{"id":2116,"date":"2024-03-21T08:34:22","date_gmt":"2024-03-21T08:34:22","guid":{"rendered":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/?page_id=2116"},"modified":"2024-05-23T20:12:37","modified_gmt":"2024-05-23T20:12:37","slug":"altera-17-18","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/","title":{"rendered":"Altera 17 &#8211; 18"},"content":{"rendered":"\t\t<div data-elementor-type=\"wp-page\" data-elementor-id=\"2116\" class=\"elementor elementor-2116\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-eda0d44 e-flex e-con-boxed e-con e-parent\" data-id=\"eda0d44\" data-element_type=\"container\" data-e-type=\"container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"e-con-inner\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-2eb6fde elementor-widget elementor-widget-image\" data-id=\"2eb6fde\" data-element_type=\"widget\" data-e-type=\"widget\" data-widget_type=\"image.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-content\/uploads\/elementor\/thumbs\/a17-18-qol48oqem6jscbj1pqc22gt64bbfztud71y6cjdpe8.jpg\" title=\"a17-18\" alt=\"a17-18\" loading=\"lazy\" \/>\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-91f1301 elementor-widget elementor-widget-text-editor\" data-id=\"91f1301\" data-element_type=\"widget\" data-e-type=\"widget\" data-widget_type=\"text-editor.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<h2 class=\"western\" align=\"left\">Altera 17-18<\/h2><p class=\"western\" align=\"left\"><a href=\"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-content\/uploads\/2024\/05\/17-18_altera_VIII_2002_liga_Pro_Europa.pdf\"><span style=\"text-decoration: underline;\">17-18_altera_VIII_2002_liga_Pro_Europa<\/span><\/a><b><\/b><\/p><p><strong>Editorial<\/strong><br \/><br \/>O bun\u0103 parte din dezbaterea teoretic\u0103 \u015fi demersul legislativ european referitoare la minorit\u0103\u0163i, adesea g\u0103zduite \u015fi \u00een paginile alterei, abordeaz\u0103 imperativul protec\u0163iei acestora din perspectiva unui imbold moral. \u00cen Europa, unde na\u0163iunile moderne, ca urmare a istoriei \u015fi tras\u0103rii frontierelor statelor na\u0163ionale, tr\u0103iesc \u00een ipostaza ambivalent\u0103 de majoritate \u015fi minoritate, \u00eentregul efort de protec\u0163ie a minorit\u0103\u0163ilor istorice a aprofundat o viziune moral\u0103 asupra chestiunii. De vreme ce fiecare na\u0163iune alc\u0103tuind un stat na\u0163ional se reg\u0103se\u015fte pe teritoriul altor state na\u0163ionale, odat\u0103 cu dep\u0103\u015firea suspiciunilor trecutului \u015fi debutul construc\u0163iei federale europene, s-a ajuns la solu\u0163ii ce se reg\u0103sesc fie \u00een aranjamente constitu\u0163ionale (Finlanda), fie \u00een cele bilaterale (Italia-Austria, Germania-Danemarca), fie \u00een sistemul multilateral al cartelor Consiliului Europei privitoare la limbile minoritare \u015fi regionale sau autonomia locala.<br \/>Odat\u0103 cu abolirea comunismului, noi state europene s-au aflat \u00een fa\u0163a imperativului de a se \u00eenscrie \u00een acest proces. Ob\u0163inerea statutului de membru al Consiliului Europei, \u00eenceperea negocierilor de aderare la Uniunea European\u0103, accederea \u00een NATO, au obligat guvernele noilor democra\u0163ii s\u0103 trec\u0103 peste mentalitatea populist-na\u0163ionalist\u0103 care le-a adus, \u00een unele cazuri, la putere \u015fi s\u0103 opteze pentru introducerea unor reforme politice substan\u0163iale, adesea f\u0103r\u0103 precedent \u00een regiune, pentru protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor, implicarea lor \u00een actul guvern\u0103rii, eventual garantarea unor forme de autonomie. Evolutia Rom\u00e2niei de la na\u0163ionalism spre politica \u015fanselor egale este o bun\u0103 ilustrare a transform\u0103rii \u00een bine pe care o poate suferi politica privind minorit\u0103\u0163ile dintr-o democra\u0163ie t\u00een\u0103r\u0103, aflat\u0103 sub presiunea procesului de aderare la structurile euro-atlantice. De la na\u0163ionalismul de stat, continuat \u00een primii ani de dup\u0103 revolu\u0163ie de un establishment care includea numero\u015fi exponen\u0163i ai nomenclaturii de rangul doi s-a ajuns la experien\u0163a istoric\u0103 a includerii partidului maghiarilor (resim\u0163i\u0163i ca o minoritate \u201cpericuloas\u0103\u201d), \u00een coali\u0163ia guvernametal\u0103 \u00eentre 1996-2000). Chiar mai spectaculoase gesturile temerare ale unor fo\u015fti na\u0163ional-comuni\u015fti, reveni\u0163i la putere \u00een 2000, de punere \u00een practica a unui sistem de norme de protec\u0163ie comparabile cu cele din democra\u0163iile consolidate.<br \/>Din p\u0103cate, orice demers pozitiv salutar, chiar venind din partea unor \u201econverti\u0163i\u201d la valorile democratice este bruiat de practicarea la scar\u0103 larg\u0103 a dublului limbaj, inclusiv de c\u0103tre for\u0163ele politice \u00eendeob\u015fte numite reformatoare, chestiunea minorit\u0103\u0163ilor fiind utilizat\u0103 \u00een lupta pentru atragerea electoratului presupus na\u0163ionalist. Fragilitatea consensului asupra protej\u0103rii minorit\u0103\u0163ilor este cu at\u00eet mai evident\u0103 cu c\u00eet actorii publici care joac\u0103 un rol definitoriu \u00een formularea politicilor au mai multe reticen\u0163e induse de interese de ordin politic. Obsesia pericolului revizuirii frontierelor nu a p\u0103r\u0103sit definitiv zona balcanic\u0103. Statele na\u0163ionale, incapabile s\u0103 accepte legitimitatea diversit\u0103\u0163ii, considerat\u0103 \u00een continuare un pericol la adresa monopolului majorit\u0103\u0163ii asupra resurselor \u015fi sferei simbolice, profit\u0103 de orice ocazie pentru a s\u0103rb\u0103tori diminuarea minorit\u0103\u0163ilor. Recens\u0103mintele, politicile educa\u0163ionale, simbolurile na\u0163ionale exclusive, ocuparea spa\u0163iului public exclusiv de valorile majorit\u0103\u0163ii s\u00eent tehnici menite s\u0103 \u00eencurajeze reducerea, chiar extinc\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor.<\/p><p class=\"western\" align=\"left\">Consiliul Europei a avut, ca de at\u00eetea ori, ini\u0163iativa de a lansa semnale de alarm\u0103 \u2013 concretizate \u00een recomand\u0103ri \u2013 pentru protejarea minorit\u0103\u0163ilor, \u00eendeosebi a celor amenin\u0163ate cu dispari\u0163ia: arom\u00e2nii, vorbitorii de limb\u0103 idi\u015f, ceang\u0103ii. Dup\u0103 ce Europa Occidental\u0103 a cvasi-eliminat, \u00een epoca premodern\u0103 \u015fi modern\u0103, comunit\u0103\u0163ile care nu-\u015fi formaser\u0103 state na\u0163ionale proprii, un sentiment justificat de vinov\u0103\u0163ie istoric\u0103 a condus la programe de ac\u0163iuni afirmative prin care laponii (samii), frizii, wel\u015fii, sorbii, romii, eschimosii au primit o nou\u0103 \u015fans\u0103 de supravie\u0163uire. \u00cen unele cazuri, aceste m\u0103suri dep\u0103\u015fesc normele europene \u00een materie, tocmai pentru c\u0103 situa\u0163ia comunit\u0103\u0163ilor vizate este dramatic\u0103. Inutil de subliniat c\u0103 asemenea atitudini morale s\u00eent proba cea mai conving\u0103toare a convertirii statelor na\u0163ionale la democra\u0163ia autentic\u0103, oferind unor comunit\u0103\u0163i periclitate, dar a c\u0103ror istorie a \u00eembog\u0103\u0163it zestrea cultural\u0103 a Europei, o tardiv\u0103 repara\u0163ie. Din p\u0103cate, ignoran\u0163a, povara unei vinov\u0103\u0163ii care trebuie ascuns\u0103 sau simple considerente electorale fac ca un a\u015fa-zis pragmatism societal s\u0103 prevaleze asupra valorilor morale. \u00ce\u015fi face \u00eenc\u0103 greu loc, \u00een special \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Sud-Est, respectul pentru ceea ce studiul unui Gabriel Andreescu denume\u015fte dreptul comunit\u0103\u0163ilor minoritare la privatitate, concept care, tradus \u00een politici publice, ar putea atenua, prin varii forme de autonomie, efectele asimilatoare ale statului na\u0163ional \u2013 fie el civic \u2013, prin fericita sintez\u0103 \u00eentre principiul libert\u0103\u0163ilor individuale \u015fi dreptul la existen\u0163\u0103 colectiv\u0103.<br \/>Idealul unei societ\u0103\u0163i europene reconciliate cu trecutul, capabil\u0103 de poc\u0103in\u0163\u0103 istoric\u0103 pentru construirea unei armonii \u00eembin\u00eend libertatea individului cu aceea a comunit\u0103\u0163ii, poate lua na\u015ftere doar c\u00eend impulsurile dominatoare vor \u00eenceta. Nu suspendarea normelor binelui comun administrat de stat, ci includera \u00een filozofia func\u0163ion\u0103rii sale a c\u00eet mai multor principii morale, de transparen\u0163\u0103 \u015fi credibilitate, pentru corectarea pe c\u00eet posibil a deficitului de democra\u0163ie, institu\u0163ional \u015fi mentalitar.<br \/>altera propune, \u00een acest num\u0103r dublu, destule teme de reflec\u0163ie, contribuind, sper\u0103m noi, la \u00eembog\u0103\u0163irea fundamentului teoretic al unor politici publice care, prezente in nuce, \u00een fiecare din noile democra\u0163ii, s\u00eent departe de a fi consolidate \u00een opinia public\u0103 \u015fi \u00eendeosebi \u00een cultura elitelor politice, dominate de imperativul prezentului \u015fi lipsite, cu pu\u0163ine excep\u0163ii, de programe vizionare.<\/p><p class=\"western\" align=\"left\">Editorii<br \/>Cuprins<br \/>Editorial<br \/><br \/><b>IDENTIT\u0102\u0162I CULTURALE PERICLITATE<\/b><br \/>Zhidas Daskalovski: Drepturile minorit\u0103\u0163ilor din Grecia: macedonenii<br \/>Emil \u0162\u00eercomnicu: Megleno-rom\u00e2nii<br \/>Nathan Weinstock &amp; Ha\u010fm-Vidal Sephiha: Idi\u015ful \u015fi iudeo-spaniola. O mo\u015ftenire european\u0103<br \/>Vilmos T\u00e1nczos: Ceang\u0103ii din Moldova<br \/>S\u00e1ndor N. Szil\u00e1gyi: Despre dialectele ceang\u0103ie\u015fti din Moldova<\/p><p><b>STUDIU DE CAZ<\/b><br \/>Gabriel Andreescu &amp; Smaranda Enache: Raport asupra situa\u0163iei ceang\u0103ilor din Moldova. Problema ceang\u0103ilor maghiari<\/p><p><b>DOCUMENT<\/b><br \/>Recomandarea 1521<br \/>Cultura minorit\u0103\u0163ii ceang\u0103ie\u015fti din Rom\u00e2nia<br \/>Tytti Maria Isohookana-Asunmaa: Cultura minorit\u0103\u0163ii ceang\u0103ie\u015fti din Rom\u00e2nia<br \/>Ghiorghi Pris\u0103caru: Opinie alterantiv\u0103 fa\u0163\u0103 de raportul<br \/>Cultura minorit\u0103\u0163ii ceang\u0103ie\u015fti din Rom\u00e2nia<\/p><p><b>ANALIZ\u0102<\/b><br \/>Gabriel Andreescu: Multiculturalism \u00een Europa Central\u0103: integrare \u015fi privatitate cultural\u0103<\/p><p><b>STUDIU DE CAZ<\/b><br \/>Istv\u00e1n Horv\u00e1th &amp; Marius Laz\u0103r: Dinamica rela\u0163iilor interetnice din ultimul deceniu<\/p><p><b>DIALOG<\/b><br \/>Despre statutul minorit\u0103\u0163ilor dincolo \u015fi dincoace de hotare<\/p><p><b>COMENTARIU<br \/><\/b>Renate Weber: Popula\u0163ii vechi, ini\u0163iative noi: arom\u00e2nii \u00een aten\u0163ia Consiliului Europei<\/p><p><b>CONVERGEN\u0162E TRANSILVANE<\/b><br \/>Paul Philippi: Tradi\u0163ia universitar\u0103 transilvan\u0103 \u00een Rom\u00e2nia unit\u0103<br \/>Anamaria Pop: Tradi\u0163ii \u015fi perspective \u00een rela\u0163iile culturale rom\u00e2no-maghiare<\/p><p><b>RESTITUTIO<\/b><br \/>Adrian Majuru: Bucure\u015ftiul albanez. De la elite negustore\u015fti la elite culturale<\/p><p><b>ECUMENICA<\/b><br \/>J\u00e1nos Erd\u0151: Biserica unitarian\u0103<\/p><p><b>CIVICA<\/b><br \/>Valerian Stan: Legea liberului acces la informa\u0163iile de interes public dup\u0103 patru luni de la intrarea \u00een vigoare<\/p><p><b>CIVICA<\/b><br \/>Andrei Roth: Intellektuelle, Eliten, Institutionenwandel<br \/>Nadia Badrus: Germanii din Banat prin povestirile lor<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Altera 17-18 17-18_altera_VIII_2002_liga_Pro_Europa Editorial O bun\u0103 parte din dezbaterea teoretic\u0103 \u015fi demersul legislativ european referitoare la minorit\u0103\u0163i, adesea g\u0103zduite \u015fi \u00een paginile alterei, abordeaz\u0103 imperativul protec\u0163iei acestora din perspectiva unui imbold moral. \u00cen Europa, unde na\u0163iunile moderne, ca urmare a istoriei \u015fi tras\u0103rii frontierelor statelor na\u0163ionale, tr\u0103iesc \u00een ipostaza ambivalent\u0103 de majoritate \u015fi minoritate, \u00eentregul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"prysm-elementor-full-width.php","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-2116","page","type-page","status-publish","hentry"],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v27.4 - https:\/\/yoast.com\/product\/yoast-seo-wordpress\/ -->\n<title>Altera 17 - 18 - Liga Pro Europa<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Altera 17 - 18 - Liga Pro Europa\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Altera 17-18 17-18_altera_VIII_2002_liga_Pro_Europa Editorial O bun\u0103 parte din dezbaterea teoretic\u0103 \u015fi demersul legislativ european referitoare la minorit\u0103\u0163i, adesea g\u0103zduite \u015fi \u00een paginile alterei, abordeaz\u0103 imperativul protec\u0163iei acestora din perspectiva unui imbold moral. \u00cen Europa, unde na\u0163iunile moderne, ca urmare a istoriei \u015fi tras\u0103rii frontierelor statelor na\u0163ionale, tr\u0103iesc \u00een ipostaza ambivalent\u0103 de majoritate \u015fi minoritate, \u00eentregul [&hellip;]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Liga Pro Europa\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2024-05-23T20:12:37+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-content\/uploads\/elementor\/thumbs\/a17-18-qol48oqem6jscbj1pqc22gt64bbfztud71y6ao3oqo.jpg\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"5 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/altera-17-18\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/altera-17-18\\\/\",\"name\":\"Altera 17 - 18 - Liga Pro Europa\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/altera-17-18\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/altera-17-18\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/wp-content\\\/uploads\\\/elementor\\\/thumbs\\\/a17-18-qol48oqem6jscbj1pqc22gt64bbfztud71y6ao3oqo.jpg\",\"datePublished\":\"2024-03-21T08:34:22+00:00\",\"dateModified\":\"2024-05-23T20:12:37+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/altera-17-18\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/altera-17-18\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/altera-17-18\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/wp-content\\\/uploads\\\/elementor\\\/thumbs\\\/a17-18-qol48oqem6jscbj1pqc22gt64bbfztud71y6ao3oqo.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/wp-content\\\/uploads\\\/elementor\\\/thumbs\\\/a17-18-qol48oqem6jscbj1pqc22gt64bbfztud71y6ao3oqo.jpg\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/altera-17-18\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Altera 17 &#8211; 18\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/\",\"name\":\"Liga Pro Europa\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/proeuropa.ro\\\/v2\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Altera 17 - 18 - Liga Pro Europa","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Altera 17 - 18 - Liga Pro Europa","og_description":"Altera 17-18 17-18_altera_VIII_2002_liga_Pro_Europa Editorial O bun\u0103 parte din dezbaterea teoretic\u0103 \u015fi demersul legislativ european referitoare la minorit\u0103\u0163i, adesea g\u0103zduite \u015fi \u00een paginile alterei, abordeaz\u0103 imperativul protec\u0163iei acestora din perspectiva unui imbold moral. \u00cen Europa, unde na\u0163iunile moderne, ca urmare a istoriei \u015fi tras\u0103rii frontierelor statelor na\u0163ionale, tr\u0103iesc \u00een ipostaza ambivalent\u0103 de majoritate \u015fi minoritate, \u00eentregul [&hellip;]","og_url":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/","og_site_name":"Liga Pro Europa","article_modified_time":"2024-05-23T20:12:37+00:00","og_image":[{"url":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-content\/uploads\/elementor\/thumbs\/a17-18-qol48oqem6jscbj1pqc22gt64bbfztud71y6ao3oqo.jpg","type":"","width":"","height":""}],"twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Est. reading time":"5 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/","url":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/","name":"Altera 17 - 18 - Liga Pro Europa","isPartOf":{"@id":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-content\/uploads\/elementor\/thumbs\/a17-18-qol48oqem6jscbj1pqc22gt64bbfztud71y6ao3oqo.jpg","datePublished":"2024-03-21T08:34:22+00:00","dateModified":"2024-05-23T20:12:37+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/#primaryimage","url":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-content\/uploads\/elementor\/thumbs\/a17-18-qol48oqem6jscbj1pqc22gt64bbfztud71y6ao3oqo.jpg","contentUrl":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-content\/uploads\/elementor\/thumbs\/a17-18-qol48oqem6jscbj1pqc22gt64bbfztud71y6ao3oqo.jpg"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/altera-17-18\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Altera 17 &#8211; 18"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/#website","url":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/","name":"Liga Pro Europa","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2116","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2116"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2116\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4854,"href":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2116\/revisions\/4854"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/proeuropa.ro\/v2\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}