Construind încredere, solidaritate și înțelegere reciprocă pentru o Europă unită.

Liga Pro Europa

Soluție din 25 noiembrie 2003

La 13 noiembrie 2003 Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a dat o decizie de admisibilitate în cazul N.G. împotriva României.

    N.G. (minor la data faptelor), acuzat de tîlhărie, a fost arestat la 7 iulie 1996 de poliţişti din cadrul Poliţiei Municipiului Tîrgu-Mureş, şi reţinut, fără mandat de arestare, la Centrul de Ocrotire al Minorilor. Anchetat în lipsa unui avocat sau a unui părinte, minorul N.G. s-a plîns de rele tratamente (bătăi cu pumnii şi picioarele, duşuri reci, ras în cap, etc) aplicate de persoane din cadrul poliţiei şi de gardienii publici din Centrul de Ocrotire. În această perioadă de timp N.G. a fost filmat şi prezentat pe un post de televiziune local ca fiind tîlhar. La insistenţele coordonatorului Biroului pentru Drepturile Omului al Ligii PRO EUROPA, N.G. a fost eliberat la data de 12 iulie 1996.

    La trei zile, Liga PRO EUROPA a depus o sesizare la Parchetul Militar Mureş, iar părinţii minorului au formulat şi ei plîngeri penale. Parchetul Militar Mureş şi Parchetul Teritorial Militar Bucureşti — prin dl. procuror militar Sandu Marin — au dat soluţii de neîncepere a urmăririi penale, atît sub aspectul arestării ilegale, cît şi al tratamentelor inumane şi degradante aplicate minorului, astfel încît nimeni nu a fost tras la răspundere.

    La 30 martie 1998, cu sprijinul avocaţilor APADOR-CH, N.G.a formulat o plîngere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, unde a invocat următoarele încălcări: a fost supus unui tratament inuman şi degradant (articolul 3); ancheta efectuată de procurorii militari nu a fost efectivă, promptă şi nici imparţiala (articolul 3); a fost arestat ilegal (articolul 5.1); nu a fost informat prompt despre învinuire (articolul 5.2); nu a fost dus prompt în faţa unui judecător (articolul 5.3); nu a avut posibilitatea să atace în justiţie măsura arestării şi detenţia (articolul 5.4); nu are remedii efective pentru compensarea arestării ilegale (articolul 5.5);  soluţia de neîncepere a urmăririi penale adoptată de Parchetul Militar l-a lipsit de acces în justiţie (articolul 6.1); procurorul militar Sandu Marin şi poliţiştii de la Poliţia Tîrgu-Mureş i-au încălcat prezumţia de nevinovăţie (articolul 6.2); nu are remedii efective pentru repararea acestor încălcări la nivel naţional (articolul 13). Cu excepţia susţinerii reclamantului N.G., în sensul că aceste încălcări au fost motivate de apartenenţa sa la minoritatea romă, Curtea a declarat admisibilă plîngerea pentru toate încălcările enumerate mai sus.

    În acţiunile sale împotriva încălcării unor drepturi fundamentale, minorul N.G. a primit sprijin din partea Ligii PRO EUROPA, Comitetului Helsinki Român APADOR-CH, Amnesty International şi European Roma Rights Centre.
Biroul pentru Drepturile Omului

25 noiembrie 2003