno şi Habermas la Frankfurt. În 1977, după asasinarea preşedintelui patronatului Hanz Martin Schleier, părăseşte radicalismul politic. În 1982 se înscrie în Partidul Verzilor. În perioada 1983-1985 este deputat în Bundestag şi preşedintele fracţiunii Partidului Verzilor. În 1991 este vice-prim ministru şi ministru al mediului şi energiei al landului Hessen. Începînd cu octombrie 1998 este vicecancelar şi ministru de externe al Germaniei. În 1999 este iniţiatorul Agendei 2000. A publicat: Der Umbau der Industriegesellschaft (studiu, 1989), Die Linke nach dem Sozialismus (1992), Für einen neuen Gesellschaftsvertrag. Eine politische Antwort auf die globale Revolution (studiu, 1998).

Mihai FUSU (n. 1960) regizor. Absolvent al Facultăţii de actorie de teatru şi film al Şcolii Superioare de Teatru Şciukin din Republica Moldova. Din 1985 este membru, apoi regizor al Teatrului Luceafărul. A regizat mai multe piese de teatru laureate la festivalurile din Estonia şi Egipt, respectiv Braşov.

HADHÁZY Zsuzsa (n. 1952) publicistă. Absolventă a Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai în 1976. În perioada 1981-1990 este ziaristă, redactoare a săptămînalului Ifjúmunkás. În perioada 1997-1999 este corespondentă de Cluj pentru Radio Bucureşti, emisiunea în limba maghiară. Între 1999-2000 este redactoare la cotidianul Krónika din Cluj.

HAJDÚ Farkas-Zoltán (n. 1959) eseist, etnolog. Cărţi publicate: A csíki kaláka: intézmény és jelkép (1986), Csíki kaláka (1993), Telepes népség. Erdélyi szász olvasókönyv (1994); Erdély a legkülönb nő volt… (1998), Siebenbürgen Magie einer Kulturlandschaft (redactor, 1999), ALkaiosz lakomája (2001), Székelyek és szászok (2001); în curs de apariţie Az idegenség dícsérete — értelmiségi modellek emigrációban (2002).

Dejan JANČA (n. 1928) jurist. A fost profesor de drept public internaţional pînă în momentul pensionării la Universitatea Novi Sad. Este membru al Alianţei Civice la începutul anilor ’90. Este coordonator al Fundaţiei pentru Drepturilor Omului din Belgrad. În calitate de colaborator al Centrului Regional din Novi Sad s-a ocupat de probleme de drept constituţional al regionalizării Serbiei. Momentan este ambasadorul Iugoslaviei la Budapesta.

KÁNTOR Zoltán (n. 1968). Este sociolog, politolog, colaborator al Institutului Teleki László din Budapesta şi profesor invitat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea din Timişoara. Absolvent al Facultăţii de Sociologie din cadrul Universităţii de Vest Timişoara. În 1996 a obţinut masteratul la Facultatea de Ştiinţe Politice al Central Europea University cu lucrarea: National Minorities, Consociationalism and Democracy: the case of Hungarians in Romania. A publicat lucrările: Kisebbségi nemzetépítés; A romániai magyarság mint nemzetépítő kisebbség (2000); Az RMDSZ a romániai kormányban 1996-2000 împreună cu Bárdi Nándor (2000), Az RMDSZ és a kormánykoalíció (1996-2000), coordonator, 2001; A magyar nemzetpolitika és a státustörvény (2001), Nationalizing Minorities and Homeland Politics (2001).

KOLUMBÁN Gábor (n. 1959). Absolvent al Facultăţii de Fizică Aplicată al Universităţii Bucureşti în 1984. În 1990 urmat cursurile seminarului de sociologie şi teoria sistemelor la Central European University. În perioada 1994-1995 participă la programul postagradual de managment al Centrului Internaţional de Management. Este doctorand la Universitatea Janus Pannonius din Pécs, facultatea de politică regională şi economie. În perioada 1997-2000 este membru al Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, preşedintele Comisiei de Cultură şi Educaţie. În perioada 2000-2001 este lector la Facultatea de Administraţie Publică al Universităţii Babeş-Bolyai, între 2001-2002 este şef de catedră şi profesor la Facultatea de Management al Universităţii Maghiare Transilvane Sapientia. A publicat numeroase studii: European Charter of Regional and Minority Languages in East European perspectives (1998), Regionalism şi Regionalizare (1998), Transnational Ethnical Identity (1999).

LÁNG Zsolt (n. 1958) scriitor, redactor. Absolvent al Facultăţii Tehnice din Cluj în 1982. Începînd cu 1990 este redactorul revistei literare Látó. Redactor-fondator al publicaţiei Éneklő Borz. Volume publicate: Fuccsregény (1989), Csendes napok (1991), Perényi szabadulása (1993), Hányan mentek Piripócsra (1995), Bestiárum Transylvanie. Az ég madarai (1996),  A pálcikaember élete (1999).

Marius LAZĂR (n. 1959) sociolog. Absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai, specializarea filozofie, doctor în sociologie cu lucrarea Etnocentrism şi integrare europeană în conştiinţa culturală românească. Lector al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială al Universităţii Babeş-Bolyai şi director al Centrului de Cercetare al Relaţiilor Interetnice. A publicat numeroase studii, dintre care: Structuri sociale şi modernizare în societatea românească, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (1998); Structuri politice şi cultură: Cîmpul cultural de la ’destalinizare’ la ’mitul salvării prin cultură’ (1999); „Akademisches” und „nicht-akademisches” Denken. Die Philosophie in Rumänien zwischen den beiden Weltkriegen (2001). Este membru al Societăţii Române de Antropologie Culturală.

Vintilă MIHĂILESCU (n. 1951). Absolvent al Facultăţii de Psihologie al Universităţii Bucureşti în 1974. În perioada 1991-1995 este lector la Facultatea de Sociologie, Psihologie şi Pedagogie a Universităţii Bucureşti. În anul 1993 obţine titlul de doctor în psihologie. Din 1995 este conferenţiar la Facultatea de Sociologie, Psihologie şi Pedagogie a aceleiaşi universităţi. Este redactor-şef al Yearbook of the Romanian Society of Cultural Anthropology în 1998 şi lector al Centre for Advanced Studies din Sofia în anul 2000. Începînd cu 2001 este şef de catedră la Facultatea de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative. Publicaţii: Nationalité et nationalism en Roumanie (1991), An empiricist theory of tradition (1998), Fascinaţia diferenţei (1999), Socio-hai-hui. O altă sociologie a tranziţiei (2000), Peasants’ strategies and rural development (2000), Sondajele de opinie – Mod de întrebuinţare. Alegerile 2000 – Prezentare şi analiză (redactor, 2001).

Ioan MOLDOVAN (n. 1952) Licenţiat al Facultăţii de Filologie, secţia română-latină în 1976. În perioada studenţiei, a fost redactor şi apoi secretar gene­ral de redacţie al revistei studenţeşti de cultură Echinox. După o perioadă de profesorat în Maramureş, în 1989 vine la Oradea ca redactor al revistei de cultură Familia, iar din 1990 este redactorul şef al aceleiaşi reviste. A publicat mai multe volume de versuri: Viaţa fără nume (1980), Exerciţii de transparenţă (1983), Insomnii lîngă munţi (1989), Arta răbdării (1993), Avantajele insomniei (1997), Tratat de oboseală (1999), O uitare de texte (2000). Este membru al Uniunii Scriitorilor, al ASPRO şi al PEN-Clubului român.

MOLNÁR Gusztáv (n.1948) filozof, politolog. Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Colaborator ştinţific al Institutului Teleki din Budapesta, profesor invitat la Universitatea Creştină Partium din Oradea. În 1995 obţine titlul de doctor în ştiinţe politice la Universitatea din Budapesta cu lucrarea Az autonom társadalom eszméje az angol polgári forradalom idején (Ideea societăţii autonome în timpul revoluţiei burgheze din Anglia). Pînă în 1987 redactor al publicaţiilor de ştiinţe sociale al editurii Kriterion. În 1985 fondează cercul Limes al intelectualilor maghiari din Ardeal. Din 1988 trăieşte în Ungaria. În  anul universitar 1988-89 a predat cursul Ideologia naţională la români, de la Eminescu la Noica, la Universitatea de Ştiinţe  Economice din Budapesta. În 1989-90 este redactor la săptămînalul cultural Magyar Napló, iar din 1991 este colaborator al Institutului Teleki. Cărţi şi studii mai importante: Az elmélet küszöbén (1976); Ó Anglia, Anglia… Esszé az angol forradalomról (1984); Bretter György öröksége. Bretter Gy: A kortudat kritikája, (1984). Postfaţă; Nem lehet. A kisebbségi sors vitája. Antologie, împreună cu  Cseke Péter – şi Postfaţă (1989); Önrendelkezési törekvések az „Észak-Erdélyi Köztársaság” idején, in Autonómia és integráció (1993); Problema transilvană. Coordonare, împreună cu Gabriel Andreescu (1999);  The Vanishing of In-Between Europe, in Regio (2000).

Cornel MORARU (n.1943). Absolvent al Facultăţii de Filologie (1996) şi al Facultăţii de Filozofie (1974) al Universităţii Bucureşti. Redactor şef al revistei Vatra, conferenţiar universitar dr. la Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu-Mureş. Teza de doctorat: Convergenţe metafizice în opera lui Lucian Blaga a fost apreciată cu menţiunea „magna cum laude”. Este autor a mai multor studii, coautor al Dicţionarului Scriitorilor Români, vol. I-II şi al Dicţionarului Esenţial al Scriitorilor Români. Cărţi publicate: Semnele realului (1981), Textul şi realitatea (1984), Obsesia credibilităţii (1996), Constantin Noica – monografie (2000). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al ASPRO.

Ioan MUŞLEA (n. 1940) A absolvit Institutul Politehnic din Cluj în 1961. În perioada 1990-1997 este ziarist la săptămînalul de cultură Tribuna, redactor şef al cotidianului Tribuna Ardealului, corespondent al săptămînalului 22 şi al posturilor de radio BBC, Europa Liberă şi Deutsche Welle. Din 1997, este director al Studioului teritorial de televiziune TVR Cluj.

PAPP Sándor Zsigmond (n. 1972). Absolvent al Colegiul de Jurnalistică Ady Endre în 1995 şi al Facultăţii de Istorie-Filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai în 2001. În perioada 1995-1996 este redactor la Erdélyi Napló, iar în perioada 1999-2001 este coordonatorul rubricii de cultură al cotidianului Krónika, din 2001 colaborator principal al acesteia. Cărţi publicate: 72-es blues (1995), Ahonnan a város (1998), Oran veszteglő hajói (2001). A fost distins cu: premiul AZMR (1995), premiul I. pentru nuvele al revistei literare Látó (1996), premiul de debut al filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor Români, (1997), premiul II. al Fundaţiei Erdély Magyar Irodalomáért pentru proză scurtă (1998), premiul Kacsó Sándor al EMKE (2001), şi premiul de excelenţă al revistei literare Látó pentru proză (2002).

Ovidiu PECICAN (n. 1959) istoric. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi filozofie al Universităţii Babeş-Bolyai în 1985. În anul 1998 obţine titlul de doctor în istorie la Universitatea Babeş-Bolyai. În perioada 1991-1994 este cercetător la Centrul de Studii Transilvane din Cluj. Începînd cu 1998 este cancelarul Facultăţii de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Director al Desire Press din 2001. A publicat numeroase studii, articole, cărţi, dintre care: Europa – o idee în mers (1997); Troia, Veneţia, Roma. Studii de civilizaţie europeană (1998); Adevăratele încercări sînt de depistat la nivelul provocărilor spirituale (1999), România şi Comunitatea Europeană (2000). Este co-redactor la Transition in Central and Eastern Europe. Din 1995 este membru al European Community Studies Association. A fost distins cu premiile Uniunii Studenţilor Europeni din România, al Universităţii Babeş-Bolyai şi al Editurii Nemira. Este membru al Uniunii Scriitorilor Români.

SALAT Levente (n. 1957) Este doctor în filosofie şi conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Babeş-Bolyai, membru fondator şi director executiv al Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. În perioada 1990-1994 este redactor, apoi redactor-şef adjunct la revista Korunk. Între 1990-1999 a fost coordonatorul filialei din Cluj a Fundaţiei Soros. Publicaţii mai importante: Filippika az idő ellen (eseuri, studii, 1996); Etnopolitika – a konfliktustól a méltányosságig. Az autentikus kisebbségi lét normatív alapjai, (2001); Multiculturalismul liberal (2001). Împreună că Lucian Nastasă a fost redactorul antologiei Relaţii interetnice în România postcomunistă publicat în 2001 în limbile română şi engleză.

Eginald SCHLATTNER (n. 1933) A urmat cursurile teologiei evanghelice, a Facultăţii de Matematică, iar apoi a Facultăţii de Hidrologie din Cluj. În 1957 a fost arestat şi în 1959 a fost condamnat. După eliberare, în anul 1969, îşi ia licenţa în hidrologie. Începînd cu 1973 îşi continuă studiile de teologie la Sibiu. Între 1978-1979 este preot evanghelic la Roşia. Între 1989-1999 este redactorul publicaţiei Landeskirchliche Information. Momentan este preot al penitenciarului din Aiud. Cărţi publicate: Die geköpfte Hahn (1998, reeditare 2001) şi Rote Handschuhe (2001).

SELYEM Zsuzsa (n. 1967) Absolventă a Facultăţii de Matematică (1989) şi al Facultăţii de Litere (1996) ale Universităţii „Babeş–Bolyai” Cluj. În perioada 1995-1998 este redactor la revista Korunk, din 1998 predă istoria literaturii maghiare din secolul 20. şi teoria literaturii la Facultatea de Litere, redactor şef al revistei de literatură şi artă Lkkt, coordonatoarea Colegiului Invizibil din Cluj. A publicat eseuri, critică literară şi traduceri în paginile revistelor Korunk, Látó, Élet és irodalom, Pannonhalmi Szemle, Lkkt şi Jelenkor. Primul volum de eseuri, Valami helyet, a apărut în 2001 la Budapesta.

SZÉKELY István (n. 1962) politolog. Absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Budapesta. Din 1995 este referent principal al preşedinţiei UDMR, iar din 1997 este vicepreşedinte, responsabil cu administraţia locală şi organizaţii teritoriale. Începînd cu 1999 este coordonatorul Biroului de Dezvoltare a învăţămîntului universitar pentru sprijinirea Universităţii Maghiare Sapientia. Este redactor coordonator al revistei Magyar Kisebbség din Cluj.

SZOKOLY Elek (n. 1939) publicist. Absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Pînă la schimbările din ’89, ca fost deţinut politic, a fost muncitor pe şantiere de construcţii, muncitor în fabrică, maestru de lumini în teatru. După 1990 este redactor şi editorialist la Gazeta de Mureş, coeditor şi redactor al revistei Altera, director al Centrului Intercultural al Ligii Pro Europa şi al editurii cu acelaşi nume, apoi director executiv al Ligii Pro Europa. A publicat numeroase articole, eseuri şi studii în limba maghiară şi română, în diferite publicaţii din ţară, precum şi în volumul colectiv Problema transilvană. Membru fondator al Ligii Pro Europa şi membru al Asociaţiei Ziariştilor Maghiari din România, al Asociaţiei Ziariştilor Români şi al Comitetului Helsinki Român.

Traian ŞTEF (n. 1954) Licenţiat al Facultăţii de Litere din Cluj, secţia română-franceză în 1979. În perioada studenţiei, a fost redactor al revistei Echinox, din 1990 redactor la revista Familia. Din anul 2000, este şi membru în colegiul de redacţie al revistei Provincia. A fost membru fondator al Alianţei Civice şi al Partidului Alianţei Civice, iar, timp de patru ani, consilier judeţean. Membru al Uniunii Scriitorilor şi al ASPRO. Volume publicate: Călătoria de ucenic, Femeia în Roz, Tandreţea dintre noi (versuri), Despre mistificare (eseuri politice), Ridicolul, Despre calitatea umană (eseuri de estetică literară şi literatură comparată), Leonid Dimov (critică literară, coautor).

William TOTOK (n. 1951) Absolvent al Facultăţii de Filologie, secţia germană-română din cadrul Universităţii din Timişoara. Cofondator al Aktionsgruppe Banat (1972-75); deţinut politic (1975-76). Din 1987 trăieşte ca scriitor şi jurnalist la Berlin. A publicat poezii, eseuri, articole, cronici atît în România cît şi în Germania, Austria, Ungaria, S.U.A., Danemarca. Este co-editor al revistei bianuale Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik. Premii: Leonce-und-Lena-Förderpreis şi Premiul Fundaţiei Henning-Kauffmann-Stiftung (împreună cu mai mulţi autori germani originari din România). Cărţi publicate: Die Vergesellschaftung der Gefühle (versuri, 1980), Freundliche Fremdheit (versuri, 1984), Die Zwänge der Erinnerung. Aufzeichnungen aus Rumänien (eseuri, 1988), Aprecieri neretuşate. Eseuri, articole şi interviuri 1987-1994 (1994), Constrîngerea memoriei. Însemnări, documente, amintiri (eseuri şi publicistică, 2001).

VÉGEL László (n. 1941) eseist, dramaturg şi romancier. În perioada 1971-1980 a fost redactorul suplimentului cultural Kilátó al publicaţiei Magyar Szó din Novi Sad. Între 1980-1992 este dramaturg la televiziunea din Novi Sad, din 1993 este coordonatorul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă din aceeaşi localitate. A publicat: Egy makró emlékiratai (1969), A szenvedélyek tanfolyama (roman, 1969), Szitkozódunk, de szemünkből könnyek hullanak (nuvele, 1969), A vers kihívása (eseuri, 1975), Áttüntetések (roman, 1984), Ábrahám kése (eseuri de teatru, 1988), Judit (drame, 1989), Lemondás és megmaradás (1992), Újvidéki trilógia (roman, 1993), Wittgenstein szövőszéke (jurnal-eseu,  1995), A nagy Közép-kelet-európai Lakoma bevonul a Pikareszk regénybe (1998), Peremvidéki élet (eseuri, 2000), Exterritórium (roman-eseu, 2000).

Daniel VIGHI (n. 1956) scriitor, jurnalist. A absolvit Facultatea de Filologie din Universitatea Timişoara în 1980. Din 1990 este redactor al revistei Orizont, conferenţiar universitar la Facultatea de Litere din Universitatea de Vest din Timişoara. În 1997 a obţinut titlul de doctor în literatura interbelică românească. Este membru fondator al Societăţii Timişoara, coautor al Proclamaţiei de la Timişoara, membru fondator al Alianţei Civice şi al Partidului Alianţei Civice. Redactor şi colaborator al revistelor: Orizont, Studii de literatură română şi comparată, Ariergarda, Dilema, Cuvîntul, Vatra. Autor a mai multor volume de proză şi studii: Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (1994), Istorie şi masonerie (1995), Valahia de mucava (1996), Deportarea în Bărăgan. Destine – documente – reportaje (1996), Decembrie, ora 10 (1997), Între hanger şi sofa. Literatura în epoca veche românească (1998), Insula de vară (1999), Sorin Titel. Monografie critică (2000). Este deţinător a mai multor premii, ca: premiul de debut al Uniunii Scriitorilor Români şi a Asociaţiei Scriitorilor, premiul ASPRO şi premiul revistei Familia.

Renate WEBER (n. 1955). Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti în 1979. Este avocată şi profesoară la Şcoala Naţională pentru Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, directoare a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă România, membră în comitetul consultativ al International Service for Human Rights, şi International Council for Human Rights Policy din Geneva. A publicat numeroase studii, dintre care: Două proiecte de lege privind protecţia minorităţilor naţionale (1994), Concepţia UDMR cu privire la drepturile minorităţilor naţionale (coautor, 1994), The Welfare State in Post-Communist Countries: The Romanian Case (1996), România şi dreptul internaţional al drepturilor omului (1996), Self-determination (1996), The Protection of National Minorities in Romania: a Matter of Political Will and Wisdom (1997), The Romanian-Hungarian Relations within the Legal Frame of the Schengen Agreements (1999), Transilvania: evoluţie prin devoluţie? (1999), The Impact of the European Convention of Human Rights upon the Rule of Law in Romania (2001), Police Organization and Accountability: A Comparative Study (2001), Constitutionalism as a Vehicle for Democratic Consolidation in Romania (2001).

Joachim WITTSTOCK (n. 1939). A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” în 1961. În perioada 1971-1999 a fost cercetător în domeniul istoriei literare la Centrul de Ştiinţe Sociale. A elaborat diferite lucrări, legate tematic mai ales de literatura germană din Transilvania, Banat şi Bucovina. A publicat mai multe volume de versuri apărute la editurile Dacia şi Kriterion. Volumele sale de proză scurtă au fost publicate la Frankfurt am Main (1991) şi Innsbruck (1997). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1979, al Societăţii Germane „Schiller” din Marbach/Neckar şi al Breslei Artiştilor din Esslingen, Germania.