| inapoi
Note:
1. Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru
analiza dictaturii comuniste din România, (www.presidency.ro)
2.
Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Barometrul de opinie publică,
2001, Bucureşti
3. Andreescu, Gabriel, Extremismul de dreapta
în România, CRDE Cluj, 2004.
4.
Raportul International pe 2007 privind libertatea religioasă,
Departamentul de Stat al SUA, Biroul pentru Democraţie, Drepturile
Omului şi Muncă, www.usembassy.ro
5. Anexa nr. I cu Cultele
recunoscute din România
6. Protestul Asociaţiei Solidaritatea
pentru Libertatea de Conştiinţă pe www.humanism.ro
7.
Memorandumul către Statul Român al credincioşilor greco-catolici din
România şi din întreaga lume, Altera 19/2002, Editura Pro Europa
Târgu-Mureş
8. Anexa nr. II: Rspunsul MEC la solicitarea
Bisericii Greco-Catolice din Oradea
9. Cercetare asupra
educaţiei religioase în unităţile şcolare din România, www.humanism.ro
10.
Altera nr. 32, Editura Pro Europa, Târgu-Mureş, 2007
11. Anexa
nr. III - Chestionarele aplicate elevilor şi profesorilor
12.
Sînt totalizate cifrele de şcolarizare de la toate tipurile de
învăţământ liceal
13. Anexa nr. IV: Lista unităţilor de
învăţămînt unde au fost aplicate chestionarele
14. Anexa nr.
V: Lista localităţilor unde au fost aplicate chestionarele
15.
Anexa nr. VI: Lista manualelor analizate
16. Educaţia
religioasă în România, Altera 32/2007, Editura Pro Europa, Tg-Mureş,
2007
17. Lavinia Stan, Lucian Turcescu: Educaţia religioasă în
România, Altera 32/2007, Editura Pro Europa, Tg-Mureş, 2007
18.
Declaraţia universală a drepturilor omului (Art. 18), Pactul
internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (Art. 18),
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi
culturale (Art. 13.3) şi Convenţia europeană a drepturilor omului (Art.
9).
19. Publicată în Monitorul Oficial nr. 167 din 31 iulie
1995 şi republicată în M. Of. nr. 1 din 5 ianuarie 1996.
20.
Publicată în M. Of. nr. 606 din 10 decembrie 1999.
21.
O analiză critică a acestei variante iniţiale, din perspectiva
drepturilor fiinţei umane, este realizată de Renate Weber în articolul
“Legea învăţămîntului: între contestare şi supra- apreciere”, publicat
în Revista Română de Drepturile Omului, nr. 9, pp. 16- 27; aspectele
analizate de autoare vizează libertatea de conştiinţă, în legătură cu
obligativitatea studiului religiei şi accesul la educaţie al
persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale.
22. Publicată
in M. Of. nr. 167 din 31 iulie 1995.
23.
Această situaţie se reflectă şi în practică: În cataloagele şcolare, în
dreptul disciplinelor opţionale se află trecută menţiunea “C. d. s. –
Curriculum la decizia şcolii”, menţiune care nu se află şi în dreptul
disciplinei Religie; de asemenea, Religia este trecută direct în planul
disciplinelor de studiu al elevilor/elevelor, fără acordul acestora sau
al părinţilor acestora, şi nu figurează în oferta disciplinelor
opţionale.
24. Ordin valabil încă în anul şcolar 2003- 2004.
25.
La specializările: Ştiinţe sociale, Matematică- informatică, Ştiinţe
ale naturii, Turism şi alimentaţie publică, Administrativ, Poştă,
Economic, Industrie alimentară, Protecţia mediului, Chimie alimentară,
Agricol agromontan şi veterinar, Silvic şi prelucrarea lemnului,
Telecomunicaţii, electronică, automatizări şi electrotehnică, Mecanic,
Lucrări- publice, construcţii, Textile şi pielărie ş.a..
26.
Andreescu, Gabriel Extremismul de dreapta în România, CRDE Cluj 2004
27.
Investigarea acestor aspecte este încă la început. E nevoie de o
statistică privind numărul directorilor - preoţi sau profesori de
religie din şcolile publice din România.
28. Posturile sunt
scoase
la concurs de Inspectoratele Şcolare Judeţene dar sunt afişate şi pe
adresa de site a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin urmare
existînd şi acordul acestui minister.
30. Amintim numai
prevederile
corespunzătoare ale Pactului Internaţional cu privire la Drepturile
Civile şi Politice, Convenţia Europeană a Drepturilor Fiinţei Umane
(art. 9) şi Declaraţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de
Intoleranţă şi Discriminare pe bază de Religie sau Credinţă.
30.
În
varianta iniţială a legii învăţămîntului, publicată în 1995 şi
republicată în 1996, nu exista această restricţie. Astfel, în art. 9
alin (2) se preciza despre cultele recunoscute oficial de către stat că
pot solicita Ministerului Învăţămîntului organizarea unui învăţămînt
specific, corespunzător necesităţilor de pregătire a personalului de
cult, iar în Ordonanţa de Urgenţă 36 din 10 iulie 1997 pentru
modificarea şi completarea Legii învăţămîntului nr. 84/1995, publicată
în M. Of. nr.152 din 14 iulie 1997, se preciza că pot
solicita
Ministerului Învăţămîntului organizarea unui învăţămînt specific,
corespunzător necesitaţilor de pregătire a personalului de cult, precum
şi înfiinţarea şi funcţionarea unor structuri de învăţămînt laic, în
sistemul naţional de învăţămînt, sub coordonarea şi controlul
Ministerului Învăţămîntului.
31. Gianina Buzea, «Recensămîntul
2002», Interviu cu Aurel Camara, preşedintele Institutului
Naţional de Statistică, 22, Bucureşti, nr.13, an XIII (629), 26 mar.- 1
apr. 2002, p. 6; citatul îi aparţine lui Aurel Camara; acelaşi gen de
probleme au generat şi întrebările privind etnia şi intimitatea
personală; este, credem, interesant de observat că interviul în care se
menţionează acest drept de a nu răspunde la anumite întrebări apare în
penultima zi de desfăşurare a recensămîntului – perioada în care s-a
desfăşurat recensămîntul a fost 18 – 27 martie 2002.
32.
Publicată în M. Of. nr 439, din 06.08.2001.
33.
Vezi şi Gabriel Andreescu, „Cele două Românii: Parcul Carol şi Biserica
Ortodoxă Română”, Ziua, Bucureşti, nr. 2972, an X, 25 martie 2004, p. 4.
34.
Publicat în Buletin Oficial nr. 5 din 20 aprilie 1964.
35.
www.ziarullumina.ro
36.
Anexa nr. X sesizarea secretarului Comisiei pentru Educaţie Catolică
din cadrul Sinodului Bisericii Române Unite cu Roma, Florin Jula la
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
37. Anexa
nr. X
sesizarea secretarului Comisiei pentru Educaţie Catolică din cadrul
Sinodului Bisericii Române Unite cu Roma, Florin Jula la Consiliul
Naţional pentru Combaterea Discriminării
38. „Profesor
discriminat
pentru că nu e ortodox” de Valentin Musca, Ziarul de Vrancea, ediţia
online, 2 februarie 2007,
http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=10686
39.
Anexa nr. VI: Lista manualelor analizate în prezenta cercetare
40.
Consiliul Europei promovează activ coeziunea socială. În acest sens,
principalele sale obiective sînt: protejarea eficientă a celor mai
vulnerabile grupe sociale şi revederea instrumentelor politice care
privesc bunăstarea lor; promovarea egalităţii accesului la drepturi cu
respectarea diferenţelor ; lupta împotriva excluderii şi
discriminării de orice fel; consolidarea cooperării europene
privind migraţia, garantarea unui nivel adecvat de protecţie
socială ; analiza evoluţiilor forţei de muncă şi a rolului său
integrator social, precum şi a chestiunilor privind formarea
profesională şi evoluţia drepturilor muncitorilor.
41.
http://www.humanism.ro/articles.php?page=62&article=207
42.
Altera nr. 32: Religia în sfera publică, Editura Pro Europa, Tg-Mureş,
p. 154-156
43. Hotărîrea Consiliului Naţional pentru
Combaterea Discriminării cu privire la sesizarea Cultului Bahá’i.
44.
Alexandru Crişan şi Monica Dvorski - Centrul Educaţia 2000+, Cătălin
Teniţă - Asociaţia Culturală Noesis, Cristian Pîrvulescu - Asociaţia
Pro Demoraţia, Doina Jela - Asociaţia Jurnaliştilor Independenţi din
România, Dorina Năstase - Centrul Român de Studii Globale, Gabriel
Andreescu - Centrul de Studii Internaţionale, Gabriel Penciu -
Asociaţia Culturală şi Amicală Română de la Strasbourg, Ghenadie Brega
- Asociaţia Hyde Park, Joanne Richardson - Asociaţia D Media, Cluj,
Ioana Avădani - Centrul pentru Jurnalism Independent, Ion Bogdan
Lefter, Iustina Ionescu - Centrul de Resurse Juridice, Liviu Andreescu,
Mihaela Miroiu, Mihai Burcea - Miliţia Spirituală, Mircea Toma, Răzvan
Martin - Agenţia de Monitorizare a Presei, Remus Cernea - Solidaritatea
pentru Libertatea de Constiinţă, Renate Weber, Romaniţa Iordache -
ACCEPT, Ruxandra Costescu - Indymedia România, Roxana Teşiu – Centrul
Parteneriat pentru Egalitate, Smaranda Enache - Liga Pro Europa.
45.
Andreescu, Gabriel, Prezenţa însemnelor religioase în şcolile
publice: o bătălie pentru viitorul învăţămîntului, Noua Revistă de
Drepturile Omului nr.4/2006
46. Anexa nr. VII - Comunicatul de
presă a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea
47.
http://www.edu.ro/index.php/pressrel/7103
48.
Anexa nr. VIII fragment din Sentinţa Civilă nr. 1685/15.06.2007 a
Curţii de Apel Bucureşti
49. Raportul Departamentului de Stat
al SUA, Altera nr. 32: Religia în sfera publică, Editura Pro Europa,
Tg-Mureş, 2007.
50. www.ziua.ro din 25.06.2007
51.
www.arhiepiscopia-ort-cluj.org
52.
www.arhiepiscopia-ort-cluj.org
53. www.evenimentul.ro
54.
www.ctt.ro
55. www.isjcj.ubbcluj.ro
56.
www.arhiepiscopia-ort-cluj.org
57. www.caon.ro
58.
www.mitropolia-banatului.ro
59. www.humanism.ro
60.
www.humanism.ro
61. Liceul de Artă (Buzău)
62. Grup
Şcolar Industrial Contactoare (Buzău)
63.
Concept căruia (în cadrul orei respective, de religie) i s-a dat o
definiţie peiorativă: „grupare de credincioşi ce s-au rupt de biserică
pe baza unor învăţături înţelese greşit”.
64. Grup Şcolar
Industrial Contactoare (Buzău).
65. Liceul de Artă (Buzău),
anul şcolar 2003- 2004.
66.
În anul şcolar 2003- 2004, Emil Moise a atras atenţia asupra acestor
aspecte în şedinţele Consiliului Profesoral; motivaţia unui
preot-profesor, erijat în avocatul colegului său (care obliga prezenţa
copiilor la biserică), a fost una în direcţia considerării bisericii ca
laborator (sic!) pentru ora de Religie.
67. vezi Mihaela
Jigău,
coordonatoare, Învăţământul rural din România, condiţii, probleme şi
strategii de dezvoltare, Bucureşti, Ministerul Educaţiei şi Cercetării:
MarLink, 2002, p.114.
68. Mărturiile lui au fost confirmate de
colegii/colegele de clasă.
69.
Pentru că nu de puţine ori au fost întîlnite exemple similare,
menţionăm doar unul dintre articolele de lege care sînt încălcate prin
astfel de comportamente: «Nimeni nu poate fi supus torturii nici
pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante» – art. 3 din
Convenţia Europeană a Drepturilor Fiinţei Umane.
70. art. 318
Cod Penal, publicat în Monitorul Oficial nr. 65 din 16 aprilie 1997.
71.
S-a ales varianta autoidentificării cu o provincie istorică
72.
Au fost editate numai rezultatele privind acele religii care au un
procent de peste 11,2% la general sau procente semnificative pe regiuni.
sus
|
|
|
