Comunicat de presă din 1 martie 2012

1. Liga Pro Europa va găzdui în perioada 1 martie – 31 iulie 2012 doi interni din Grecia prin intermediul Democritus University of Thrace, în cadrul programului european Leonardo da Vinci. Cei doi interni vor face practică de cercetare şi vor participa la activităţi ale LPE, altor ONG-uri, institute de cercetare, instituţii de învăţămînt superior şi se vor familiariza cu oportunităţile şi provocările din regiunea noastră.

2. Liga Pro Europa îşi manifestă solidaritatea cu Fundaţia Alpha Transilvană, una din cele mai vechi şi prestigioase asociaţii ale societăţii civile din România, care în lipsa fondurilor necesare funcţionării a fost nevoită să sisteze serviciile centrului „Perseverenţa” pentru copiii cu dizabilităţi. De astăzi cca 30 copii autişti nu vor mai beneficia de îngrijirea unică de care se bucurau, şi cca 70 persoane îşi vor pierde locul de muncă. Prezentat recent în cadrul unei audieri publice, Centrul „Perseverenţa” a fost fără îndoială unul din centrele cele mai performante din România, la nivelul instituţiilor similare din oricare stat european. Fundaţia Alpha a depus eforturi constante pentru atragerea de fonduri de la fundaţii străine, precum şi de la Primăria municipiului Târgu-Mureş şi Consiliul Judeţean Mureş. Aceste instituţii nu şi-au respectat angajamentele de finanţare ceea ce a condus la acumularea de datorii şi în final, închiderea Centrului „Perseverenţa”. Este inadmisibil ca în timp ce Primăria Târgu-Mureş face pomeni electorale botezate evenimente „gratuite”, organizînd tot felul de şuşe de gust îndoielnic, în timp ce se cheltuie fonduri publice substanţiale pentru un cinematograf de lux, pentru închirierea spaţiilor ce aparţin unor colegi de partid, pentru campanii de mii de scrisori menite să atragă voturi, copiii autişti, părinţii şi îngrijitorii lor sînt aruncaţi în neant, în disperare, în şomaj. Sumele folosite ca pomeni pre-electorale, ar fi putut fi utilizate de către Centrul „Perseverenţa” pentru alinarea suferinţei celor mici.

3. Liga Pro Europa cheamă la protest civic împotriva construirii unui garaj suprateran pe zona de protecţie a monumentului istoric Palatul Culturii din Tîrgu-Mures. Sîntem convinşi că tîrgumureşenii se vor mobiliza pentru a nu permite repetarea în urbea noastră a unui abuz similar celui care a condus la construirea aşa-zisei Cathedral Plaza, în zona de protecţie a Catedralei Sfîntul Iosif din Bucureşti. Lansată în 2006 şi reluată în 2009, iniţiativa ilegală a construirii unui garaj suprateran pe chiar zona de protecţie a celui mai important monument istoric din Târgu-Mureş, Palatul Culturii, a fost relansată şi dusă mai departe de Consiliul municipal în şedinţa din 23 februarie 2012. În pofida intervenţiei Ligii Pro Europa, prin care am atras atenţia că amplasarea garajului pe zona de protecţia a Palatului Culturii, monument istoric aflat la poziţia 387 pe lista monumentelor din judeţul Mureş a Ministerului Culturii, contravine Legii nr. 422 din 18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice, consilierii locali au refuzat să scoată definitiv de pe ordinea de zi proiectul construirii garajului şi au continuat planul prin definirea condiţiilor şi măsurilor de iniţiere a licitaţiei pentru identificarea constructorului-concesionar. Construirea garajului pe locaţia din zona de protecţie este prezentată în mod fals de către Primărie ca unica soluţie pentru rezolvarea parcării în centrul municipiului. Această concepţie contrastează cu eforturile care se depun în toate oraşele europene de creare a unor parcări supra şi subterane în afara inelului centrelor istorice. Amplasarea garajului în imediata apropiere a Palatului Culturii comportă de altfel riscuri imense pentru clădirile monument din preajmă, atît prin poluarea fonică şi trepidaţii, cît şi prin aglomerarea suplimentară cu autoturisme a centrului istoric al oraşului, în loc să înfiinţeze o salbă de garaje mici supra şi subterane, în afara zonei centrului istoric, prin valorificarea condiţiilor oferite de terenurile neocupate de construcţii sau acoperirea canalului Pocloş. În zilele următoare, LPE va avea consultaţii cu alte ONG-uri pentru adoptarea stategiei de protest adecvate.

4. Liga Pro Europa sprijină iniţiativa ca Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş să funcţioneze ca universitate bilingvă şi echitabilă în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1 din 2011, care la art. 135 din Titlul III – Învăţămîntul superior, Capitolul I – Dispoziţii generale, precizează că:

(1) Învăţămîntul superior pentru minorităţile naţionale se realizează:

a) în instituţii de învăţămînt superior în cadrul cărora funcţionează facultăţi/ linii/programe de studii cu predare în limba maternă;

b) în instituţii de învăţămînt superior multiculturale şi multilingve; în acest caz, se constituie secţii/linii cu predare în limbile minorităţilor naţionale;

c) în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior pot fi organizate grupe, secţii sau linii de predare în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.

(2) Linia de studiu din cadrul universităţii multilingve şi multiculturale se organizează în departamente. Cadrele universitare aparţinînd liniei de studiu adoptă şi elaborează un regulament de funcţionare propriu, care stabileşte procedurile de alegere şi alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective în concordanţă cu Carta universitară, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Secţia de studiu este o formă de organizare a învăţămîntului universitar într-o limbă a minorităţilor naţionale, care poate fi instituţionalizată, atît la nivelul universităţii, cît şi în cadrul unei facultăţi, prin departamentul secţiei, care are în componenţă programele de studiu şi structurile organizatorice aferente. Secţiile beneficiază de autonomie universitară în organizarea activităţilor didactice.

(4) În învăţămîntul universitar pentru minorităţile naţionale, se asigură pregătirea îin ciclul I de studii universitare — licenţă, în ciclul II de studii universitare — master şi în ciclul III de studii universitare — doctorat, precum şi în învăţămîntul postuniversitar, în limba maternă.

În dezbaterea publică s-a antagonizat în mod fals principiul autonomiei unversitare cu prevederile legii. În art. 123, (1) se reiterează că „Autonomia universitară este garantată prin Constituţie. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituţiile de învăţămînt superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau religioase. Art. 124 (1) a) precizează şi limitele autonomiei, precizînd că orice instituţie de învăţâmînt superior este obligată de principiul public de a “respecta legislaţia în vigoare, carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul învăţămîntului superior.” Cei care se opun caracterului echitabil al universităţii au invocat primatul Cartei univeritare, dar omiţînd să citeze prevederea din Legea educaţiei naţionale, art. 129 care la pct (4) prevede “carta universitară nu poate conţine prevederi contrare legislaţiei în vigoare!
UMF a fost înfiinţată în 1945 ca parte a UBB Cluj, apoi separat în 1948 ca instituţie de sine stătător cu predare în limba maghiară, ca singura universitate de medicină şi farmacie destinată accesului în limba maternă a minorităţii maghiare. În 1962 s-a introdus predarea în limba română, fără să se fi adoptat vreo legislaţie în acest sens. După această dată, cursurile s-au ţinut în limba română şi maghiară, iar lucrările practice exclusiv în limba română. Numărul studenţilor maghiari s-a diminuat permanent. Dacă în 1963 din 88 absolvenţi erau 81 maghiari, 2 români şi 5 alte naţionalitîţi, în 1994 din 240 absolvenţi erau 28 maghiari, 211 români şi 1 altă naţionalitate. Abia după 17 ani de la căderea regimului comunist s-a reuşit restabilirea inscripţionării bilingve (site-ul UMF este azi bilingv român şi engleză, maghiara lipseşte!) Actualmente s-a echilibrat şi proporţia studenţilor care studiază în limba română şi maghiară. Ar fi util ca aceia care doresc perpetuarea stării de inferioritate a învăţămîntului în limba maghiară şi se opun constituirii conform legii a secţiilor în limba maghiară să ştie că încalcă legea actuală a educaţiei naţionale şi totodată se fac continuatorii politicii naţional-comuniste a regimului Ceuaşescu. În perioada Ceauşescu UMF a fost supusă asimilării forţate şi românizării. În 1989 s-a început procesul reparaţiei istorice şi democratizării. Actuala legii a învăţămîntului deschide posibilitatea creării unei universităţi bilingve şi echitabile, avînd în vedere şi profilul său de unica universitate de medicină din zona celei mai mari concentrrăi de populaţie de limbă maghiară din Transilvania centrală. UMF poate deveni o universitate europeană de prestigiu, atractivă pentru studii inclusiv pentru studenţi din Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia. Trebuie cultivat caracterul bilingv, ca indiferent de secţia urmată să se însuşească terminologia în limba oficială şi să se creeze posibilitatea pentru acei dintre români care doresc să acceadă la cunoştinţe de bază de limba maghairă, ceea ce este în interesul atragerii de pacienţi. A fost o universitate de renume european, singura a cărei diplomă era recunoscută în occident în perioada comunistă. Primul trasplant de cord din România s-a realizat aici. Deplîngem faptul că universitatea şi studenţii devin exponenţii conservatorismului. În SUA, în Africa de Sud în lumea civilizată, studenţii sînt mesagerii valorilor noi, sînt mesagerii umanismului, a solidarităţii umane, Ei au luptat împotriva segregării rasiale, împotriva Apartheidului, împotriva xenofobiei, etc. La noi studenţii luptă împotriva drepturilor omului şi a democraţiei.

5. Şcoala Generală nr. 2 – salutăm atribuirea numelui de Bernády György. Deplîngem amendarea unui părinte care a depus o scrisoare de donaţie în limba maternă şi a fost amendat cu 500 lei şi hărţuit de poliţia locală. El poate acţiona în judecată instituţia, poate depune o plîngere penală pentru abuz în serviciu şi va cîştiga la Strasbourg pentru nerespectarea legislaţiei în vigoare (legea învăţămîntului şi interzicerea discriminării). Legea educaţiei naţionale prevede clar la Titlul I, art 10, pct 4 „În sistemul naţional de învăţămînt, documentele şcolare şi universitare oficiale … se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare. »

Smaranda Enache

Copreşedintă

1 martie 2012