Contribuții la cunoașterea ecologiei râurilor și zonelor umede din bazinul Tisei

contributii-cunoasterea-ecologiei-raurilor-tisei_2002

PREFAŢĂ

De I0 ani investigăm râurile din bazinul Tisei. Munca noastră a fost coordonată de Tisza Klub, Szolnok, Ungaria şi de către Liga Pro Europa, Tg. Mureş, România. Cele două organizaţii neguvernamentale au semnat un acord de colaborare la data de 27 aprilie 1991. Cele mai importante obiective erau “crearea unei baze de date ştiinţifice privind văile râurilor comune” şi “promovarea educaţiei ecologice şi ameliorării calităţii mediului”. Pentru acestea a fost recrutată o echipă multidisciplinară de experţi din România şi Ungaria. Puterea generatoare a muncii noastre comune a făcut ca relaţiile profesionale şi personale să devină din ce în ce mai strânse. Cu certa credinţă în forţele noastre unite, am elaborat şi îndeplinit planuri tot mai laborioase. Tot mai mulţi colegi din România, Ungaria, Ucraina şi Slovacia, instituţii şiorganizaţii, au fost invitate să coopereze.

Investigaţiile au fost lărgite la Tisa superioară şi numeroşii afluenţi al acesteia. Lucrul cu organizaţiile neguvernamentale ne-a permis să invităm specialişti reputaţi din fiecare ţară a bazinului Carpatic. Am dezvăluit starea râurilor, am atras atenţia instituţiilor de stat, executive sau de supraveghere, asupra tronsoanelor periclitate, asupra valorilor naturale care merită să fie protejate, am elaborat o documentaţie concretă privind protecţia mediului. Rezultatele au fost publicate în primele patru volume din Tiscia Monograph Series, acestea având ca subiect râurile Mureş, Someşe, Crişuri şi Tisa superioară. În curs de pregătire se află un volum dedicat râului Bodrog.

După 11 ani de conlucrare am simţit că a venit timpul pentru a rezuma şi a elabora concluzii privitoare la rezultatele noastre, să aflăm consecinţele desprinse din cunoaşterea a peste I O râuri şi să hotărâm asupra principalelor sarcini privind protecţia mediului studiat. Şi pentru aceste motive am organizat “Conferinţa experţilor din Bazinul Tisei”, în luna martie 2002. Am adresat trei întrebări participanţilor la acest simpozion:

– De ce suferă râurile noastre?

– Suntem luaţi în considerare de către instituţiile executive?

– Cum să procedăm în viitor?

https://biblioteca-digitala.ro

La primele două întrebări au fost oferite răspunsuri prin lucrările şi intervenţiile prezentate la conferinţă şi publicate în acest volum, constituindu-­se astfel o completare substan!ială a studiilor publicate anterior. Faptul că semnalele de alarmă ale specialiştilor deranjează instituţiile de stat, a fost demonstrat prin absenţa reprezentanţilor invitaţi ai acestora. Astfel s-a dat răspunsul celei de-a doua întrebări. Să sperăm că Directiva Apelor a Uniunii Europene va obliga şi ţările aspirante la aderare să-şi revizuiască modul de abordare al acestui subiect.

În sfărşit la ultima întrebare se răspunde parţial prin lucrările publicate în acest volum, atunci când acestea propun noi metode de evaluare a calităţii apelor, semnalează în mod sintetic problemele majore şi caută soluţii constructive pentru remedierea acestora. Participanţii sunt de acord că după aceste prime rezultate este necesară elaborarea şi implementarea unui sistem modem de monitorizare a calităţii resurselor bazinelor hidrografice. În acelaşi timp ar trebui să ne concentrăm asupra relaţiilor de tip cauză-efect.

Planificarea şi îndeplinirea acestor obiective nu se pot realiza în mod optim numai prin activitatea organizaţiilor neguvernamentale. Am fost încântaţi să vedem că iniţiativele noastre au găsit tot mai mult sprijin din partea unor instituţii de învăţământ superior şi institute de cercetare, cum ar fi: Catedra de Ecologie a Universităţii din Szeged, Universitatea Ungvăr, Universitatea din Debrecen, Universitatea “Babeş-Bolyai” (Cluj), Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Oradea, Muzeul Naţional “Grigore Antipa” Bucureşti, Institutul de Piscicultură din Szarvas, Agenţiile de Protecţia Mediului din Szolnok, Debrecen şi Gyula.

Cercetarea râurilor iniţiată de către organizaţii neguvernamentale a  stimulat o serie de cooperări între instituţiile din ţările vecine:

– În anii 1999 – 2001 s-a derulat proiectul “Investigarea resurselor naturale ale râului Mureş în vederea unei dezvoltări durabile”, finanţat prin Research Support Scheme of the Open Society Support Foundation, în cadrul căruia o echipă de 8 cercetători din Universităţile “Babeş-Bolyai” din Cluj, din Debrecen, “Lucian Blaga” Sibiu şi din Oradea, au urmărit modificările apărute în ultimii 10 ani pe râul menţionat.

– “Cercetarea habitatelor-coridoare ale râului Tisa şi afluenţilor  acesteia”, proiect finanţat de Ministerul Mediului din Ungaria, coordonat de Centrul European pentru Conservarea Naturii.

– Un program complex de studiu al comunităţilor acvatice expuse poluării cu cianuri şi metale grele în râurile Lăpuş, Someş şi Tisa, finanţat de Academia de Ştiinţe din Ungaria şi Fundaţia Arany Janos.

https://biblioteca-digitala.ro

– Investigarea riscurilor reprezentate de cianurile utilizate în prelucrarea minereurilor asupra sănătăţii şi mediului în Asia Centrală şi Europa Centrală (proiect Inco Copemicus).

Mulţumim tuturor celor care au participat sau au ajutat investigaţiile, simpozioanele şi publicaţiile noastre, profesionişti şi amatori, consacraţi şi studenţi.

ANDREI SÁRKÁNY-KISS
Liga Pro Europa
Târgu Mureş, România

JÓZSEF HAMAR
Tisza Klub
Szolnok, Ungaria